Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1914 (Anul 77, nr. 242-264)

1914-11-01 / nr. 242

parte la Înmormântare şi a ne exprima acolo în mod cuvenit şi demn recunoş­tinţa noastră, negreşit va prinde Epi­­tropia fundaţiei ziariştilor primul prilej pentru a se prezenta la mormântul din Orşova şi a da defunctei onoarea ce i­ se cuvine. Donaţiunea este perfectă şi numai unele formalităţi sunt de împlinit, cari au întârziat din cauza stărilor excep­ţionale în cari ne aflăm. Iar publicarea actelor s’a amânat anume până după împlinirea acestor formalităţi... * Adânc întristata familie a dat ur­mătorul anunţ: Cu inima cuprinsă de durere a­­nunţăm tuturor rudelor, amicilor şi cunoscuţilor Încetarea din viaţă a prea­iubitei noastre surori şi mătuşă a doamnei, Iuliana Stoica de Haţeg născută Iacobescu, carea după lungi şi grele suferinţe şi-a dat nobilul suflet in mânile Creatorului In etate de 76 ani, Joi, în 5 Noemvrie st. n. la 10 ore seara. Rămăşiţele terestre ale scumpei decedate se vor depune spre vecinica odihnă în cimiteriul rom. gr. or. din loc Sâmbătă în 7 crt. la 2 ore p. m. Orşova, la 6 Noemvrie st. n. 1914. Fie-i ţărâna uşoară şi memoria eternă! Elena Gogoltan şi Ecaterina Demetro­­vici, ca surori. Traian Henţu, înv. penz. ca nepot. Sara Henţu, născ. de Stoica, ca nepoată. Alesandrina Henţu, străne­­poată. loan şi Dănilă Stoica de Haţeg nepoţi. Anton lacobescu, nepot de văr. George Peia c. şi r. major­­. r. nepot de văr. întregim aceste date ale anunţului cu următoarele note prinse In fugă, având Epitropia fondului ziariştilor no­ştri să Întregească această schiţă bio­grafică şi să publice m­ Analele sale şi fotografiile Donatoarei şi soţului ei de al căror nume nemuritor va fi legat fondul de zece mii cor, trecut în ad­ministrarea Fondului ziariştilor români din Ungaria. Date Biografice. Tatăl doamnei Iuliana Stoica de Hațeg. Tatăl ei a fost protopopul Dimi­trie Iacobescu, născut în Valea Noului lângă Caransebeș, ca fiu de preot. In anul 1846 patriarhul sârbesc Raiach­i l-a exmis în comuna Bocşa­ montană, unde tot poporul trecuse la unire spre A-l Înduplecă să treacă iarăşi la legea noastră străbună, ceeace, după multă osteneală In decurs de lui an a şi reuşit. Protopopul Dimitrie Iacobescu în anul revoluţiunel (1848—49) a suferit foarte mult pentru sentimentele lui ro­mâneşti. Ura faţă de acest protopop eră aşa de mare, încât puţin a lipsit, că nu l-au spânzurat. In anul 1849 a fost administrator protopopesc în Oraviţa, iar în anul 1850 a ajuns la Mehadia ca protopop. In această calitate a servit 23 ani, până la anul 1872, când a răposat. De Şa­­guna a fost foarte iubit luptând foarte mult pentru reorganizarea diecezelor între Români şi Sârbi. Bărbatul Donatoarei: Isaia Stoica de Haţeg. Născut în luna lui Martie 1830, Ca fiu de grăniţer, în etate de 17 ani, a Intrat în armată şi ca voluntar în anul 1847 a mers în Italia, unde a ajuns sergent major, venind acasă din Italia şi aflând­’83 coroana ungurească ascunsă lângă Orşova pe teritorul co­munei Tufări, a luat parte în compania de gală, care a dus coroana găsită pe la anul 1853 la Viena. Tot pe timpul acela Intrând armata austriacă în Ro­mânia, la această campanie de asediare a luat parte şi dânsul, mergând la Ga­laţi, de unde la Inceputul lui Novembre 1854 s’a relators în patrie în societatea to­-tenentului Hudovschi, acest din urmă fiind grav bolnav. In 12 Novembre 1854 s’a cununat In Mehadia cu Donatoare?.. Iuliana Stoica de Haţeg, după 8 zile s’a întors iarăşi în Galaţi la batalionul său, unde a stat până la 12 iulie 1855, când apoi dimpreună cu batalionul a venit înapoi; după aceea a mai servit în armată 2 ani, de aici a trecut la administraţia mi­­litară (Militar-Verwaltung) unde aran­­jând după un serviciu de câţiva ani, a trecut la Caransebeş în calitate de can­­terist pe lângă tribunalul grăniţeresc, aici a stat până la desfiinţarea graniţei. După desfiinţarea graniţei militare a Intrat la oficiul de dare In calitate de oficiant cl. L, unde a servit mai mulţi ani şi după aceea a trecut la penzie. După penzionare a fost ales de primar comunal In comuna Mehadia, ca primar a servit 8 ani şi în acest interval a fost ales de deputat la sino­dul eparhial din Caransebeş, precum şi de deputat la Congresul nostru naţio­nal bisericesc. La îndemnul d-lui general Doda a sezis de primărie şi a mers la Comu­nitatea de avere din Caransebeş ca o­­ficiant, unde a servit 20 ani şi penzio­­nându-se, după pcazionare la 9 luni a răposat. Doamna Donato­are, Iuliana Stoica de Haţeg. Protopopul Dimitrie Iacobescu a avut trei fiice, anume cea mai mare e Donatoarea, născută In luna lui Fe­bruarie 1838; cea mijlocie e doamna văd. Elena Gogoltan fost­­a soţie a ma­iorului In penziune răposat. Alexandru Gogoltan; cea mai mică e doamna văd. Ecatarina Demetrovici, fost­a soţie a d-lui Costa Demetrovici, răposat, fost controlor la căile ferate române în Ro­mânia. Doamna Stoica nu a avut şi nu are copii. Ambele surori ale marinimoasei Donatoare sunt încă în viaţă, trăind împreună cu sora mai mare — acum defunctă — până în ultima minută a vieţii ei, în cea mai complectă armonie. * O viaţă nobilă s’a stins. O inimă mare a încetat a mai palpita. Dar fapta generoasă îi va păstra amintirea în veci. A fost o damă de o cultură su­perioară, de o minte ageră şi cu suflet generos. A urmărit cu vădit interes toate evenimentele prin cari a trecut în bo­gata ei viaţă şi a pronunţat sentenţe şi judecăţi, cari ar face şi celor mai inteligenţi bărbaţi onoare. Odihnească In pace. Memoria ei fie eternă. Iar pe proaspătul mormânt depu­nem o lacrimă fierbinte, de durerea pierderei şi de recunoştinţa nobilei fapte, care i-a dat nemurirea, să fie compromise de ameninţările ger­mane precum şi de vasele şi de aurul german. Au urmat serii de ofenze: mai întâi, bombardarea nepermisă a por­turilor deschise ruseşti, apoi năvălirea pa teritoriul egiptean, până când aliaţii cari au privit cu răbdare fără de pe­reche repeţirea insultelor şi ameninţă­rile disimulate, au fost siliţi să recu­noască în Turcia un duşman declarat. Acest conflict nu a fost dorit de Anglia, şi a fost chiar în contra voinţei ei. Nu poporul turc a tras sabia, ci guvernul otoman şi putem prevede că va pieri prin sabie. Nu noi, ci Poarta ,a tras clopotul de moarte al Imperiului otoman. Anglia nu a avut nici un conflict cu supuşii mohamedani ai Sultanului şi nimic nu a fost mai departe de gândurile noastre decât de a face o cruciadă în contra credinţei lor. Impe­riul otoman a comis un suicid şi şi-a săpat el însuşi groapa. Vorbind de situaţia financiară a Engliterei, d. Asquith a spus că re­zerva de aur a Băncii engleze posadă suma fără precedent de 69 milioane de lire Sterlinge (Îndoit de când răz­boiul a fost declarat). Procentul bănci­lor e 5 la sută. Preţul alimentelor a rămas normal. Numărul celor fără lu­cru e mai mic decât cel obicinuit. Acest conflict va fi o luptă lungă; nimic nu ne­ va descuraja nici modifica hotărârile noastre. Nu vom pune spada în teacă decât după ce Belgia va redo­bândi tot ce a sacrificat până când Franţa va fi complet asigurată şi până când drepturile naţiunilor mici vor fi stabilite pe nişte temelii neatacabile până când, în fine, puterea militară a Prusiei, va fi complect şi definitiv distrusă. Deschiderea corpurilor le­giuitoare române. O telegramă oficială din Bucureşti anunţă că deschiderea sesiunei ordinare a cor­purilor legiuitoare va avea loc anul acesta ca de obiceiu în ziua de 15 Nov. v. a. c. Iradeaua Sultanului. Bi­roul de corespondenţă al primministru­­lui ne trimite cu data de azi următo­rul comunicat telegrafic: Se anunţă din Constantinopol: I­­rodeaua împărătească, prin care se de­clară războiul zice între altele: In 29 Octomvrie, în timp ce o parte din flota otomană manevra pe marea neagră, o parte din flota ru­sească, despre care am aflat mai târ­ziu, că a fost trimisă, ca să aşeze mine la intrarea în Bosfor, a contur­bat manevrele şi a înaintat într’atât că trebuia să considerăm această înain­tare ca un act de forţare a strâmtorii. Flota imperială a luat lupta, gu­vernul otoman însă pentru ca .să-şi păstreze neutralitatea şi în urma a­­cestui incident regretabil s’a adresat guvernului rus cerând o anchetă pen­tru stabilirea răspunderii. Guvernul rus insă fără ca să ne mai dea răspuns,­­ şi-a rechemat ambasadorul şi a început­­ ostilităţile ordonând puterii înarmate, ca să treacă prin mai multe puncte hotarul nostru dinspre Erzerum. In a­­celaş timp şi guvernul englez şi cel francez şi-au rechemat ambasadorii în­cepând ostilităţile, atăcând în conse­cinţă flota anglo-franceză Dardanelele, iar câteva crucişătoare engleze au bom­bardat Akaba. Deoarece aceste puteri au declarat, că se consideră în stare de războiu cu imperiul otoman, punân­­du-mi nădejdea în sprijinul Celui Atot­puternic ordon declararea de războiu. Iradeaua e semnată de Sultan şi contrasemnată de toţi miniştrii. „Drapelul*. K Bh -A- T7" I Primim subscripţiuni sub condiţii originale pentru împrumutul de stat r. a. 61 din anul 1914, liber de dare, de xeeTod­ia...) care se emite acum. Cu prospecte relative precum şi cu ori­ce fel de lămuriri cu privire la acest împrumut stăm cu plăcere la dispoziţia Onor. public. DE SCONT TRANSILVANĂ Kg posta mihalovits & nussbacher — 5SS55 S B A S O TT. =====---­ Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Un discurs r&s­nic. Intr’o cuvântare rostită la Londra In Casa corporaţiunilor, primul minis­tru, dl Asquit, a spus între altele: Când răsboiul a început, s-a­ făcut cunoscut la Constantinopol, după o în­ţelegere cu aliaţii noştri, că în cazul când Turcia ar rămâne neutrală, im­periul otoman nu ar avea de suferit nimic nici ca integritate nici ca auto­ritate. Dar bărbaţii de stat din Turcia, adânc divizaţi în părerile lor, nehotă­râţi în consiliu, au permis ca intere­sele cele mai vitale ale statului lor ŞTIRI. — 31 Octomvrie v. 1914. Ofiţeri români distinşi. Monitorul Oastel Nr 81 publică o nouă serie de ofiţeri şi soldaţi decoraţi între cari şi pe următorii Români: Crucea militară pentru mer­­ite cu decoraţiunea de răsboiu pentru ţinuta vitejească dovedită în faţa duşmanului s’a conferit căpi­tanilor Corneliu Savu din statul major general şi Mhail Nicula din reg. de inf. 50, locotenentului Teo­dor Stancovici din reg. de inf. 6 şi sublocotenentului Eugen Arie din reg. de inf. 34. Msj. Sa a permis să poarte „Crucea de feri cl. II, conferită de împăratul Wilhelm, căpitanului Teo­dor Angel în batalionul de pioneri Nr 3 comp. 3. Pentru­­casa de lectură Dr. Al. Bogdane un dascăl din Zârnești a con­tribuit suma de 10 cor. ca un omagiu deosebit adus caracterului integru al neuitatului defunct, Primească mărinimosul donator sincerile noastre mulţămite. — Direc­ţiunea şcoalelor medii gr. or. român din Braşov. Universitatea din Bucureşti a ho­tărât ca, în cursul lunei Decembrie, să ţină o şedinţă festivă in Memoria Re­gelui defunct Carol I. Şedinţa se va ţine în localul­­Fundaţi­unii universitare Carol I”, după un program pe care directorul îl va alcătui din vreme. Aeroplane franceze de­asupra Dar­­danelelor, o telegrama din Constanti­nopol anunţă că Marcuri au fost sem­nalate două aeroplane franceza evoluând de­asupra întăriturilor Dardanelelor. A­­eroplanele au aruncat câteva bombe asupra fortulu­ieanac-Cale de la Intra­rea strâmtorilor fără însă a pricinui nici o pagubă. După puţin timp aero­planele au dispărut in zare. Cununie. Silvia Popoviciu şi Ioan Nemeş absolvent de teologie ne anunţă actul cununiei lor, ce se va celebra în Biserica gr. cat. din Solomon la 22 No­vembre st. n. 1914 la oarele 3 d. a. So­lomon (Gorbó Salamon) Novembre 1914 Necrolog. Cu profundă durere a­­ducem la cunoştinţă, că neuitatul nos­tru coleg Dr. Avram Sădean profesor de limba şi literatura română la insti­tutul pedagogic gr.-or. român din A­­rad, locotenent reg. ung. Ia regimentul 8 de honvezi, a murit moarte eroică pe câmpul de răsboiu din Galiţia, în al 34-lea an al­ităţii şi al 7-lea al ac­tivităţii sale rodnice în serviciul şcoalei noastre. — Binecuvântată fie memoria lui in veci 1 Arad, 28 Octomvrie (10 Noomv.) 1914. — Corpul profesoral dela insti­tutul ped.-teol. gr.-or. rom. din Arad. Nu se mai trag clopote^ prin co­­muneie aproape de hotarii Sârbiei. Prea Sfinţia Sa Dr. M. Cristea, Episcopul Caransebeşului, a dat următoarea cir­culară . Comanda militară din »Raionul Pănatului« cere, pentru cuvinte însem­nate, a se înceta deocamdată tragerea clopotelor dela bisericile noastre, în comunele de pe teritorul cercurilor pretoriale dealungul Dunărei de jos : Orșova, Moldova-nouă, Biserica-albă și Cubin. Fiindcă în aceste zile de răsboi, toţi suntem datori a uşura pe toate căile scopurile urmărite de comandele militare, rânduim potrivit şi cu recer­­carea comisarului reg. 24 Oct. n. ca, până la alte îndrumări, să nu să tragă la nici un prilej clopotele de la biserica noastră din oraşul Biserica­ albă şi din comunele de pe teritorul cercurilor pre­toriale de mai sus. Oficiile parohiale să facă paşii de lipsă pentru ţinerea acestei îndrumări, spre a încunjura neplăcerile ce ar pu­tea izvorâ din neţinerea lui. ApollO-BIO. Program pentru Sâm­bătă şi Duminecă: Braţele Dunării (Vederi), »Polidor se grăbeşte« (Umor), Petru cel obraznic (Umor), »Dumitru ca bucătar« (Umor), Micul Aventurier. (Dramă), »înlocuit« Comedie In 2 acte. »Mirza« dramă In 3 acte. AvlZ. Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă On. noastre clientele şi On. public, că institutul nostru este desig­nat din partea înaltului minister­u de finanţe ca loc de subscripţiune publică, pentru împrumutul de război proiectat de a fi contras de cătră stat, prospec­tele şi condiţiunile mai detailate să vor publica în curând, atragem însă de pe acum atenţiunea On. public, că acest Împrumut de stat, pe lângă aceea, că serveşte înalte interese patriotice, mai este din punct de vedere financiar şi foarte lucrativ şi că institutul nostru stă bucuros în afacerea aceasta la dis­­poziţiunea On. public. „Timişiana“ in­stitut de credit şi economii societate­ pe acţii. 2­ 3. Se caută un ingrijitor de casă. Pentru casa proprie în care se mută ziarul nostru, căutăm de urgenţă un îngrijitor însurat, care în acelaşi timp să fie şi servitorul institutului nostru de editură. Amă­nunte se pot lua la redacţia ziarului nostru. Sunt preferiţi cei, cari st-au copii, sau cel mult 1—2. TIPARUL TM­ODRAFIEI A. MURRSIANU BRAJflâCE & COMP BRASOV. Nr. 242—1941. Aviz abonaţilor şi clientelei noastre. Aducem la cunoştinţa sti­maţilor noştri abonaţi precum şi onor. public românesc că în ziua de 2015 Noem­. a. c. atelierul nostru tipografic pre­cum şi redacţia şi administraţia ziarului „Gazeta Transilvaniei“ vor fi mutate în casele proprii din Strada Prundului Nr. 15 (vis-a-vis de băile de abur). începând de la acest termin (2/15 Nov.) rugăm a ni se a­­dresa toate scrisorile şi coman­dele la adresa de mai sus. Direcţiunea Societăţii in comandita: „Tipografia A. Mureşianu: Branisce et Comp“. Poşta redacţiei: V. M. In­g. Carta a sosit. Mulţumire pentru informaţiunea trimisă. Proprietar: Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp. Redactor responsabil: Ioan Lacea.

Next