Gazeta Transilvaniei, februarie 1913 (Anul 76, nr. 25-47)

1913-02-01 / nr. 25

Pagina 2 Din parlamentul austriac. In şe­dinţa de alaltăeri a parlamentului vie­­nez ministrul apărării naţionale Georgi, răspunzând mai multor interpelări, a respins plângerile făcute cu privire la locuinţa şi la echiparea rezerviştilor chemaţi sub drapel. Expune măsurile luate în favoarea trupelor teritoriale şi constată, că aceste trupe sunt con­venabil adăpostite, bine hrănite, bine echipate şi apărate în contra frigului. Armata teritorială este prevăzută cu tot ce-i trebueşte. Deputaţii pot fî con­vinşi, că toate autorităţile militare sunt conştiente de întreaga răspundere în ce priveşte îndeplinirea datoriilor în mod ireproşabil. Deputaţii au primit expunerea mi­nistrului cu vii aplauze, afară de socia­lişti, cari au întrerupt pe ministru prin sgomot. Propunerea socialiştilor de a se deschide discuţia asupra expunerii făcute de ministru este respinsă cu 175 voturi contra 121. Noul secretar de stat în ministe­rul de culte şi instrucţiune publică. Foaia oficială publică numirea vicepre­şedintelui camerei ungare Bela de Jan­­kovich de secretar de stat în ministe­­riul de culte şi instrucţiune publică. Numirea noului secretar, care este de confesiune catolică, produce în cercu­rile protestante din Ungaria, o viuă a­­gitaţiune. Jubileul dinastiei Romanov. Am amintit, că anul acesta se împlinesc 300 de ani de când domneşte familia ţarilor Romanov asupra Rusiei. Din acest prilej se vor da mari serbări la curtea Ţarului şi în întreagă Rusia. Ministrul de finanţe rusesc a cerut zi­lele aceste de la Duma un credit de 484 mii de ruble spr­e a întâmpina spe­sele jubileului , în onoarea despotis­mului Ţarilor. Mili­unea lui Hakki­ Paşa. Fos­tul mare vizir Hakki-paşa a fost însărcinat de Poartă ca, făcând vizite in capitalele statelor euro­pene, să­ propună guvernelor res­pective ca Turcia să înceapă tra­tative cu marile puteri pentru în­cheierea păcei şi nu cu statele balcanice. Hakki-paşa a plecat alal­tăeri spre Berlin şi Londra. La reîntoarcerea sa se va opri la Viena, cătră casă şi cei mai mici se ascundeau pe sub tufe de spaimă. Aşteptăm isbucnirea focului. Dar în loc de fum şi pară vedem un om grăbind în fugă pe cărarea ce ducea la noi; după el altul, al treilea, patrulea, copii, femei... ... Şi clopotul din turn suna tot mai grozav a pericol! Am luat-o pe sigur că cel ce fuge întâiu e un nebun rabiat şi cine ştie ce poznă va fi făcut iar ca nu cumva să mai facă şi o a doua, prin clopot, au alarmat satul să îl prindă şi să îl lege butuc. Ne-am postat înaintea elevilor şi credeam că de ne atacă, îl vom îm­brâncii şi dobori la pământ până ne va sosi alt ajutor... Când s-a apropiat de noi, ca de o puşcătură bună, se întinse cât fu de lung pe pământ ,şi râse; al doilea încă se trânti lângă el; ălălalt trânti pălăria; altul se ţinea cu amândouă mânile de burtă şi râdea... râdeau în cor cu toţii... Băgarăm de seamă că toţi , cu­minţi, nu ştiam motivele ce i-a îndem­nat să vină o cale atât de lungă şi să râdă aici până când asta o puteau face şi în comună şi curiozitatea m-a dus până la ei şi i-am întrebat: «Ce voiţi de la mine? Pentru ce aţi venit? De ce sună clopotul de a­larm ?» Pârgariul comunei zimbi şi de ruşine nu grăi un cuvânt; dar un bă­­ieţandru, ce ’nainte cu doi-trei ani is­prăvise cu şcoala, strigă în auzul tu­turor : «Domnu primar a văzut caprele Sebeşenilor pe hotarul comunei noastre, din sus de fântâna Folţii, prin pădure şi lă să se tragă clopotul într’o dungă ca să iasă tot satul să le ia dela păstori şi să le ducă la cancelarie». ÎNCHIDEŢI * TSCH 00­0, inventator 12 0­ ‘6 , dacă ai dinţi urâţi cumpără-ţi un tub de pastă U U «• « ■ ■ „REFORM“ cu 70 bani. — Folosind-o 8 zile Atunci vorbeşte i esclusiv singurul fabricant, farmacia „Crangyal“ în Tatrang, comitatul de dinţi din cărbuni de tei vei avea dinţi albi ca zăpada, şi spune-i ori şi cui, că acest minunat preparat l-ai cumpărat în prăvălia lui E. A. Orendi şi drogueria Lang şi Theil în Tărgu Grâului Braşov. — Laborator chemic. — Singurul preparat care nu aţată d­inții GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 25.­4.« Semne de »pace«. Guvernul fran­cez voind să ţină la nivelul recerut ar­mata imitează exemplul Germaniei. A­­laltăeri s’a ţinut un consiliu de miniş­trii sub prezidenţia premierului Briand, la care a asistat şi şeful marelui stat major, în care s’a discutat asupra noilor credite pentru armată. Cu noul credit se va reorganiza artileria de câmp se vor comanda noui tunuri de asediu şi se vor cumpăra terenuri pentru exer­ciţiul infanteriei şi cavaleriei. Ministrul de finanţe a aprobat noile credite cu condiţia să fie repartizate pe mai mulţi ani. In şedinţa de alaltăeri a camerei franceze s-a discutat bugetul marinei. In decursul discuţiei ministrul marinei a declarat că Franţa este hotărâtă să nu părăsească superioritatea sa în ba­zinul Mediteranei. Programul naval va fi realizat în 1917, deci cu 4 ani înainte de prevederi. Flota franceză, cu toate progresele Italiei şi Amiro-Ungariei, va avea chiar în acest moment o uşoară superioritate, pe care o vom menţine, zice ministrul, de va fi trebuinţă, modi­ficând ori sporind programul după si­linţele paralele ale marinelor adverse. Escadrele franceze vor reapărea în apele Nordului de îndată ce împrejurările o vor permite. Semne de pacel Revoluţie în Mexico, înainte cu un an se iscase revoluţie în Mexico, al cărei rezultat final a fost, că bătrânul Porfirio Dias a fost scos din preziden­ţie şi ca nou prezident s’a proclamat Madero, capul resculaţilor. Acum s’a întors roata norocului. S’a iscat o nouă roscoală, cu scop de-a răsturna din postul de president al ţă­rii pe Madero. Din depeşele sosite, deşi câtva se contrazic, reiese, că rescu­­laţii strâmtoresc guvernul. Pe stradele capitalei s’au întâmplat ciocniri sân­geroase. O telegramă mai nouă anunţă, că răscoala nu e periculoasă şi probabil, că în curând va fi potolită. Ofenziva Turcilor. Succesele armatelor turceşti. Ultima fază a războiului din Balcani a început să ia o întorsă­tură puţin favorabilă trupelor ali­aţilor balcanici. Telegramele din ultimele două zile confirmă vestea, că în urma ofenzivei trupelor tur­ceşti pe linia Ceatalgea, Bulgarii se retrag consecutiv din punctele ocupate pe această linie. Pe de altă parte se anunţă în mod po­­zitiv, că Turcii au izbutit să de­barce la Gallipoli o armată de 80.000 oameni. O altă ştire favorabilă turci­lor este ac­eea, că cetatea Adriano­­polul, cu toată bombardarea îngro­zitoare a asediatorilor bulgari şi sârbi, continuă să reziste eroic. Dar nici celelalte două oraşe asediate, Scutari şi lanina, nu stau într’o situaţie mai proastă. Din potrivă pare că atât grecii la lanina, cât şi sârbi, cu muntenegrenii la Scu­tari au avut să sufere pierderi sim­ţitoare din cauza focului inamicilor asediaţi. Se înţelege că toate aceste ştiri favorabile turcilor, au de re­zultat ridicarea moralului trupelor şi a populaţiunei otomane. Din aceste informaţiuni, cam­ bine­înţeles tot mai au nevoe de­­ o confirmare oficială pentru ca să punem tot crezăm­ântul în ele, ar rezulta că ne putem aştepta la a­­devărate surprize în acest act fi­nal al războiului balcanic, surprize, cari au fost dealtfel nota caracte­ristică a acestui război. Constantînopol, 12 Febr. De­şi nu s’a publicat nimic oficios există ştiri au­tentice cari confirmă succesul unei de­barcări importante de trupe turceşti la Gallipoli cari au şi angajat lupte cu bulgarii, cari s’au retras spre interior. Trupele turceşti au atacat înălţimile dela Examilo de unde au scos pe bul­gari şi au luat două tunuri dintre cele patru cari fuseseră puse în poziţiune. Situaţiunea la Ceatalgea este com­­pletamente favorabilă turcilor. Frankfurt 12 Feb. «Frankfur­ter Zeitung» află­­următoarele din Constantinopol: Noile trupe turce sosite în peninsula Gallipoli au întreprins Duminecă seara un atac violent cu baioneta împotriva poziţiunilor bulgare. Lupta a durat până ori seară. In cele din urmă bulgarii au fost respinşi până din­colo de r­âul Turcii continuă să înainteze în direcţia Bulair, atacând pozi­­ţiunea bulgară de pe muntele Cli­mat­ie, ca­re era apărat de 8000 bulgari. Bulgarii au fost respinşi şi urmăriţi până în poziţiunile lor anterioare. Mai târziu au fost ne­voiţi să părăsească şi această po­­ziţiune, fiind atacaţi de trupele turce ce veneau din direcţia Mi­­rrofito. In aceste lupte înverşunate, bulgarii au avut foarte mulţi morţi. 1800 bulgari au fost făcuţi prizonieri. Viena, 12 Feb. O ştire absolut au­tentică spune că trupele sârbe de la Scutari au întreprins ori un atac, în potriva forturilor Brdica, situat în par­tea de sud a oraşului. Sârbii au sufe­rit o gravă înfrângere şi au fost ne­voiţi să se retragă până la Musali. Pierderile sârbilor şi muntenegrenilor în a doua fază a războiului se ridică la 60‘50 morţi şi răniţi. Gelinge, 12 Feb. Contrar ştirilor răspândite despre succesul armatelor muntenegrene la Scutari, se anunţă că dezastrul muntenegrenilor a fost cu osoi. Micul regat este în mare doliu din cauza pierderilor. Luptele de la Scutari au fost extrem de sângeroase. Printre răniţi este voevodul Vucotici, fratele reginei Milena. Se spune că unele batalioane au fost decimate. Numărul răniţilor este colosal, ziua şi noaptea se trans­portă răniţi la Colinge. Constantinopol, 12 Feb. Un de­ta­şament puternic turc a ocupat localita­tea Midina şi a respins pe bulgari la Lomana. Turcii au pătruns până la Sinekli. La Cerkeskoj se aşteaptă o mare luptă. Paris, 12 Feb. Armata bulgară de la Adrianopol a prins următoarea te­legramă fără fir trimisă din Constanti­nopol lui Sukri paşa: La­ Ceatalgea l-am respins pe inamic d­e poziţiile sale.­­Bulgarii se retrag pe toată linia. Vă adu­cem­ ajutor, resistaţi numai încă câteva zile. , Constantinopol 12 Feb. Ziarul „A­­lemdar“ raportează că 800 de voluntari din Pakistan comandaţi de Arslan beg îmbarcaţi în patru bărci au atacat o localitate de pe ţărmul bulgar şi au o­­cupat punctele strategice ale acelei lo­calităţi. Dânşii au trebuit să angajeze o luptă cu locuitorii şi cu un batalion de bulgari. Lupta a durat 3 ore Bul­garii au avut ca 600 morţi şi ucişi; voluntarii numai 28 de răniţi. Bulgarii primind întăriri, voluntarii s-au reîm­­barcat luând cu ei pe răniţi. Constantinopol, 12 Feb. După o luptă vehementă trupele turcești au recucerit Midia. Bulgarii au avut mari perderi. Consta­ntinopol 12 Feb. La Adrianopol continuă bombardarea ziua și noaptea, fără de-a se pu­tea însă apropia Bulgarii cu un pas măcar de forturi. Sukri-paşa a dispus să se scoată pietrile din pavagiul oraşului, pe­n­t­ru a atenua efectul exploziunei bombelor. O donaţia de mariutinoasă­­Un bin­evoitor şi sprijinitor al­raeseria­­şilor noştri, care doreşte să rămâ­nă necunoscut, a depus la redacţia ziarului nostru suma de una mite coroane pentru ajutorarea băieţi­lor săraci, aplicaţi la meserii, din Sălişte. Suma aceasta am trans­pus o astăzi prin mandat poştal d­lui Victor Tordăşianu, preşedin­tele Reuniunei meseriaşilor români din Sibiiu, unde, precum ştim, se administrează o astfel de funda­­ţiune. Exprimăm necunoscutului bi­nefăcător al meseriaşilor noştri profunde mulţumite. Solidaritatea naţională a bisericilor româneşti, întronarea noului episcop al die­cezei gr. cat. de Lugoj, la care a par­ticipat şi episcopul diecezei gr. or. şia Caransebeşului, a dat prilej la nişte manifestaţiuni înălţătoare de inimi, pe cari atarul «Drapelul« le apreciază prin următoarele cuvinte­­elocvente: Un finer episcop a fost ridicat în revărsarea darului ceresc, în înălţarea osanalelor credincioşilor acompaniate de dangăt de clopot, în strălucirea tro­nului său, noul Arhiereu al Lugojului Dr. Valeri­u Traian Frenţiu. Şi un frate mai mare, stăpânul scaunului vlădicesc al Caransebeşului Dr. Miron E. Cristea pogorâtu­ s’a proptit pe tăria cârjei sale să-şi bineventeze pe fratele mai mic. Şi i-au văzut ochii noştri sub a­­coperişul uneia şi aceleaşi biserici, iar mai apoi la recepţii dând expresie fră­ţiei conştiente ce-i leagă prin cuvinte pline de lumină şi sărutare nefăţărită. Fii mei şi ai tăi sunt de acelaşi sânge, care să ne ferească Deau să se prefacă vreodată în apă. Aşa fiind să ocolim tot ce ne-ar putea înstrăina şi să căutăm căile ce ne unesc Nu numai cetuţa curată să o probagi în rân­durile păstoriţilor tăi frate, ci şi cul­tura românească până in cele mai ascunse colţuri. Aşa a zis unul. Şi celălalt a răspuns : Să lucrăm fiecare în casa sa, crescând caractere neînduplecate şi ni­meni nu ne va putea birui. Cei ce au fost de faţă au tresărit şi lacrămi de rară bucurie au fărimat ochii lor. O zi mai târziu, adunaţi la un loc fiii sufleteşti ai fratelui Celui mai mare, prin cuvinte isvorite din inimi aprinse şi prin cântări preamăreau pe Părintele ce s’a pogorât în mijlocul lor. Şi aci la acest praznic pornit în amurg de seară, la care au grăbit să ia parte şi fiii sufleteşti ai noului Arhiereu, am auzit echoul înfrăţirii arhiereşti din gura fiilor lor. Auzind de întrunirea şi serbarea voastră am venit şi noi să serbătorim pe Arhiereul Vostru, care cu al nostru împreună să ne arate calea spre mă­rirea bisericei şi a neamului. O familie formând să ne dorim unii altora multe zile de bucuărie din cari să scoatem ca din fântână cu apă vie puteri în lupta ce împreună avem să o ducem pentru binele neamului. Să ne trăească Arhie­reii în dragoste şi frăţie! Ovaţiile fur­tunoase au răspuns avântatelor cuvinte. Şi ceilalţi au răspuns : In conştiinţa poporului nostru ori­cărei biserici ar aparţine el trăeşte una şi aceeaşi lege, legea românească. Po­porul cunoaşte numai o biserică, bise­rica românească. Cu toate deosebirile ce s-au pus între noi formăm una şi aceeaşi biserică, chemată să ne apere şi cultiveze individualitatea naţională. Ni­ se impune dlar luptă comună şi apă­rare reciprocă întru susţinerea şi îna­intarea tuturor. Aplauze îndelung repetate au fă­cut să răsune sala la auzul acestor cuvinte Iată ce s-a petrecut la Lugoj, în inima Bănatului românesc în zilele «te­ratronizare ale Episcopu­lui Frenţiu şi »coborârii din acest prilej între fraţii şi fii sei a Arhie­realul Miron al Caransebeşului. Gla­surile celor doi Vlădici români în vremuri de grea cumpănă pentru viitorul vostru, in faţa unor eve­nimente de însemnătate istorică pentru noi, au dat­ expresie acolo solidarităţii naţionale a celor două biserici româneşti din Ungaria. Le­gaturile frăţiei au fost cu căldură accentuate şi prin sărutări pecet­luite. Şi poporul a lăcrimat de bu­curie. Ca să auză şi să ştie toţi fra­ţi, ori unde ar fi, sa spereze cei curaţi cu inima şi să se reculeagă cei slabi în bătaia luminii aceluiaşi ideal. Modificările Saşilor. »Bud. Tagblatt« e informat, că de­putaţii Saşi au formulat următoarele modificări, pe cari le pretind să se in­troducă în proiect, fie- /­care . Terminal de etate să se seze la 26 ani pentru aceia, au absolvat 4 clasa gimnaziale sau 8 clase la alte şcoli. Analfabeţilor să nu se dea drept de vot nici în cazul dacă plătesc darea contemplată în pro­iectul de lege. Dispoziţia, conform căreia pro­prietarul a 8 iugării de pământ are drept de vot, sâ se modifice aşa, ca nu proprietatea, ci darea corespunzătoare la acea­sta să for­meze baza dreptului de vot. Absurdităţi mai mari nu se pot închipui. Contra guvernului. Duminecă s’au mai ţinut adunări poporale în diferite părţi, luând pozi­ţie contra guvernului şi contra proiec­tului electoral. In Mindszent a ţinut o adunare poporală Reuniunea poporală catolică, pretinzând sufragiul universal fără restricţiuni. Partidul social demo­crat a aranjat meetinguri în Solnoc, Bichişgiu la Komori etc. cerând votul universal fără restricţiuni şi aderând la greva în massă. Ca să-şi însemneze toţi câţi ar calcula cu desbinarea şi slăbi­ciunea noastră. Uniţi suntem în cugete şi în simţiri! ! Pentru grevă. Turnătorii de fer şi de metale din Budapesta, cum şi alte bresle de mun­citori industriali s’au alăturat la greva generală. Un deosebit zel se manifestă cu deosebire pentru provederea copiilor de muncitori în decursul grevei. Mai multe­­ comune vor pro­vedea cu de-ale mân-/ cării un număr oare care de băiaţi. Astfel s’au oferit a provedea comuna: Nagyszénás 25 de băiaţi, Bogáros 58, Almáskamarás 25, Németcernya 28 etc. asemenea s-au constituit comitete pen­tru băiaţi în Dobriţin, Fiume etc. O conferenţă. In ministerul de interne s-a ţinut Luni o conferenţă în chestia proectului i­n la jurul poiectului electoral. Pe când desbaterile echivoce asu­pra proiectului electoral decurg în co­­misiunea specială, partidul socialist se pregăteşte pentru greva generală. Iată momentele mai nouă ale a­­cestor manifestaţii: Comisiunea. Comisiunea specială pentru pro­iectul dreptului electoral şi-a ţinut­­ alaltăeri, Marţi, a patra şedinţă. A vor­­bit întâiu deputatul Kostyăl, care zice, că dreptul electoral trebue dezvoltat treptat pe caze naţionale. A mai vorbit Mărtonffy şi baronul Ghillăny, apro­bând în general proiectul. E de remar­cat însă în deosebi vorbirea contelui Lázár István. Contele Lazar apreciază proiectul cu privire la stările din Ardeal. Con­form proiectului — zice el — numărul alegătorilor se urcă în ţara întreagă cu 75°/0­ Aceasta urcare în Ardeal este de 140%! In diferitele comitate urca­rea se împarte aşa, că în 6 comitate Românii vor fi în majoritate, pe când până acuma Românii în faţa alegători­lor patriotici unguri şi saşi formau o minoritate de 48%­ Dacă nu s’ar fi ni­micit clasa de mijloc patriotică, — zice contele Lazar — nu aşi avea nici o teamă de noua situaţie ce se va naşte în urma legii electorale, dar aşa lucrul e foarte îngrijitor. Comparând datele­ statistice, constată, că şi probabilităţile­ desvoltării viitoare sunt favorabile Ro­­­mânii­or. Primeşte proiectul în generali In şedinţa de eri a luat cuvântul întâiu francezul renegat Desbordes, care se teme de perderea Ardealului şi de pericolul din partea naţionalismului. Dacă nu se va afla rezolvirea corectă — zice Desbordes — nu e vorba nu­mai de perderea unor cercuri din Ar­deal, ci de perderea Ardealului în­treg ! A mai vorbit Rudnay, care ase­menea cere restricţiuni pentru Ardeal, iar în urmă a făcut cunoscute grava­­minele Saşilor faţă de proiect deputa­tul sas Schuller. r

Next