Gazeta Transilvaniei, decembrie 1914 (Anul 77, nr. 265-286)
1914-12-02 / nr. 265
mai lungă din istoria noastră naţională. Prin rezultatele ei este cea mai fecundă. Prin organizarea serviciilor statului, prin întemeerea instituţiunilor ce avem, România a luat locul ce i se cuvenea între statele Europei şi prin înţelepciunea regelui Carol a ajuns la o înaltă situaţiune politică. Virtuţile lui personale l-au impus respectului nostru şi respectului străinătăţei, care a luat o vie parte la durerea noastră, exprimându-şi şi ea admiraţiunea pe care noi am avut-o totdeauna pentru el. Intrat in imortalitate in viaţă Sind Încă, domnia lui va rămâne în istorie cumpăna de judecată a predecesorilor şi urmaşilor lui. Sire: Vremurile grele, prin cari trecem, îngrijesc pe toţi românii. Strâns uniţi în jurul Tronului şi al guvernului M. V. sperăm să ieşim cu ajutorul lui Dumnezeu la bun liman. Unitatea de cuget şi de inimă va fi ca şi în trecut tăria noastră de căpetenie. Vom da guvernului un concurs sincer, vom da bravei noastre armate toate mijloacele trebuincioase pentru a fi cum a fost până azi, scut şi braţ puternic al ţărei Sire, înălţăm şi noi rugile noastre către cer ca să ocrotească şi să binecuvinteze patria noastră, pe Majestatea Voastră şi augusta voastră familie. Să trăiţi Sirei Să trăiască M. S. regina Maria ! Să trăiască A. S. R. principele moştenitor. Să trăiască augusta familie regală. Să trăiască România. SITUAŢIA pe câmpul de răsboiu. Eri şi azi dimineaţă am primit de la biroul de presă al prim-ministrului următoarele comunicate oficiale telegrafice: Luptele din nordul Monarhiei. Budapesta 12 Dec. n. In butul tuturor perderilor, ce le-o pune regiunea muntoasă un timp de iarnă, trupele noastre înaintează necontenit în Carpiţi câştigând luptă după luptă. In aceste lupt*eri au fost făcuţi prizioneri peste 2000 de Ruşi — S’au pornit mari lupte în Galiţia de vest, pe teritoriul dinspre pilază-zi de la Gorlica Qrybov şi Novi-Sa«di*c. Lupta, a cărei front se întinde pe teritorul din estul Zimbarcovului până la teritoriul, ce cade In spre est de la Cracovia ţine încă şi acum. Eri iarăşi a înfrânt artileria noastră mai multe atacuri ruseşti. In Polonia situaţia a rămas neschimbată. Cu ocasiunea eşiriî Întreprinsă acum mai de curând garnizoana cetăţii Przemysl a făcut prizloneri 700 de Ruşi , a capturat 18 mitraliere şi mai multă muniţie. Budapest 13 Dec. n. In luptele din Galiţia de vest am bătut la Limanov aripa rusească de sud silindu-o să se retragă. Am început urmărirea inamicului. Am zădărnicit — ca şi până acum — toate atacurile Inamicului îndreptate în spre unele părţi ale frontului nostru. Trupele noastre, cari au înaintat până pe Carpaţi continuă energic, prin lupte neîntrerupta, urmărirea Inamicului. După ameazi am ocupat localitatea Novi Sandec, precum şi Grybow Gorlica şi Zoigrad Comitatul Zemplem e curăţit de duştean. In Cariaţii păduroşi, — cari se iuţind spre est dela teatrul marilor evenimente duşmanul n’a putut câştiga nicăiri teren spre sud dela creasta munţilor. In genere trupele noastre ţin ocupate punctele cele mai înalte ale păsurilor deasemenea şi linia văii Sucevii. In Polonia de sud n’au fost lupte. Spre bord dela Lovic aliaţii noştri! Îşi continuă cu succes atacurile Îndreptate in contra poziţiilor bineintărite ale duşmanului. General Höfer, locţiitorul şefului de stat major. Luptele anglo-francoruso-germane. Din marele cartier general german B6 comunică oficial. BUDAPESTA, 12 Dec. n. Francezii au atacat eri In Flandria în direcţia estică de la Langemarc. I’am respins, în timp ce ei au perdut cam 200 de morţi şi 340 de prizio- I neri. Artileria noastră a bombardat gara din Ypern, pentru ca să conturbe mişcarea trupelor duşmane. In jurul Arassului am înaintat. In regiunea Souaienperthes Francezii ne-au atacat iarăşi dar fără succes. După o atitudine pasivă de mai multe săptămâni Francezii au încercat de câteva ori să înainteze, dar i-am respins. Din contră trupele nemţeşti au ocupat iarăş un însemnat punct de sprijin francez cauzând duşmanului mari perderi aruncând în aer terenul subminat. Afară de aceea am făcut prizoneri 200 de Francezi La Apremont — spre nord est de la trainl Mihiel — am respins atacurile repezite ale Francezilor, deasemenea şi pe coama Voghezilor, spre vest dela Markirch. In hotarul Prusiei de est cavaleria noastră a respins un detaşament de cavalerie rusească făcând prisonieri 300 de Ruşi. In Polonia de nord, spre sud dela Vistula, operaţiilor noastre continuă a se desfăşura. In Polonia de sud trupele austro-ungare şi ale noastre au respins atacurile Ruşilor. Budapesta 13 Dec. n. După ce atacul îndreptat de Francezi în contra noastră în 11 Dec. la Apremont a fost zădărnicit, duşmanul a atacat ori după amiazi pe drumul, care duce de la Saint- Michiel la Pont-a-Monsson (peste iFlyrei) la decursul acestui atac Francezii au perdut 600 oameni, cari au căzu* * in mânile noastre. Afară de aceea duşmanul a mai avut perderi mari in morţi şi răniţi. Perderile noastre sunt aici cam vre-o 70 de răniţi. De altmintrelea ziua de eri s’a scurs, peste tot vorbind, în linişte. Ia Polonia de nord am orupat mai multe poziţii de-ale inamicului. Intr’aceea noi am făcut prizioneri 11,000 de Ruşi capturând şi 48 de mitraliere. Pe câmpurile de operaţii din Prusia de est şi Polonia de sud nu e nimic de Însemnat. Noui amănunte asupra marei lupte navale dela Falkland. VIENA, 13 Dec. n. Conform unei telegrame, pe care „Neue Freie Presse“ o primeşte din Berlin, corespondentul din Montevideo al ziarului argentinian «Brensa» telegrafiază ziarului său următoarele: Lupta navală a început în apele argentine și a continuat întinzându-se până în dreptul insulelor Falkland. Trei crucişetoare II urmăreau pe „Dresden“. O radio-telegramă din Stanleyhafen de pe insula Ost-Falkland anunţă, că crucişetorul „Scharnhorst“ având pe bord pe amiralul contele von Spee a luptat până în ultimele clipe. A n a putut fi scăpat nici un singur om din echipaj. Din contră perderile Englezilor au fost mici; numărul morţilor e mai mic decât 100. Vasele engleze nu sunt serios avariate. Conform informaţilor pe cari le are « Daily Telegraph» s’a înecat şi amiralul contele von Spee, avem cu o dovadă mai mult despre »dragostea« şi »bunăvoinţa« unora faţă de noi, şi să declarăm, că nici noi, nici celelalte foi româneşti, nu cerem şi nu primim învăţături de la nime, cu privire la Împlinirea datoriuţelor noastre patriotice. Ni le cunoaştem şi ni le facem, nesomaţi de nime. Dar noi nu putem împedeca pe confraţii din România să nu scrie In ziarele lor aceea ce vreau şi ce le place, mai ales, că nici propriul lor guvern nu-i poate împiedeca. In România există o perfectă libertate de presă. Dacă însă presa de acolo publică neadevăruri cu privire la ceia ce se întâmplă în patria noastră, acolo e ambasadorul nostru, poftească şi desmnte. Şi după cum ştim noi, el şi desminte totdeauna. Pentru publicul din România e destul atâta. Iar pentru publicul nostru, nu e nacesară nici o desminţire, pentru câ la noi nu se cetesc, uu Si pot ceti ful din România. Ba are greşală mart să se desmingă şi la noi lucruri pe cari publicul nu le cunoaşte, pentru nă tocmai în urma desminţirii lor mulţi dintre cetitorii de ziare lent finea poate totuşi des posibile". De ce? De ce? Ziarul „Tel. Român“ înregistrând cunoscutul atac pătimaş al ziarelor săseşti „Kr. Zeitung« şi „Sieb D. Tageblatt“ la adresa pressei române dela noi scrie Intre altele . ».. Şi de s’ar repeta de zece ori acest de ce, n’am putea să dăm nici noi, nici altă gazetă românească dela noi, alt răspuns, decât următorul : din simplul motiv, că noi nu ştim ce publică ziarele din România, pentru că dela începutul lunii August noi nu mai primim nici un ziar din regatul român. Dacă lucrul acesta nu-l ştiau grozavii şi indignaţii dela »Kronst. Zeitung«, ar trebuit să-i cunoască cei dela »S. D. Tageblatt«, cari ştiu foarte bine, când, cum şi pe urma cărei tânguiri s’a făcut opreliştea, şi ar fi trebuit să lumineze ei pe cei dela Braşov asupra stării lucrului, iar nu să se identifice şi solidariseze cu ei, intr'o acţiune, care prea seamănă a insinuare, ori a denunţare. înregistrăm faptul, nentru ca sa ! Dela Academia Română. — Comemorarea Regelui Carol. — — O conferinţă a d-lui lorga. — Vineri la orele 2 d. a. Academia Română a ţinut şedinţă publică sub preşedinţia dmi Iacob Negruzzi. La şedinţă a fost de faţă şi dl Sfilocosini, conzul general al Serbiei la Bucureşti. In legătură cu ziua de 28 Noemvrie dl .heral Crăiniceanu a ţinut o cuvântare amintind eroismul dorobanţului român de la 1877. Acum 34 de ani, — a zis oratorul — a căzut Plevna. Era o zi mohorâtă ca şi cea de azi. Ne găseam la Sursarli In faţa înălţimilor Opanezului Turcii treceau Vidul. Câmpia din împrejurimi era o mare rode. Ia partea stângă se găsea cavaleria română, iar bateria bravului căpitan Grămaticescu era aproape. In curând valuile turceşti ocupă linia I-a a cetăţei, şanţurile sunt pline de cadavre. Românii cuceresc Opanezul şi Bucovul. Osman paşa cade rănit şi Domnitorul Carol al României primeşte capitularea. Academia Română simte de a ei datorie a sauta cu recunoştinţă memoria regelui Carol I care ne a dus la izbândă. De încheiere oratorul, arată sentimentele de pietate pentru oşteni româici dispăruţi şi mulţumiri pentru veteranii cari mai trăiesc. Salutul Academiei a fost ascultat in picioare de cătră toţi membrii cât şi au public. : Dl profesor N. lorgi a vorbit despre »Legăturile noastre cu Sârbia. Arată că intre Cladova şî regiunile mehedinţene au existat, in trecut multe legături. Când Cladova ajunse sub stăpânirea turcească aceste legături au fost şi mai frecvente. Cudova este o cetate refăcută de lomâal sub doama lui C. Brâncoveanu. La Ciadova se trimeteau pe vremuri -mese suii româneşti cari prezinta importanţă azi. La începutul secolului al 19 lea când sârbii se răscoală sub Karaghaorghe — Ciadova serveşte ca punct de trecere între români şi ei. Este interesantă descrierea organizaţiei a estei etăţile cătră Dionie ,clesiasticul. Voivozii şi Cnejii erau de mare importanţă. Adunările cnejilor erau intotdeauna prezidate de voevozi, ceea ce seamana mult cu vechile date strămoşeşti române. Regiunea aceasta a stat sub stăpânirea turceasă până la anul 1867, când romanii au avut raporturi foarte dese cu sârbii: o întragă corespondenţă dovedeşte aceasta Toată corespondenţa era făcută în limba română însă cu caractere slave. Conferenţiarul dă apoi citire la multe din aceste scrisori de o mare importanţă — ca aceia dela 1823 a lui Emil Aga voevod al Cladovei. Din ele rezultă că o legătură strânsă a avut loc intre români şi sârbi, pe ambele maluri ale Dunărei — şi acest lucru interesează cu atât mai mult astăzi. Ia băncile noastre cu finea anului curent şi chestiunea profiturilor şi dividendelor, ce vor trebui ori vor putea fi distribuite. Aceste chestiuni —cum se ştie — din cauza împrejurărilor extraordinare, în cari ne aflăm, prezintă o oarecare complicaţie faţă de timpurile normale din trecut. Tocmai de acela ele au preocupat şi preocupă în măsură destul de intensivă cercurile de specialitate din întreaga lume economică şi trebuie să ne preocupe şi pe noi, dat find, că băncile noastre, de aici şi din acest joc, îşi aşteaptă îndrumările după cari să purceadă — în aceste vremuri grele — la încheierea conturilor, la stabilirea profiturilor și la fixarea dividendelor. * Cu privire la prima chestiune cu care deci trebuie să ne ocupăm, chestiunea încheierii conturilor, întrebarea de căpetenie, ce trebuie să ne punem va fi, că în împrejurârile actuale, cu un moratoriu de o jumătate de an şi cu prea puţine prospecte pentru o ameliorare In timp apropiat, a situaţiunii economice, financiare şi politice, este oare cu putinţă, este bine şi folositor a se pregăti bilanţuri, sau nu ? Răspunzând acestei Întrebări, unii sunt de părere, că In Împrejurările date, pe timp de moratoriu, nu numai că e aproape cu neputinţă a se face încheieri şl bilanţuri reale şl corăspunzătoare intereselor acţionarilor şi cre-htorlior, dar e chiar mai consult a nu se face, pentru a se evita o eventuală devaluare a acelora dintre valori, care stau nemijlocit în legătură cu stările excepţionale, create prin războiul mondial (efecte publice şi private, pretemiuni în ţinuturi devastate şi ocupate, legături de afaceri cu firme din statele, cari se găsesc cu noi în stare de războiu etc) In consecinţă aceştia cer suspendarea obligamentelor de a pregăti şi publica bilanţuri şi amânarea Încheierilor de la finea anului curent pe o epocă ulterioară, fixă sau pendentă de ridicarea moratoriului. Alţii, din contră, sunt de părere, că oricât de dificile ar fi stările în care ne găsim, să se facă încheieri regulate. Insă la stabilirea bilanţurilor să se ţină seamă de toate circumstanţele, cari pot avea influinţă asupra valorilor. Şi tot ce cer este, ca guvernul să ia anumite dispoziţiuni cu privire la fixarea cursurilor pentru efectele fluctuabiie. Intre aceste două extreme de păreri, ca să le numim astfel, s’au mai ivit şi aiteie, pe cari D-voastră desigur le cunoaşteţi şi asupra cărora deci sa ni se permită a nu mai insistă la acest loc. Din parte-ne, deşi ne-am dat bine seama de influinţa cea mare a împrejurărilor actuale asupra Încheierilor de la fine a anului curent şi deşi am apreciat în mod just motivele serioase ale celor ce au cerut suspendarea obligamenteor de a face bilanţuri, totuşi, considerând că teritorul de activitate al băncilonoastre nu a fost pe nicăiri expus acţiunii armatelor beligerante şi considerând că ori câte dificultăţi ni-a adus moratoriul, nu ne-a stângat In activitatea noastră regulată, am reprezentat părerea că bănie noas re să facă i icheieri regulate, însă la stabilirea valprlor să fină necondiţionat seama de toate circulstmiele, cari ar putea mnfluinp. in scopul acesta, ne-am simţit îndemnaţi să pregătim un proiect fectiv la o instrucţiune specială pentru pregatirea şi censurarea conturilor de încheiere, instrucţiune, la care am făut obiect de apreciare şi măsura până la care trebuie să ţinem seama la compunerea bilanţurilor de împrejurările extraordinare ale zilei r noas tra. Această instrucţiune fiind pertractată şi aproblâ şi dt direcţiunea »Solidarităţii«, poate servi de bun îndrptar pentru cele mai multe din băncile noastre. — Sfârşitul in unul viitor. — La chestiunea încheierilor anualei — Bilanţurile şi dividendele anului 1914. Chestiunile cele mai de căpetenie, cu cari suntem chemaţi a ne ocupa astăzi sunt chestiunea încheierii conturilor *) Părţi din raportul secretarului „Solidarităţii“, adresat direcţiunii Însoţirii in şedinţa ei dela 6 Decemvrie a. c. la chestiunea importantă a încheierilor şi a dividendelor băncilor noastre re anul curent. ^ Tihi. — 1 Decemvrie n. 1914. f Allmpiu BarÎJOlOVlCitt. Subecrişii zdrobiţi ne durere vestim în numele nostru şi al tuturor neamurilor, cum că părintele nostru exemplar, moşul iubitor, unchiul protector, cuscrul preaiubit, preotul mare încununat cu vrednicii, bărbatul ales al naţiunii. Reverendisaimul Domn Alimpiu Barboloviciu Vicar foraneu episcopesc al Slivakiei i. r. fost parioh al Şimleului Silvaniei, arhidiacon al tracturior Crasna şi Valcăui ung. cavaler al ordului Francisc Josif I., preşedintele Reuniunii Înv. Rom. Sălăgeni, directorul despărţământului Şimlău» al »Astrei», membru In direcţiunea institutului »Silvana«, membru în congregaţiunea comitatului Sălaj şi ai oraşului Smnleu, etc. azi, în 11 Decembre la 12 oare din zi, după un morb greu şi scurt, provâzut fiind cu SS. Sacramente ale moribunzilor, în anul 81 al vieţi,156 al preoţiei şi-a dat sufletul lui în mânile Ziditorului. Înmormântarea preaiubitului nostru defunct să va săvârşi în 14 Decembre, a. c. la 10 oare a. m. în Bocşa-română. Părintele nostru preaiubit, Bărbatul bicericii şi al naţiunii plin de vrednicii, ne-ai lăsat copleşiţi de durere. In calea spre veciniei, fericită te urmăreşte dragostea şi recunoştinţa noastră! Rugaţivă pentru el! Bocşa-română la 11 Decembre 1914. Virgil Barboloviciu jude reg. i. r. Simion M Barboloviciu, preot în Bocşa-română, fli. Rozalia n. Divényi, Eugenia n. Muşte, nurori. Virgil, Olga, Aurel, Eugenia, Maria, Eugenia,Asimpiu-Liviu, nepoţi. Susana văd. Muşte n. Nemeş şi familia, cuscră, Aeliu Coste şi familia, cumnat. Maria văd. Barboloviciu, cumnată şi familia. George Serb. Olarisa Szerb născută Geist anunţă cu inima Îndurerată în numele său şi al subsemnaţilor consângeni, trecerea la cele eterne a iubitului său soţ George SzerbIde.Cuvin consilier autic, deputat in Congresul Naţional bisericesc şi sinodul eparchial, preşedintele comitetului parochial ort. român în Bresta, fost deputat dietal etc. urmată după lungi suferinţe la 11 f. c.oarele 9 dimineaţa la al 64-lea an al vieţei şi al 27 lea al fericitei căsătorii. Rămăşiţeie pământeşti aie repausatului In Domnul, după sfinţirea ior la domiciliul defunctului, IV., Kecskeméti utca 14., după ritul gr. or. român, se vor aşeza spre vecinică odihnă, provizorie In cavoul familiei Geist în trimiterul Kerepes, la 12 c., oarele 3 d. a. Fire-i ţărâna uşoară şi memoria binecuvântată! Dr. Constantin Missis nepot de soră. Văd. Irma Dary nâsc Geist, văd. Luiza Geist născ. Jălies, Elena Szeniczey născ. Geist, văd. Helen Geist nasc. Kleiner, cumnate. Matia Pfeiffer cumnat. Orchestra lui Gheorghs alaad pentru rănit. Acţiunea pornită pentru alinarea suferinţelor celor cari în fiecare clipă stau faţă’n faţă cu moartea luptând pentru noi pentru toţi, a dat de bun răsunet pretutindeni. Un gest irumos, Înţelegător de scop a făcut abilul dirigent de orchestră Gheorghe Dicu, când s’a hotărît, ca să dea un concert al cărui venit incurs din obişnuitele taxe benevole să fie întrebuinţat esclusiv numai pentru pomul de Crăciun al răniţilor. Concertul va avea loc mâine Mărfi seara (2/15 Decemvre) In cafeneaua „Coroana“, din loc, fără taxă de Intrare. Îndemnăm şi noi în public să nu lase să treacă prilejul de a face şi o faptă bună pe lângâ distracţia, ce o va avea ascultând bucăţi de muzică alese executate fermecător de orchestra talentatului ei conducător. Cununie. Emil G. Butuza şi Laurenţiu P- Simon căsătoriţi Şomfalâu (Sófalva), 26 Nov. 1914. \ â Ştiri măraatfl* Parlamentul Franţei a fost convocat pe ziua de 22 Dec. n. —Ameliorându-i-se starea sanitară împăratul Wilhelm va pleca săptămâna vooare la tront. O telegramă din Tiflis anunţă, că Ţarul a părăsit oraşul caucazian Tiflis. —■ Din Berlin se anunţă, că oraşului francez Roubaix (spre nord-est de Lifie) I s’a impus un impozit de râsboiu în suma de cinci milioane. — Din Roma sa anunţă : Regele Italiei, precum şi minştrii de externe şi de râzboiu au primit pe colonelul Rudeanu, directorul ar Deriei la ministerul de războiu din România. A))0ll0-Bi0. Program pentru Marţi şi Marcuri: San-Martino (Vedere), Amor şi suferinţă, mare Dramă socială în 3 acte. »Statuia lui Nauke« (Umor). »Părintele incorigibil«, comedie în 2 acte. »Piedecîh în căsătoria lui Max«, comedie admirabilă. Preţul alimentelor de prima necesitate in Braşov începând cu ziua de 12 Decemvrie 1914. Făină Nr. 0 și griz 100 kgr. cor. 67.— Faină de fort (SOYo orz) 100 kgr. c or. 55-94. Făină de pâne l/j 2Tâu, 1/g săcarâ, •/» orz 100 kgr. cor. 41.—Făină de cucuruz 100 kgr. cor. 28— Făină Nr. 0 și griz 1 kgr. 70 fii. făină de fort 1 kgr. 60 fii., făină da pâne 1 kgr. 44 fli. făină de porumb (cucuruz) kgr. 32 fileri, pâne din făină amestecată kgr. 30 fir. Carne de vacă kgr. 1*36—1*68 cor. carne de porc 1 kgr. 1.60—1.76 cor. carne de oaie 1 kgr. 1.12—1.20 cor., carne de vițel 1 kgr. 1.60—2.40 cor. slănina neafumată kgr. 2*40 c., untură de porc kgr. 2 40 cor., lapte de vacă litru 28 fii., lapte de bivoliţă litru 36 fleri, ouă 3 bucăţi 40 fileri, zahăr kgr. 1*04—1*06 coroane, orez kgr. 40—80 fileri, fasole 50—56 fileri, picioci 1 sac 3.20 fileri, petroleu litru 58—60 fileri, ceapă o cunună: 40-80 fli. linte litru 1—1.20 fli. mazăre litru 46—70 fli. Plata pe zi 2*40—3*60 cor. Magistralul orășenesc. TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU BRANISCE & GOMB BRAŞOV. Proprietar: I Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp. I Redactor responsabil: loan Lacea.