Gazeta Transilvaniei, decembrie 1914 (Anul 77, nr. 265-286)

1914-12-02 / nr. 265

mai lungă din istoria noastră naţiona­lă. Prin rezultatele ei este cea mai fe­cundă. Prin organizarea serviciilor sta­tului, prin întemeerea instituţiunilor ce avem, România a luat locul ce i se cuvenea între statele Europei şi prin înţelepciunea regelui Carol a ajuns la o înaltă situaţiune politică. Virtuţile lui personale l-au impus respectului nostru şi respectului străinătăţei, care a luat o vie parte la durerea noastră, exprimându-şi şi ea admiraţiunea pe care noi am avut-o totdeauna pen­tru el. Intrat in imortalitate in viaţă Sind Încă, domnia lui va rămâne în istorie cumpăna de judecată a predecesorilor şi urmaşilor lui. Sire: Vremurile grele, prin cari trecem, îngrijesc pe toţi românii. Strâns uniţi în jurul Tronului şi al guvernului M. V. sperăm să ieşim cu ajutorul lui Dumnezeu la bun liman. Unitatea de cuget şi de inimă va fi ca şi în trecut tăria noastră de căpetenie. Vom da gu­vernului un concurs sincer, vom da bravei noastre armate toate mijloacele trebuincioase pentru a fi cum a fost până azi, scut şi braţ puternic al ţărei Sire, înălţăm şi noi rugile noastre către cer ca să ocrotească şi să binecuvinte­­ze patria noastră, pe Majestatea Voas­tră şi augusta voastră familie. Să trăiţi Sirei Să trăiască M. S. regina Maria ! Să trăiască A. S. R. principele moştenitor. Să trăiască augusta familie regală. Să trăiască România. SITUAŢIA pe câmpul de răsboiu. Eri şi azi dimineaţă am primit de la biroul de presă al prim-ministrului urmă­­toarele comunicate oficiale telegrafice: Luptele din nordul Monarhiei. Budapesta 12 Dec. n. In butul tuturor perderilor, ce le-o pune regiu­nea muntoasă un timp de iarnă, tru­pele noastre înaintează necontenit în Carpiţi câştigând luptă după luptă. In aceste lupt*­eri au fost făcuţi prizio­neri peste 2000 de Ruşi — S’au por­nit mari lupte în Galiţia de vest, pe teritoriul dinspre pilază-zi de la Gorlica Qrybov şi Novi-Sa«di*c. Lupta, a cărei front se întinde pe teritorul din estul Zimbarcovului până la teritoriul, ce cade In spre est de la Cracovia ţine încă şi acum. Eri iarăşi a înfrânt ar­tileria noastră mai multe atacuri ruseşti. In Polonia situaţia a rămas nes­chimbată. Cu ocasiunea eşiriî Întreprinsă acum mai de curând garnizoana cetăţii Przemysl a făcut prizloneri 700 de Ruşi , a capturat 18 mitraliere şi mai multă muniţie. Budapest 13 Dec. n. In luptele din Galiţia de vest am bătut la Lima­­nov aripa rusească de sud silindu-o să se retragă. Am început urmărirea inamicului. Am zădărnicit — ca şi până acum — toate atacurile Inami­cului îndreptate în spre unele părţi ale frontului nostru. Trupele noastre, cari au înaintat până pe Carpaţi con­tinuă energic, prin lupte neîntrerupta, urmărirea Inamicului. După am­eazi am ocupat localitatea Novi­ Sandec, precum şi Grybow Gorlica şi Zoigrad Comitatul Zemplem e curăţit de duş­­tean. In Cariaţii­ păduroşi, — cari se iuţind spre est dela teatrul marilor evenimente duşmanul n’a putut câş­tiga nicăiri teren spre sud dela creasta munţilor. In genere trupele noastre ţin ocupate punctele cele mai înalte ale păsurilor deasemenea şi linia văii Sucevii. In Polonia de sud n’au fost lupte. Spre bord dela Lovic aliaţii noştri! Îşi continuă cu succes atacurile Îndrep­tate in contra poziţiilor bineintărite ale duşmanului. General Höfer, locţiitorul şefului de stat major. Luptele anglo-franco­­ruso-germane. Din marele cartier general ger­man B6 comunică oficial. BUDAPESTA, 12 Dec. n. Fran­cezii au atacat eri In Flandria în direcţia estică de la Langemarc. I’am respins, în timp ce ei au perdut­­ cam 200 de morţi şi 340 de prizio- I neri. Artileria noastră a bombardat gara din Ypern, pentru ca să con­turbe mişcarea trupelor duşmane. In jurul Arassului am înaintat. In regiunea Souaienperthes Francezii ne-au atacat iarăşi dar fără succes. După o atitudine pasivă de mai multe săptămâni Francezii au încer­cat de câteva ori să înainteze, dar i-am respins. Din contră trupele nemţeşti au ocupat iarăş un însemnat punct de sprijin francez cauzând duşmanului mari perderi aruncând în aer terenul subminat. Afară de aceea am făcut prizoneri 200 de Francezi La Apre­­mont — spre nord est de la trainl Mihiel — am respins atacurile repe­­zite ale Francezilor, deasemenea şi pe coama Voghezilor, spre vest dela Marki­rch. In hotarul Prusiei de est ca­valeria noastră a respins un deta­şament de cavalerie rusească făcând prisonieri 300 de Ruşi. In Polonia de nord, spre sud dela Vistula, operaţiilor noastre con­tinuă a se desfăşura. In Polonia de sud trupele aus­­tro-ungare şi ale noastre au respins atacurile Ruşilor. Budapesta 13 Dec. n. După ce a­­tacul îndreptat de Francezi în contra noastră în 11 Dec. la Apremont a fost zădărnicit, duşmanul a atacat ori după amiazi pe drumul, care duce de la Saint- Michiel la Pont-a-Monsson (peste iFlyrei) la decursul acestui atac Francezii au perdut 600 oameni, cari au căzu* * in mânile noastre. Afară de aceea duş­manul a mai avut perderi mari in morţi şi răniţi. Perderile noastre sunt aici cam vre-o 70 de răniţi. De altmintrelea ziua de eri s’a scurs, peste tot vorbind, în linişte. Ia Polonia de nord am orupat mai multe poziţii de-ale inamicului. Intr’a­­ceea noi am făcut prizioneri 11,000 de Ruşi capturând şi 48 de mitraliere. Pe câmpurile de operaţii din Pru­sia de est şi Polonia de sud nu e ni­mic de Însemnat. Noui amănunte asupra marei lupte navale dela Falkland. VIEN­A, 13 Dec. n. Co­nform­ unei telegrame, pe care „Neue Freie Presse“ o primeşte din Berlin, corespondentul din Montevideo al ziarului argentinian «Brensa» telegrafiază ziarului său ur­mătoarele: Lupta navală a început în apele argentine și a continuat întinzându-se până în dreptul insulelor Falkland. Trei crucişetoare II urmăreau pe „Dresden“. O radio-telegramă din Stanley­­hafen de pe insula Ost-Falkland a­­nunţă, că crucişetorul „Scharn­horst“ având pe bord pe amiralul contele von Spee a luptat până în ultimele clipe. A n a putut fi scăpat nici un singur om din echipaj. Din contră perderile Englezilor au fost mici; numărul morţilor e mai mic decât 100. Vasele engleze nu sunt serios avariate. Conform informaţilor pe cari le are « Daily Telegraph» s’a înecat şi amiralul contele von Spee, avem cu o dovadă mai mult despre­­ »dragostea« şi »bunăvoinţa« unora faţă­­ de noi, şi să declarăm, că nici noi, nici celelalte foi româneşti, nu cerem şi nu primim învăţături de la nime, cu privire la Împlinirea datoriuţelor noastre pa­triotice. Ni le cunoaştem şi ni le facem, nesomaţi de nime. Dar noi nu putem împedeca pe confraţii din România să nu scrie In ziarele lor aceea ce vreau şi ce le place, mai ales, că nici propriul lor guvern nu-i poate împiedeca. In Ro­mânia există o perfectă libertate de presă. Dacă însă pr­esa de acolo publică neadevăruri cu privire la ceia ce se întâmplă în patria noastră, acolo e am­basadorul nostru, poftească şi desm­nte. Şi după cum ştim noi, el şi desminte totdeauna. Pentru publicul din Ro­mânia e destul atâta. Iar pentru publi­cul nostru, nu e nacesară nici o des­­minţire, pentru câ la noi nu se cetesc, uu Si pot ceti ful din Rom­ânia. Ba ar­e greşală mart să se desmingă şi la noi lucruri pe cari publicul nu le cunoaşte, pen­tru nă tocmai în urma des­min­ţirii lor mulţi dintre cetitorii de ziare lent finea poate totuşi de­s posibile". De ce? De ce? Ziarul „Tel. Român“ înregis­trând cunoscutul atac pătimaş al ziarelor săseşti „Kr. Zeitung« şi „Sieb D. Tageblatt“ la adresa pressei române dela noi scrie Intre altele . ».. Şi de s’ar repeta de zece ori acest de ce, n’am putea să dăm nici noi, nici altă gazetă românească dela noi, alt răspuns, decât următorul : din simplul motiv, că noi nu ştim ce publică ziarele din România, pentru că dela în­­­ceputul lunii August noi nu mai primim nici un ziar din regatul român. Dacă lucrul acesta nu-l ştiau gro­zavii şi indignaţii dela »Kronst. Zeitung«, ar­­ trebuit să-i cunoască cei dela »S. D. Tageblatt«, cari ştiu foarte bine, când, cum şi pe urma cărei tânguiri s’a făcut opreliştea, şi ar fi trebuit să lumineze ei pe cei dela Braşov asupra stării lucrului, iar nu să se identifice şi solidariseze cu ei, intr'o acţiune, care prea seamănă a insinuare, ori a de­nunţare. înregistrăm faptul, nentru ca sa ! Dela Academia Română. — Comemorarea Regelui Carol. — — O conferinţă a d-lui lorga. — Vineri la orele 2 d. a. Academia Română a ţinut şedinţă publică sub preşedinţia dmi Iacob Negruzzi. La şe­­dinţă a fost de faţă şi dl Sfilocosini, conzul general al Serbiei la Bucureşti. In legătură cu ziua de 28 Noem­­vrie dl .­heral Crăiniceanu a ţinut o cuvântare amintind eroismul doroban­ţului român de la 1877. Acum 34 de ani, — a zis orato­rul — a căzut Plevna. Era o zi moho­râtă ca şi cea de azi. Ne găseam la Sursarli In faţa înălţimilor Opanezului Turcii treceau Vidul. Câmpia din îm­prejurimi era o mare rode. Ia partea stângă se găsea cavaleria română, iar bateria bravului căpitan Grămaticescu era aproape. In curând valu­ile turceşti ocupă linia I-a a cetăţei, şanţurile sunt pline de cadavre. Ro­m­ânii cuceresc O­panezul şi Bucovul. Osman paşa cade rănit şi Domnitorul Carol al României primeşte capitularea. Academia Română simte de a ei datorie a sa­uta cu recunoştinţă memo­ria regelui Carol I care ne a dus la iz­bândă. De încheiere oratorul, arată sen­timentele de pietate pentru oşten­i ro­mâici dispăruţi şi mulţumiri pentru ve­teranii cari mai trăiesc. Salutul Academiei a fost ascultat in picioare de cătră toţi membrii cât şi au public. : Dl profesor N. lorg­i a vorbit des­pre »Legăturile noastre cu Sârb­ia. A­­rată că intre Cladova şî regiunile me­­hedinţene au existat, in trecut multe legături. Când Cladova ajunse sub stă­pânirea turcească aceste legături au fost şi mai frecvente. Cudova este o cetate refăcută de lomâal sub doama lui C. Brâncoveanu. La Ciadova se tri­meteau pe vremuri -mese suii româneşti cari prezinta importanţă azi. La începu­tul secolului al 19 lea când sârbii se răs­coală sub Karaghaorghe — Cia­dova ser­veşte ca punct de trecere între ro­mâni şi ei. Este interesantă descrierea orga­nizaţiei a estei etăţi­le cătră Dion­­ie ,­clesiasticul. Voivozii şi Cnejii erau de mare importanţă. Adunările cnejilor e­­rau in­totdeauna prezidate de voevozi, ce­ea ce seamana mult cu vechile date strămoşeşti române. Regiunea aceasta a stat sub stăpâ­nirea turceas­ă până la anul 1867, când romanii au avut raporturi foarte dese cu sârbii: o înt­ragă corespo­ndenţă do­vedeşte aceasta Toată corespondenţa era făcută în limba română însă cu caractere slave. Conferenţiarul dă apoi citire la multe din aceste scrisori de o mare importanţă — ca aceia dela 1823 a lui Emil Aga voevod al Clado­­vei. Din ele rezultă că o legătură strânsă a avut loc intre români şi sârbi, pe ambe­le maluri ale Dunărei — şi acest lucru interesează cu atât mai mult astăzi. Ia băncile noastre cu finea anului cu­rent şi chestiunea profiturilor şi divi­dendelor, ce vor trebui ori vor putea fi distribuite. Aceste chestiuni —cum se ştie — din cauza împrejurărilor extraordinare, în cari ne aflăm, prezintă o oarecare complicaţie faţă de timpurile normale din trecut. Tocmai de acela ele au preo­cupat şi preocupă în măsură destul de intensivă cercurile de specialitate din întreaga lume economică şi trebuie să ne preocupe şi pe noi, dat find, că băncile noastre, de aici şi din acest joc, îşi aşteaptă îndrumările după cari să purceadă — în aceste vremuri grele — la încheierea conturilor, la stabilirea profiturilor și la fixarea dividendelor. * Cu privire la prima chestiune cu care deci trebuie să ne ocupăm, ches­tiunea încheierii conturilor, întrebarea de căpetenie, ce trebuie să ne punem va fi, că în îm­prejurârile actuale, cu un moratoriu de o jumătate de an şi cu prea puţine prospecte pentru o ameli­orare In timp apropiat, a situaţiunii e­­conomice, financiare şi politice, este oare cu putinţă, este bine şi folositor a se pregăti bilanţuri, sau nu ? Răspunzând acestei Întrebări, unii sunt de părere, că In Împrejurările date, pe timp de moratoriu, nu numai că e aproape cu neputinţă a se face înche­ieri şl bilanţuri reale şl corăspunzătoare intereselor acţionarilor şi cre-htorlior, dar e chiar mai consult a nu se face, pentru a se evita o eventuală deval­­uare a acelora dintre valori, care stau nemijlocit în legătură cu stările excep­ţionale, create prin războiul mondial (efecte publice şi private, pretemiuni în ţinuturi devastate şi ocupate, legă­turi de afaceri cu firme din statele, cari se găsesc cu noi în stare de răz­­boiu etc) In consecinţă aceştia cer sus­pendarea obligamentelor de a pregăti şi publica bilanţuri şi amânarea Înche­ierilor de la finea anului curent pe o epocă ulterioară, fixă sau pendentă de ridicarea moratoriului. Alţii, din contră, sunt de părere, că oricât de dificile ar fi stările în care ne găsim, să se facă încheieri regulate. Insă la stabilirea bilanţurilor să se ţină seamă de toate circumstanţele, cari pot avea influinţă asupra valorilor. Şi tot ce cer este, ca guvernul să ia anumite dispoziţiuni cu privire la fixarea cursu­rilor pentru efectele fluctuabiie. Intre aceste două extreme de pă­reri, ca să le numim astfel, s’au mai ivit şi aiteie, pe cari D-voastră desigur le cunoaşteţi şi asupra cărora deci sa ni se permită a nu mai insistă la acest loc. Din parte-ne, deşi ne-am dat bine seama de influinţa cea mare a împre­jurărilor actuale asupra Încheierilor de la fine a anului curent şi deşi am apreciat în mod just motivele serioase ale celor ce au cerut suspendarea obligamente­or de a face bilanţuri, totuşi, considerând că teritorul de activitate al bănci­lo­­noastre nu a fost pe nicăiri expus ac­ţiunii armatelor beligerante şi conside­rând că ori câte dificultăţi ni-a adus moratoriul, nu ne-a stâng­at In acti­vitatea noastră regulată, am reprezentat părerea că băn­ie noas re să facă i i­cheieri regulate, însă la stabilirea valp­rlor să fină necondiţionat seama de toate circul­stmiele, cari­­ ar putea mnfluinp. in scopul acesta, ne-am simţit îndemnaţi să pregătim un proiect fectiv la o in­strucţiune specială pentru pregatirea şi censurarea conturilor de încheiere, instrucţiune, la care am fă­ut obiect de apreciare şi măsura până la care tre­buie să ţinem seama la compunerea bilanţurilor de împrejurările extraordi­nare ale zilei r noas tra. Această instruc­­ţiune fiind pertractată şi aprob­lâ şi dt direcţiunea »Solidarităţii«, poate servi de bun îndrptar pentru cele mai multe din băncile noastre. — Sfârşitul in unul viitor. — La chestiunea încheierilor anualei — Bilanţurile şi dividendele anu­lui 1914. Chestiunile cele mai de căpetenie, cu cari suntem chemaţi a ne ocupa as­tăzi sunt chestiunea încheierii conturilor *) Părţi din raportul secretarului „Soli­darităţii“, adresat direcţiunii Însoţirii in şe­dinţa ei dela 6 Decemvrie a. c. la chestiunea importantă a încheierilor şi a dividendelor băn­cilor noastre re anul curent. ^ Tih­i. — 1 Decemvrie n. 1914. f Allmpiu BarÎJOlOVlCitt. Subecrişii zdrobiţi ne durere vestim în numele nostru şi al tuturor neamurilor, cum că părintele nostru exemplar, moşul iubitor, unchiul protector, cuscrul preaiubit, preotul mare încununat cu vrednicii, bărbatul ales al naţiunii. Reverendisai­­mul Domn Alimpiu Barboloviciu Vicar foraneu episcopesc al Slivak­iei i. r. fost parioh al Şimleului­­ Silvaniei, arhi­­diacon al tracturior Crasna şi Valcăui ung. cavaler al ordului Francisc Josif I., preşedintele Reuniunii Înv. Rom. Să­­lăgeni, directorul despărţământului Şim­­lău» al »Astrei», membru In direcţiunea institutului »Silvan­a«, membru în con­­gregaţiunea comitatului Sălaj şi ai o­­raşului Smnleu, etc. azi, în 11 Decembre la 12 oare din zi, după un morb greu şi scurt, provâzut fiind cu SS. Sacra­mente ale moribunzilor, în anul 81 al vieţi,1­56 al preoţiei şi-a dat sufletul lui în mânile Ziditorului. Înmormântarea preaiubitului nostru defunct să va săvârşi în 14­ Decembre, a. c. la 10 oare a. m. în Bocşa-româ­nă. Părintele nostru preaiubit, Bărbatul bicericii şi al naţiunii plin de vrednicii, ne-ai lăsat copleşiţi de durere. In calea spre veciniei, fericită te urmăreşte dragostea şi recunoştinţa noastră! Ru­­gaţivă pentru el! Bocşa-română la 11 Decembre 1914. Virgil Barboloviciu jude reg. i. r. Simi­­on M Barboloviciu, preot în Bocşa-ro­­mână, fli. Rozalia n. Divényi, Eugenia n. Muşte, nurori. Virgil, Olga, Aurel, Eugenia, Maria, Eugenia,­­Asimpiu-Liviu, nepoţi. Susana văd. Muşte n. Nemeş şi familia, cuscră, Ael­iu Coste şi­ familia, cumnat. Maria văd. Barboloviciu,­ cum­nată şi familia.­­ George Serb. Olarisa Szerb năs­cută Geist anunţă cu inima Îndurerată în numele său şi al subsemnaţilor con­sângeni, trecerea la cele eterne a iubi­tului său soţ George SzerbIde.Cuvin consilier autic, deputat in Congresul Naţional bisericesc şi sinodul eparchial, preşedintele comitetului parochial ort. român în Bresta, fost deputat dietal etc. urmată după lungi suferinţe la 11 f. c.­oarele 9 dimineaţa la al 64-lea an al vieţei şi al 27 lea al fericitei căsătorii. Rămăşiţeie pământeşti aie repausatului In Domnul, după sfinţirea ior la domi­ciliul defunctului, IV., Kecskeméti­ utca 14., după ritul gr. or. român, se vor aşeza spre vecinică odihnă, provizorie In cavoul familiei Geist în trimiterul Ke­repes, la 12 c., oarele 3 d. a. Fire-i ţă­râna uşoară şi memoria binecuvântată! Dr. Constantin Missi­s nepot de soră. Văd. Irma Dary nâsc Geist, văd. Luiza Geist năs­c. Jălies, Elena Szeniczey născ. Geist, văd. Helen Geist nasc. Klei­ner, cumnate. Matia Pfeiffer cumnat. Orchestra lui Gheorghs alaa­d pen­tru rănit. Acţiunea pornită pentru ali­narea suferinţelor celor cari în fiecare clipă stau faţă’n faţă cu moartea lup­tând pentru noi pentru to­ţi, a dat de bun răsunet pretutindeni. Un gest iru­­mos, Înţelegător de scop a făcut abilul dirigent de orchestră Gheorghe Dicu, când s’a hotărî­t, ca să dea un concert al cărui venit incurs din obişnuitele taxe benevole să fie întrebuinţat esclu­­siv numai pentru pomul de Crăciun al răniţilor. Concertul va avea loc mâine Mărfi seara (2/15 Decemvre) In cafeneaua „Coroana“, din loc, fără taxă de Intrare. Îndemnăm şi noi în­ public să nu lase să treacă prilejul de a face şi o faptă bună pe lângâ distracţia, ce o va avea ascultând bucăţi de muzică alese executate fermecător de orchestra ta­­lentatului ei conducător. Cununie. Emil G. Butuza şi Laurenţiu P- Simon căsătoriţi Şomfalâu (Sófalva), 26 Nov. 1914. \ â Ştiri măraatfl* Parlamentul Franţei a fost convocat pe ziua de 22 Dec. n. —Ameliorându-i-se starea sanitară împăratul Wilhelm va pleca săptămâna vo­oare la tront.­­ O telegramă din Tiflis anunţă, că Ţarul a părăsit oraşul caucazian Tiflis. —■ Din Berlin se anunţă, că ora­şului francez Roubaix (spre nord-est de Lifie) I s’a impus un impozit de râs­­boiu în suma de cinci milioane. — Din Roma sa anunţă : Regele Italiei, precum şi minştrii de externe şi de râzboiu au primit pe colonelul Rudeanu, directorul ar­ Deriei la minis­terul de războiu din România. A))0ll0-Bi0. Program pentru Marţi şi Marcuri: San-Martino (Vedere), Amor şi suferinţă, mare Dramă socială în 3 acte. »Statuia lui Nauke« (Umor). »Pă­rintele incorigibil«, comedie în 2 acte. »Piedecîh în căsătoria lui Max«, come­die admirabilă. Preţul alimentelor de prima nece­sitate in Braşov începând cu ziua de 12 Decemvrie 1914. Făină Nr. 0 și griz 100 kgr. cor. 67.— Faină de fort (SOYo orz) 100 kgr. c or. 55-94. Făină de pâne l/j 2Tâu, 1/g săcarâ, •/» orz 100 kgr. cor. 41.—Făină de cucuruz 100 kgr. cor. 28­— Făină Nr. 0 și griz 1 kgr. 70 fii. făină de fort 1 kgr. 60 fii., făină da pâne 1 kgr. 44 fli. făină de porumb (cucuruz) kgr. 32 fileri, pâne din făină a­mestecată kgr. 30 fir. Carne de vacă kgr. 1*36—1*68 cor. carne de porc 1 kgr. 1.60—1.76 cor. carne de oaie 1 kgr. 1.12—1.20 cor., carne de vițel 1 kgr. 1.60—2.40 cor. slănina neafumată kgr. 2*40 c., untură de porc kgr. 2 40 cor., lapte de vacă litru 28 fii., lapte de bivoliţă litru 36 fleri, ouă 3 bucăţi 40 fileri, zahăr kgr. 1*04—1*06 coroane, orez kgr. 40—80 fileri, fasole 50—56 fileri, picioci 1 sac 3.20 fileri, petroleu litru 58—60 fileri, ceapă o cu­nună: 40-80 fli. linte litru 1—1.20 fli. mazăre litru 46—70 fli. Plata pe zi 2*40—3*60 cor. Magistralul orășenesc. TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU BRANISCE & GOMB BRAŞOV. Proprietar: I Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp. I Redactor responsabil: loan Lacea.

Next