Gazeta Transilvaniei, septembrie 1914 (Anul 77, nr. 193-215)

1914-09-03 / nr. 193

Nr. 193. Anul LXXm Braşov, Miercuri 3 (16­ Septemvrie 1914 ABONAMENTUL Pe un an . . .24 Cor- Pe o m­ro. de an 12 . Pe trei Ioni. . . 6 „ Pentru România şi strâm­âtete. Pe an u . . . 40 lei. Pe o jam. da ap 20 „ TELEFON V­. 220, REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Târgul Inului Nr. 80 INSERATELE ce primesc la adminis­­traţie. Preţul dupre tarif şi Învoială. ZIAR POLITIC NAŢIONAL. Manuecrisela nu ee In­­napoiată. Situaţia pe câmpul de răsboiu. Pe baza ştirilor oficiale cenzurate primite din cartierul pressei şi de la biroul telegrafic şi de corespondenţă ungar in decursul zilei de azi situaţia pe câmpul de răsboiu se prezentă astfel: 1. In nordul Monarhiei, Biroul telegrafic ungar publică următorul comunicat oficial cenzurat: Conform raportului primit de la corespondenţii de război situaţia este astăzi mai favorabilă, ca până acum, deoare­ce trupele noastre au ocupat un teritoriu mai puţin estins şi mai corespunzător. încercarea ruşilor de a sparge linia noastră nu ne mai ameninţă în o aşa măsură ca până acum, de­oare­ce trupele noastre în nouele lor po­ziţii işi împlinesc minunat chemarea ce se restrânge numai la defensivă faţă de forţa covârşitoare a Ruşilor. Situaţia va rămânea neschimbată, până când trupele austro-ungare se vor uni cu trupele ce vin din Germania în ajutorul nostru sau până când trupele germane din Franţa, de care Germania se va putea lipsi, vor sosi pe teatrul nostru de războiu. Un al doilea comunicat al biroului ung. da corespondență spune urmă­toarele : După ce armata principală rusească s’a concentrat spre nord de Rava-Ruska, generalul Dankt a fost nevoit să se retragă in cea mai deplină ordine. Lupta decisivă a ajuns prin urmare la un punct mort. In momentul acesta este cel mai important lucru, că trupele noastre, cari s’au luptat cu o rară vitejie timp de mai multe săptă­mâni, se odihnesc şi îşi completează perderile suferite. Un al treilea comunicat al bir. ung. de coresp. anunţă între altele : Retragerea trupelor noastre în nouile lor poziţii a urmat în cea mai mare linişte şi fără ca să fim stingheriţi de duşmanul obosit. Nouile poziţii s’au ales din motive de ordin strategic şi au fost deja ocupate de trupele noastre. Armatele generalilor Dankt şi Auffenberg s'au aliat cu armata principală. * 2) Din sudul JTEonarbiei. Până când scriem aceste rânduri nu ne-a sosit nici un nou comunicat nou cu privire la situația in sudul Monarhiei. * 3) Luptele franco-ruso-germane. Despre luptele dintre Fran­cezi și Germani n’a sosit astăzi nici un comunicat oficial din cartierul armatelor germane. Probabil că luptele, cari sunt extrem­ de sângeroase, sunt incă în plină desfăşurare. »Berliner Tageblatt“ înregistrează svonul că atacul Francezilor pe linia Meaux—Montmirail ar fi eşuat. Sa aşteaptă confirmarea acestei ştiri. Cu privire la luptele ruso-germane din estul Prusiei biroul ung. de coresp. publică următorul comunicat oficial rusesc: Petersburg, 15 Sept. Generalisimul publică un comunicat, în care se spune, că în faţa necesităţii, care a reclamat deosebita noastră atenţiune asu­pra câmpului de răsboiu din Galiţia, am fost împedecaţi să dispunem în estul Prusiei de o putere armată suficientă. Pe motivul acesta armata generalului Rennenkampf s’a oprit în linia Gerdauen-Labian. In 7 Septemvrie Germanii au luat ofensiva generală. Deabia in 10 Sept. generalul Rennenkampf, după ce flancul stâng al armatei sale a fost încunjurat de Germani, a fost constrâns să se retragă. A doua zi am reluat operaţiunile active pentru a impedeca pe duşman, am constatat insă că trupele germane ne sunt superioare ca număr. Pe frontul acesta luptele continuă. Guvernul Cranţei la Hor­­deaux. „Az Est«, primeşte din Roma următoarea Informaţiune: Ziarele italiene primesc din Bor­­deaux ştirea, că retragerea guvernului francez la Bordeaux a fost combătută cu cea mai mare vehemenţă de cătră socialişti. Planul retragerii s’a sulevat în consiliul de miniştri in primele zile ale lunei August. A fost insă abando­nat de majoritatea membrilor consiliu­lui de miniştri. In cele din urmă le-a succes mi­niştrilor Viviani şi Milerand să eoo­­pereze în consiliul de miniştri ţinut la 31 August acceptarea planului de re­tragere. Invitând la acest consiliu pe lângă membrii consiliului şi pe gene­ralii englezi Ritschener şi French pre­cum şi pe generalii francezi Ioffre şi Gallieni. In decursul desbaterilor lordul Ritschener a cerut cu toată hotărârea, ca guvernul Franţei să se retragă la Bordeaux. Propunerea lui Ritschener a fost in cele din urmă primită. Lordul Kitschener, care a sosit in acea zi in­cognito la Paris, s’a reîntors seara la Londra. Revolta din M­aroc. Con­form știrilor venite din Franţa in Maroc ar fi isbucnit o revoltă împo­triva Francezilor, care pe zi ce merge la dimensiuni tot mai mari. Trupele franceze — slabe ca număr — numai cu greu se pot apăra împotriva atacu­rilor vehemente ale Marocanilor şi astfel e mai mult ca probabil că Franţa se va vedea necesitată de a trimite noi Întăritori militare în Maroc. Pregătirile Turelei.. Ziarul »Daily Telegraph« află din Atena că corpul diplomatic din Constantinopol crede că Turcia se prepară de a de­barca trupe In porturile din Marea Neagră. In Marea de Marmara se gă­sesc deja trupe de artilerie şi cavalerie care fac manevre de debarcare şi îm­barcare. Cele mai multe trupe sunt mo­bilizate la Bosfor, Smirna, Dardanele şi Siria. La Constantinopol se crede că Turcia s-a asigurat de neutralitatea Gre­ciei, independent de regular­ea chestiunei insulelor. Statele Unite şi Mexico. Din Londra se comunică: Raporturile între preşedintele Statelor Unite, Wilson, şi între noul preşedinte al republicei Mexico, Ca­­ranza, sunt încordate, fiindcă acesta din urmă ceruse în ton obraznic e­­vacuarea oraşulului mexican Vera­cruz de către trupele americane. In zilele din urmă au fost di­­rigiate spre granița mexicană nume­roase trupe americane. Dimisiiunea ministrului de răsboiu al Rusiei. Din Co­penhaga se comunică, că ministrul de răsboiu al Rusiei Suchomlinow a dimi­­sionat ajungând în conflict cu genera­lisimul armatei, marele duce Nicolaevici. Suchomlinow ar fi declarat în casina ofițerilor din Petrograd, că marele duce n’ar avea curaj să atace trupele ger­mane. Soldaţi români decoraţi pentru vitejia lor. O dovadă strălucită despre vitejia soldatului român în orice împrejurări ne oferă recentul ordin al ministeriului de ră­bo­­i, şi reg. în care se aduce la cunoştinţa armatei austro-ungare distingerea unor soldaţi din regimentul 4 de husari, regimentul 51 de infante­rie şi regimentul 64 de infanterie pen­tru vitejia lor în focul luptei. Drept recunoştinţă pentru deo­sebită vitejie s-a conferit medalia de aur pentru vitejie unui singur subofiţer, sergentului român Ilie Perjescu din regimentul de husari Nr. 4. Pe aceleaşi motive s-a conferit medalia de argint pentru vitejie la 7 soldaţi distinşi, între cari găsim pe următorii doi soldaţi români: Sergentul major Nicolae Roşu din regimentul 64 de infanterie (ba­talionul 3) şi infanteristul I.Beneza din acelaşi regiment, care fiind greu rănit, a încetat la câteva zile din viaţă. Dumnezeu să-l ierte! O nouă chemare sub drapel. Dela magistratul oraşului Braşov primim spre publicare următorul comu­­municat: Pe baza articolului de lege XX, din anul 1886, să ordonă tuturor acelor obligaţi la gloate cari s-au născut în anii 1894, 1893 şi 1892, — cu escepţiunea celor înrolaţi prin intrare voluntară sau prin asentare regulară, mai departe acelora cari cu ocaziunea asen­­tărei regulare au fost aflaţi „neapţi la arme(m ori „de ştersu, precum şi acelora cari sunt „evident neapţiu şi a celor născuţi în anii 1893, şi 1892, cari n-au făcut încă destul datorinţei lor de­­asentare şi deci trebue supuşi la asentare suple­­torie, — ca pentru conscrierea lor să se prezinte la primăria comunală (autoritatea orăşenească) din locul reşedinţei lor stabile, iar în comu­nele mici în sediul notariatului cer­­cual (în Braşov indată, cel mai târziu însă până la 24. Septemvrie 1914 la despărţământul militar al magistratului orăşenesc.) Cei conscrişi, a măsurat dispo­­ziţiunilor primăriei de a să publica ulterior vor fi aduşi în resti­mpul dintre l­a şi 20-lea Octomvrie în faţa Comandei de întregire de hon­vezi al locului lor de domiciliu pen­tru inspecţia de prezentare de glo­­taşi şi acolo vor fi clasificaţi amă­surat abilităţei lor. Cei aflaţi abili, cu ocaziunea inspecţiei de prezentare vor fi in­­struiţi privitor la locul şi timpul unde vor avea a să prezenta la serviciu. Acei obligaţi la gloate, cari sunt candidaţi la preoţie în confesiunile religioase reciplate şi recunoscute legal, sau cari pe baza studiilor fă­cute, în conformitate cu § 21 din legea despre forţa armată au drept la beneficiul voluntariatului de un an, cu ocaziunea inspecţiei de pre­zentare de glotaşi sunt datori a do­vedi această calitate a lor cu certi­ficatul acelui institut, la care săvâr­şesc şi respective la care au termi­nat studiile lor. Tot asemenea cu ocaziunea in­specţiei de prezentare de glotaşi sunt obligaţi a dovedi aplicaţiunea lor prin autoritatea lor propusă, prin direcţiune, respective prin Comanda diviziunei de muncitori acei obligaţi la gloate cari sunt permanent a­­plicaţi a) la corpul agenţilor de fi­­nanţă, b) la foresteria de stat şi la fundaţiunile publice, mai departe cari prestează serviciu permanent de mişcare, c) la căile ferate şi la birourile de Poştă şi Telegraf, la întreprinde­rile de navigaţiune sau în fabricile şi atelierele acestora anexe, d) şi cei ce să ţin de diviziu­nile de muncitori a minelor de căr­buni de piatră. Acela care nu va urma porun­­cei de chemare va fi adus cu forţa armată şi va fi pedepsit cu toată ri­goarea legei. Aniversarea luărei Grriviţei. Bucureşti, 1 Sept. v. 1914. A 87-a aniversare dela luarea Griviţei s’a serbat Sâmbătă în toate părţile ţării cu mare solemnitate. Aniversarea a fost serbată cu deo­sebire în cercurile militare prin ser­vicii divine, discursuri ocazionale şi defilări. La Sinaia. Sâmbătă fiind patronul batalionu­lui 2 vânători de sub comanda d-lui Iocot.­col. Dablja şi aniversarea luării Griviţei, acest eveniment s’a sărbătorit cu un deosebit fast. La orele 10 juni, pe un timp splendid, s’a oficiat un tedeum pe pla­toul cazărmei şi sub cerul liber, de cătră stareţul mănăstirei înconjurat de cler. Corul mănăstirei a dat răspunsu­rile. Au fost de faţă MM. II. Regele şi Regina, principele Ferdinand şi prin­cipesa Maria cu întreaga familie prin­ciară cu suitele respective precum şi un numeros şi select public. După ceremonie, M. S. Regina a decorat şi împodobit personal drape­lul batalionului, iar M. S. Regele a vorbit trupei despre importanţa zilei, i-a răspuns de locat -colonel Dabija. A urmat apoi defilarea batalionului de vânători. După defilare, într’un pavilion ad­­hoc construit de soldaţi din verdeaţă şi flori, s’a servit o gustare şi şam­panie. In urmă, familiile regală şi prin­ciară, s’au fotografiat în mijlocul mul­ţimii care le întovărăşea. M. S. Regele a dat batalionului de vânători, care poartă numele „Re­gina Elisabeta“, insignele regale. Corpul de ofiţeri a cântat imnul legal, în cazarmă în prezenţa Maiestă­ţilor Lor. La Ploeşti, întreg oraşul a fost frumos pa­voazat cu drapele tricolore. La orele 10 jum. s-a oficiat un tedeum la bise­rica catedrală Sf. Ion, de către protoe­­reul Inocenţiu Ştefânescu şi preoţii de­serveaţi. Au luat parte la tedeum d-nii coloneii Topiicescu, Cireşeanu, Nede­­ianu, Ştefănescu, Nicoreanu şi nume­roşi ofiţeri, d-l Paul Goma, directorul prefecturei, Aurel Moşoiu, ajutor de primar, G.­lorianu, revizor, Pană Po­­pescu, directorul liceului etc. O companie din reg. 32 cu mu­zica şi drapel a dat onorurile. La orele 11 şi jum. s-a oficiat un parastas la Monumentul Vânătorilor în amintirea celor căzuţi în războiul pentru inde­pendenţă. Au ţinut cu această ocazie frumoase cuvântări d-nii colonel To­pilcescu, comandantul garnizonei şi d-l N. Prussu, din partea veteranilor. A urmat apoi defilarea trupelor. La orele 12 s’a oferit de cătră primă­­rie şi prefectură o masă la restauran­tul Europa, celor peste 150 veterani din oraş şi judeţ, care au luat parte la această serbare. Cor. Un crucişitor german scufundat. Din Berlin se telegra­­fiază, că micul crucişător german »Heia«, fiind atacat de un submarin duşman, a fost scufundat. Aproape în­treg echipagiul a fost însă salvat. Manifestaţii pentru des­fiinţarea capitulaţiunilor. Din Constantinopole se anunţă: Afară de marile întruniri cari au avut loc la Stambul, au fost diferite manifestaţiuni populare, cari au colin­dat oraşul cântând cântece patriotice, până şi în timpul nopţii. Duminecă seara, prefectul capita­lei a dat un m­re prânz, la care au luat parte miniştrii şi fruntaşii po­litici. O mare întrunire s-a ţinut pe Piaţa Sultanului Ahmed, la care au participat senatori, deputaţi şi un pu­blic foarte numeros. Mai multe cuvân­tări au fost rostite. Hussein Djabid a spus între altele: »Desfiinţarea capitulaţiunilor nu e o demonstraţie în contra străinilor, ci o încercare de salvare a otomanismu­­lui. Această desfiinţare se impunea. Acum toţi turcii au datoria de a se sili să nu provoace de acum înainte nici o plângere din partea străinilor­. Manifestanţii s’au dus la Poartă, unde au înmânat marelui vizir o mo­ţiune felicitând guvernul turc de ho­tărârea sa. Marele vizir a mulţumit şi a asi­gurat mulţimea, că guvernul otoman îşi va face datoria până la capăt. Apoi manifestanţii s’au dus în faţa palatului sultanului, unde au ma­nifestat din nou. Din listele bolnavilor şi răniţilor. — După conspectul oficial al Ministru­lui de răsboiu din Viena. — Lista edată la 25 Aug. n. Teodor Ardelean, regim. 37 inf. comp. 3, rezervă, bolnav în spitalul din Oradea-mare. Gavril Avram, reg. 37 de inf. comp. 2, bolnav în spit. din Brcka. loan Bolac, bat. 7, suprem. din glotaşi, comp. 3, din Turda-Torontal, rănit din împuşcătură, în spitalul din Vârşeţ. Ioan Buda, lunar div. 10 de arti­lerie călare 1, bat., rănit din împuşcă­tură, în spit. din Lubacsov. Cherebeţiu Parten, subofiţer la in­tend. div. 12, de tren, escadr. 1, Láb­­falva, corn. Solnoc-Dobâca, bolnav in spitalul de garnizoană nr. 23 din Zagrab. Constantin Circiu, reg. 43 de In­fant, comp. 13 din Hezereş, bolnav în spitalul de res. din Vârşeţ. Mihai Ciobota, reg. 21 de hon­vezi, comp. 5, bolnav în filiala spitalu­lui res. reg. din Murăş-Oşorheiu. loan Ciordaş, reg. 46 de inf. comp. 9, Magyar Homorod, Bihor, împuşcat în genunchi, spit militar din Avtovat. loan Drăgan, reg. 22 de honv., comp. 12, bolnav în filiala spitalului ces. reg. din Murăşoşorheiu. Alexandru Ilie, reg. 4 de honvezi, co. 2 de rezervă, bolnav în spitalul de rezervă ces. reg. din Oradea-Mare. Todor Cheveresac la res. suprem. reg. 33 de inf., secţia de lucrări 5, bol­nav în spit. din Szabadka. Costa Ardelean din Begamonostor la reg. 43 de inf., co. 9, bolnav în reg. ces. reg. de reservă din Vârşeţ. Gavril Lingurar de la res. supl., reg. 37 de inf., co. 1, bolnav în spita­lul de reservă ces. reg. din Oradea- Mare. loan Linţa din Caransebeş, reg. 37 de inf. co. 8, bolnav în spit. de res. ces. reg. din Vârşeţ. Antoniu Loga, reg. 52 de inf., co. 3 bolnav in spitalul de reservă, ces. reg. din Brcko.

Next