Gazeta Transilvaniei, iulie 1910 (Anul 73, nr. 141-161)

1910-07-01 / nr. 141

REDACŢIUÎÎEA, r.’pngrafia şi Administra­­ţiunea BRAŞOV, Piaţa-mare 30. ' Scrisori nefrancate nu ee primesc.­­— Manuscripte nu se retrimit — I INSERATE: fee primesc la Administra­­­ţiune Braşov şi la birou­rile următoare : iViena la M. Dukes Nachf., Heinrich jSchalek, Rudolf Mosee. — In Buda­pesta la Eckstein Bern At, Iulius Leo­­! pold, Blockner I. j PREȚUL INSERATELOR : [Un sir petit 20 bani pen­­­tru o publicare. Publicări mai dese după tarifa și învoiala. [Reclame pe pag. a 3-a 1 sir 20 bani. Nr. 141. mm a. LXXIII. Telefon: Nr. 226. Biblioteca Metern ASTRA *P1180 „GAZETA" apare ZILNIC. Abonamente pentru Austro-Ungar. ..- im pe un an : _____ 74 cor. pe 6 luni 12 cor. pe trei luni 6 cor. —­N-rii de Duminecă : patru cor. pe an. Pumni România si străinătate: e un an 40 franci, pe șase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. N-rii de Dumineca 8 fr­ an. ce poate prenumăra la toate oficiile poştale precum şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov! La Administraţia „GAZETEI“, pe 1 an 20 C. Pe 6 luni 10 C. pe trei luni 5 C. Cu duşul «casa : Pe un an 24 Cor. Pe 6 luni 12 Cor. Pe trei luni 6 Cor. Un exem­plar 10 bani.­­ Atât abonamantele cât şi inserţiunile se plătesc nainte. Braşov, Mercuri-Joi 1 (14) Iulie 1910. P­roiectul adresei partidului na­ţionalităţilor la mesagiu. Majestate imperială şi Regală Apostolică ! ! Trimitem salutul nostru omagial [Majestăţii Voastre şi cu inimile pline de recunoştinţă mulţumim lui Dum­nezeu pentru bunătatea cu care a îngăduit ca Majest. Voastră să des­chideţi în persoană şi actualul ciclu al corpurilor legiuitoare, ca să putem­­începe activitatea noastră, care tinde l­a înălţarea strălucirii tronului şi la­­întărirea puterii ţării. Adânc pătrunşi de convingerea că puterea monarhiei, strălucirea tro­nului, consolidarea statului şi ferici­rea popoarelor ţării nu se poate re­aliza, dcât printr’o activitate consti­tuţională întemeiată pe deplina ar­­monie dintre cei doi factori ai legis­­laţiunei, — atunci, când dăm expresie acestei convingeri, credem că avem datoria patriotică de a arăta Majes­­tăţii Voastre şi acea convingere a noastră, că această armonie atât de mult dorită şi într’adevăr necesară nu se va put­ea realiza decât numai ţi­­nându-se samă de trebuinţele acele de a căror necesitate popoarele ţării sunt pătrunse. Şi îngrijoraţi foarte de viitorul patriei, trebue să declarăm acum, mai înainte de toate înaintea feţii prea­­înalte a Majestăţii Voastre, că dieta ţării întrunită cu această ocazie nu reprezintă adevărata voinţă a popoa­relor ţării din cauză, că pe de o par­te prin însăşi legea electorală ce este în vigoare masele mari de cetăţeni sunt lipsite de posibilitatea de a con­tribui cu voturile lor la o formare a reprezentanţei ţării în conformitate cu necesităţile într-adevăr simţite de popoarele ţării, iar de altă parte la alegerile de deputaţi ce au trecut s’au făptuit atari abuzuri, faţă de cari voinţa adevărată a popoarelor nu s’a putut validita. Coruperile s’au făcut cu totul pe faţă, influinţarea prin bani a conştiinţei alegătorilor şi a convingerilor lor politice nu numai­­ că a stârnit scandalizarea în întreagă ţ­ara, dar trebue să inspire deja şi din consideraţii de moravuri publice cele mai serioase îngrijorări în ini­­mele tuturor cetăţenilor cari ţin la tron şi la ţară. Funcţionarii din administraţie, organele statului şi chiar jandarmeria regească s’au a­­mestecat în mod parţial în alegeri în aşa măsură, cum nu s’a mai putut observa nici odată subt­era guver­nării constituţionale şi dispoziţiile legii au fost nesocotite şi de o parte mare dintre preşedinţii alegerilor. In consecinţă, ori­cât ne-am da­t samă de împrejurarea, că dela par-I lam­entul actual îşi aşteaptă rezolva­rea numeroase probleme urgente şi importante şi ori­cât de mult dorim desvoltarea paşnică şi întărirea pe toate liniile a ţării noastre, nu pu­tem să ascundem acea convingere, că majoritatea parlamentară creată între atari împrejurări şi cu astfel­­ de mijloace nu este îndreptăţită a se provoca­­ în acţiunile sale la vo­­in,a popoarelor ţării şi nu este nici chemată, nici corespunzătoare pen­tru a îndeplini reforma vieţii noas­tre de stat, reclamată de evoluţia vremilor şi care reformă nu se mai poate amâna de aci înainte. Majestate Imperială şi Regală Apostolică! Forţele vitale ale Ungariei sunt înăbuşite de criza politică ce doinu­e­şte de zeci de ani şi toate încercă­rile făcute pentru înlăturarea defini­tivă a acestei crize şi pentru stator­nicirea unor referinţi, cari să garan­teze mersul neconturbat al vieţii de stat au rămas fără rezultat. Recunoaşterea temeinică a cau­zelor acestei împrejurări regretabile ne-a întărit în acea credinţă a noas­tră, că pentru a satisface trebuinţe­lor de stat şi de viaţă publică ale Ungariei, cadrele de până aci ale constituţiei nu sunt suficiente şi că a sosit timpul, ca aceste cadre să fie lărgite şi să li­ se dea un conţi­nut corespunzător schimbării refe­rinţelor politice, sociale şi de naţio­nalitate. Numai prin înscrierea în legi a dreptului de vot universal, egal, di­rect, secret, cu votarea în comune se poate realiza cu succes reorgani­zarea Ungariei a măsurat spiritului timpului. Toate încercările ce s’ar îndrepta spre falsificarea acestei idei sub pretextul unor lozinci diferite, cari ar putea eventual să placă u­nora sau altora, ar amâna numai posibilitatea consolidării ţării şi fă­când imposibilă, prin meşteşugiri, manifestarea constituţională a ade­văratei voinţi a popoarelor împedecă punerea unei temelii solide pentru armonia dintre cei doi factori ai le­­gislaţiunii, care armonie numai a­­tunci poate fi sinceră şi dăinuitoare, când parlamentul ţării reprezintă a­­devărata voinţă, adevăratele dorinţi şi trebuinţă ale popoarelor ţării, pen­tru că numai din satisfacerea aces­tei voinţi, acestor trebuinci şi aces­tor dorinţi juste poate să rezulte h­o­­tărîrea patriotică a milioanelor po­pulaţiei de a garanta bucuroşi şi cu mâna largă desvoltarea instituţiilor necesare. Având în vedere împrejurările arătate în cele premergătoare şi a­­comodându-ne şi dorinţi­i părinteşti a Majestăţii Voastre, manifestate în Mesagiile atât din 1906 cât şi de acum ale înaltului Tron, aşteptăm, ca numai­decât după ce se vor fi rezolvit cele mai neamânabile nece­sităţi de stat, guvernul Majestăţii Voastre să prezinte camerii înaintea ori­câror aitor probleme, proiectul de lege despre sufragiul universal egal, direct, secret cu votarea în comune şi un proiect să se prevadă toate precauţiunile necesare pentru garan­tarea libertăţii şi a curăţeniei alege­rilor Avem toată încrederea, că Ma­iestatea Voastră nu veţi permite crearea unei legi electorale în aşa fel, ca să rămâe exclusă şi pentu viitor din cadrele constituţii acea parte a populaţiei, care este cea mai preţioasă din punctul de ve­dere al înfloririi ţării iar de altă parte prin împărţirea cercurilor electorale sau prin alte meşteşugiri să se va­­teme interesele popoarelor nema­ghiare ale ţării, care măsură, făcând deosebire între popoarele ţării în îm­părţirea drepturilor ar face într’adins din nou imposibilă consolidarea ţării, care nu se poate întemeia pe ne­dreptate sau pe supremaţia unui po­por oare­care asupra celorlalte po­poare a­l ţării, ci numai pe mulţu­mirea deopotrivă a intereselor tutu­ror popoarelor şi dându-se fiinţă a­­celui sentiment obştesc, în care fie­care cetăţean vede cu drept cuvânt în interesele ţării interesele sale proprii Pentru aceste consideraţii vedem cu durere, că în înaltul Mesaj al Majestăţii Voastre rezolvirea chestiei de naţionalitate în conformitate cu sistemul modern de stat întemeiat pe desăvârşită egală îndreptăţire nu este indicată printre problemele de urgenţă ale Camerii deşi această chestiune a fost atras asupra sa a­­tenţiunea preaînaltă a Majestăţii Voa­stre încă din timpuri de mai de de­mult şi Majestatea Voastră urmând unei părinteşti îngrijiri a drepturilor tuturor popoarelor de sub sceptrul Majestăţii Voastre la 1861 şi 1866 aţi adresat prea graţios dietei ungare avertismentul ca naţionalităţilor ne­maghiare să le acorde drepturile lor şi să se îngrijească de a crea atari instituţii cari să garanteze fiinţa na­ţională a difer­itelor popoare ale Un­gariei. Este un lucru notorie şi se do­vedeşte şi prin datele numerotării populaţiei săvârşite prin organele statului că aproximativ jumătate din populaţia ţării este nemaghiară. Şi popoarele nemaghiare ale ţării sunt mândre de a fi dovedit totdeauna credinţă nestrămutată faţă de tron şi patrie şi nici între împrejurările cele mai grele nu s’au clătinat în această credinţă a lor. Cu drept cu­vânt, deci, pot aştepta popoarele ne­­m­aghiare ale patriei, ca postulatele lor naţionale să fie satisfăcute în ca­drele statului nostru. Urmând părin­teştii purtări de grije a Majestăţii Voastre dieta din 1868 a creat arti­colul de lege XLIV din acel an despre egala îndreptăţire a naţionalităţilor. Deşi această lege satisface postula­tele juste naţionale ale popoarelor nemaghiare numai în măsură foarte neînsemnată, totuşi nici măcar această lege sancţionată de Majestatea Voa­stră n’a fost executată nici odată şi nu se execută nici astăzi. Din contră guvernele ce s’au perindat au dat la ordonanţe, iar parlamentele au creat legi, cari nu s’au mărginit să scoată din vigoare cei mai mulţi paragrafi ai articolului de lege 44 din 1869 ei au de scop a despoia pe popoarele nemaghiare ale ţării de individualitatea lor naţională şi a le contopi în naţiunea maghiară etnică. Intelectualii popoarelor nema­ghiare sunt aproape cu totul prefe­raţi în administraţie, în jurisdicţie precum şi în celelalte funcţiuni ale statului. In contra dispoziţiilor catego­rice ale legii, limbile popoarelor ne­maghiare sunt nesocotite pe terito­riile locuite de aceste popoare nu numai în faţa judecătoriilor şi în in­stitutele de educaţie poporale ale sta­tului şi ale comunelor, dar şi în ad­ministraţiile comunale şi municipale. Articolul de lege 27 din 1907 pre­textând intenţia unei instruiri mai cu succes a limbii maghiare, împe­decă pe popoarele nemaghiare nu numai întru a se cultiva în limba lor maternă cel puţin în şcolile lor, ci le face imposibilă c­âştigarea celor mai necesare cunoştinţi elementare chiar în şcolile lor şi guvernul pre­cedent s-a pus în contrazicere cu dispoziţiile lămurite ale tuturor legi­lor existente şi amestecându-se fără nici un drept şi fără nici o cădinţă în chestiile instrucţiei religioase s’a încumetat a limita folosirea limbii materne şi în instrucţia religioasă. Drept consecinţă a acestei poli­tice nepatriotice popoarele nemaghia­re ale ţării sunt cuprinse de o adân­că nemulţumire şi vedem cu îngri­jorare pagubele nenorocitelor lupte de rasă gata a izbucni şi cari vor putea să atingă ch­ar temeliile fiinţei sta­tului nostru. Nu se poate permite ca Ungaria să fie expusă la primejdii de felul acesta şi pentru aceea trebue să se puie capăt sistemului acestuia. Consolidarea statului nostru nu trebue să o căutăm, provocând în­tr’adins, prin o politică greşită îm­perecheri între popoarele ţării, ci să o căutăm in buna înţelegere a aces­tor popoare. Iar buna înţelegere nu se poate întemeia pe unitatea de limbă şi de altfel nerealizabilă ci nu­mai pe aceea unitate a sentimentelor patriotice, care izvorăşte din comu­nitatea de interese cimentată in timp de o mie de ani şi cari sentimente patriotice sunt înăscute conştiinţei naţionale şi a celorlalte popoare în­tocmai ca şi conştiinţei naţionale a Maghiari­lo­r. Credinţa noastră este, că numai acea politică va putea realiza o con­solidare firească a Ungariei, care va şti să împace postulatele integrităţii teritoriale ca stat a ţării cu condiţi­ile de existenţă naţională a diferite­­lor ei popoare. In consecinţă aşteptăm de la gu­vernul Majestăţii Voastre să prezinte parlamentului de urgenţă atari pro­iecte de legi, cari vor putea să rea­lizeze această armonie şi cari vor satisface dreptele postulate naţionale ale popoarelor nemaghiare ale ţării. Dar şi până când se va face aceasta, cerem, ca guvernul, abandonând prin­cipiul respectării discreţionare a le­gilor practicat de guvernele de mai înainte, să aplice legile existente fără­ a da cuvânt oare­căror consideraţii particulare ce le-ar avea pentru sau

Next