Gazeta Transilvaniei, martie 1915 (Anul 78, nr. 48-68)

1915-03-03 / nr. 48

Pagina 2 Pe frontul anglo-franco­­ruso-german. Berlin 13 Mart. Marele cartier ge­neral german comunică oficial : Pe câmpul de operaţii dela vest. Spre sud de la Ypern ara res­pins cu uşurinţă câteva atacuri isolate ale Englezilor. încă nu ne-am putut executa atacul plănuit pentru reocuparea localităţii Neuve Cha­­pelle, deoarece trupele­­noastre au dat — după succesele de la început — de forţe covârşitoare engleze. In acest ţinut Englezii desvoltă o vie activitate întrebuinţând tot mai mult aeroplanele dintre cari alaltăeri am împuşcat unul, iar ori două. In Champagne luptele încep să reînvie încetul cu încetul pe unele puncte. Am respins toate atacurile par­ţiale ale Francezilor cauzând duşma­nului mari perderi. Am făcut 200 de prizioneri francezi. In Vosgi negurile şi zăpada împedecă ori­ce activitate mai in­tensă. Pe câmpul de operaţii dela est. Sub acoperirea propriei artilerii Rusii s’au retras spre Bobr şi Grodno din ţinutul Augustomului, precum şi de pe teritoriul din nordul acestui oraş. Pe valea Orşiţei am respins un atac rusesc. — 14 Martie. Pe câmpul de operaţi dela vest. Vasele duşmane au bombardat fără succes poziţiile noastre din spre nord dela Nieuport. In jurul localităţii Neuve Qiapelle abstrâgând dela un atac isolat şi nereuşit al Englezilor s’au desfăşurat numai lupte de artilerie. In Cham­pagne, spre est dela Souaien şi spre nord dela Le Mesnil Francezii şi-au repeţit atacurile parţiale, aceste însă au fost zdrobite de focul nos­tru suferind duşmanul mari perderi. In Vosgi, devenind timpul iarăş favorabil luptele încep să se desfă­şoare din nou. Francezii încep să folosească şi în pădurile argonice un nou soiu de bombe de mână, cari esplodând produc gazuri infectatoare şi veninoase Eri iarăş am constatat, că infanteria franceză întrebuinţează bombe de mână, cari, când ajung la ţintă esplodează şi aruncă flăcări. Pe câmpul de operaţii dela est, n’a obvenit vre-un eveniment de semnalat. Camera greacă va fi «N­-solvită. Din Atena se anunţă: Oficialul a publicat un decret regal cu data de Sâmbătă după care Camera e prorogată pentru 80 de zile. Se crede, că, acest termen ex­pirat, camera va fi dizolvată şi că alegeri parlamentare vor fi hotărâte. Un decret legislativ va fi promulgat, spre a sancţiona împrumutul de 40 de milioane consimţit de Banca na­ţională, rota Americii către An­glia şi Franţa. Din Viena se a­­nunţă: »Frankfurter Zeitung« află după »Daily News«, că d-l Brynn a trimis guvernelor francez şi englez o a doua notă de protestare în contra blocusu­­lui neefectiv; această notă e concepută în termeni amicali dar stărueşte asu­pra faptului că America are dreptul de a fa­ce comerţ cu toate ţările, cu res­­tricţiuni numai faţă de contrabandă. Atâta timp cât blocusul nu va fi con­form dreptului internaţional, America va continua comerţul ei ca de obicei. După »Daily News«, America nu va permite ca toate exportaţiunile ger­mane să fie declarate contrabandă, de­oarece negustorii americani au înche­iat contracte însemnate pentru produse chimice şi de vopsitor­ie in Germania Hazliu, virejia, Învingere şi pace.­ ­.Din „Comoara de citate“ adunate de I. Dariu.­ — Fine. — Cel ce vieţueşte In pace, vieţueşte adevărat, şi nici odinioară nu poate s& se vatăme. Sfântul Isidor. * ŞTIRI. — 2 Martie v. 1915. închiderea birturilor şi a cafenelelor. Astăzi la ameazi au fost invitaţi de d-1 căpitan suprem al poliţiei oraşului, d-1 Reinisch, reprezentanţii ziarelor locale, pentru a li se comunica hotărârea luată în chestia oarei de închidere a birturilor şi cafenelelor. Hotărârea luată de d-1 căpitan în cercul său de competenţă, pe care o vom reproduce în întregime în Nrul de *) Ceres sau Demetra se numi» la cei vechi zeiţa secerişurilor ; ea a învâţat­ pe oa-­­ meni agricultura sau lucrarea pământului. I. D.­­ GAZETA TRANSILVANIEI. Pacea este preste toate bogăţiile şi măririle Înmnii acesteia. Barbarig. * Când doi vrăjmaşi sunt asemenea, şi într’o putere, arancea este bine ca să aibă pace, pentru că unul nu poate să stăpânească pe celalalt, şi aşa nu se vor mai Îndrepta ca să se înţeleagă fără de pace. Tulie. * Cel ce cunoaşte şi iubeşte pacea, nu-şi va aduce aminte nici­odată de ceartă. Aristotel. * »Pentru pace tâlcuesc In Istoriile Romei că a fost un om mare de­­ chema Ippolit, şi el avea războia cu alt om mare şi tare, pe carele îl chema Listigie, pentrucă acela a ucis pre tatăl său întru amestecarea războiului, şi văzând Ip­polit răul norodului lui, se sculă într’o noapte şi se duse în cetatea vrăjma­şului său şi strigă la poartă şi zise: deschide-mi că eu sunt Ippolit. Iară slujitorii se mirară şi îndată alergară la Domnul lor, la Listigie, iară el cât auzi că este singur şi fără arme, po­runci să descue, şi dacă întră alergă şi îm­brăţişă pe vrăjmaşul lui, şi zise: O dulcele meu Frate, eu ceru iertă­ciune dela tine de orice ţ’am greşit, că eu te iert de orice ai făcut, pen­trucă eu mai bine poftesc pre dumneata decât pe acei robi ai­­mei. Şi îndată Listigie puse un ştreang în grumazul lui, şi căzu­ la picioarele lui Ippolit plân­gând, şi făcură liber, şi după aceea nu se mai aflară alţi fraţi ca să se iubească ca dânşii«. ■Din: „Floarea darurilor, foarte folositoare fieşte căruia creştin, atâta sufleteşte cât şi trupeşte. Acum a doua oară tipărită româ­neşte, la zilele Înălţatului împăratului nostru Franţise al doilea. Fiind Gubernator Exce­­lenţia sa Grof Ramfi Georgie, cu blagoslovenia prea cinstitului Conzistorium neunit din Mare Prinţipatul Ardealului. Cu toată cheltueala Domnilor Fraţilor Constantin şi Ioann Boghici, în privilegiata Tipografie din Braşov. Prin Tipograful Ioann Henning, 1807. Prin oste­neala Diortosiri smeritului Intre Preoţi Ioana Stefanovici, Paroh Bisericii din Bolgarseg Brașovului. * Pacea nutrește pe Ceres*), Ceres este prietina păcii. (Ovid.) (Nutrit pax Cererem, pacis amica Ceres.) * O pace trece preste nenumărate triua.ari. (8il.) (Pax una triumphis innumeris potior.) * Pacea este (numai) pentru oamenii cu bunăvoință sau iubitori de pace. (Pat hominibus bonae voluntatis). * S’a zis că In torte ţările timpurile de războiu ar fi fost tocmai acelea în cari artele păcii progo­rează cel mai înfloritor și în cari literatura stă în strălucirea cea mai înaltă. (Bruce, Classic and Historic Portraits II. 207) Citat de S. Smiles in­opul: Datoria, cap., Soldatul.* La încheierea păcii nici­odată nu se pot împlini toate dorințele, nu se pot niciodată justifica toate preten­­ți umile. Bismarck, în senatul prusian, 22 De­cemvrie 1866, * Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu şi pre pământ pace şi între oameni bu­­năvoire , torul îngeresc deasupra peşterii Vifle­­emului, la Naşterea Mântuitorului. * : : Dar sunt împrejurări in cari trebue să lucrezi repede, la moment: pentru acele împrejurări înobilitează-ţi spiritul cu maxime bune, cari vor fi ca nişte sfetnici cari te vor lumina îndată şi te vor feri de greşală în calea te. Paul Bour­de, Patriotul, mâne, dispune în genere ca înce­pând de mâne (Marţi) cafenelele din interiorul oraşului să fie în­chise la oarele 2 după miezul nopţii. Restaurantele se împart în două categorii. Unele (8 la număr) se vor închide la oarele 2 noaptea, iar celelalte la oarele 11 noaptea. Rachi­eriile se vor închide la oarele 9 seara. Contravenţiile se vor pe­depsi cu asprime. Hotărârile luate de d-l căpitan al poliţiei au aflat aprobarea tutu­ror reprezentanţilor pressei, luân­­du-se în considerare timpurile extraordinare prin cari trecem. De sine înţeles, că aceste măsuri sunt luate numai pentru timpul războ­iului şi suntem convinşi că publi­cul oraşului nostru se va acomoda acestor dispoziţii. Decoraţi. Din­­ regimentul nostru nr. 8 de honvezi din Lugoj au fost de­coraţi cu medalia de argint cl. II pen­tru vitejie următorii: Sergentul major B. Muntean, sergenţii: loan Maartinovici şi Pavel Grozavescu, caporalii: lacob Rusmir, Mihai Tatucu şi loan Stroia, fruntaşii: Mihail Dobrea, Nic. Lăsnariu, Ioan Dobra, Ioan Mara şi Iosif Olariu, infanteriştii: Anton Retezan, Iosif Po­­pescu, George Geleteî, Nicolae Muntean şi Mihail Costescu. »D .«. 0 ancheta în chestia scumpirei traiului. Sâmbătă după amiazi a avut loc o consfătuire a fruntaşilor vieţii publice din Braşov, convocată de d-l primar Dr. Schnell, în chestia mijloace­lor ce ar fi de luat din partea oraşului pentru a preîntâmpina o eventuală foa­mete şi pentru a combate scumpirea alimentelor de prima necesitate. In de­cursul conferinţei, la care au fost in­vitaţi şi reprezentanţii ziarelor locale au luat cuvântul d-l primar, care a es­­pus şi lămurit cu multă competinţă chestiunile de la ordinea zilei, precum şi numeroşi asistenţi. Rezultatul con­sfătuire­ se poate resuma în următoa­rele : Să se aştepte mai întâi sosirea celor 170 vagoane de făină, promise oraşului de ministeriu. In cazul când aceste din orice motive n’ar sosi sau ar sosi numai o parte din ele, să se ceară gu­­vernului voie, ca oraşul să rechiziţioneze pe teritorul oraşului şi a comitatului bucatele de lipsă pentru hrana popu­laţiei până la viitoarea recoltă. Cu toate aceste mai mulţi oratori au cerut, ca oraşul să cumpere o anumită cantitate de porumb şi cartofi pentru toate even­tualităţile. D-l primar luând act de părerile esprimate, a declarat, că va ţinea cont de ele în demersurile sale viitoare. Mai departe a pus în vedere o nouă con­sfătuire, în care va raporta despre de­mersurile făcute şi va cere din nou avizul celor ce vor fi chemaţi la acea consfătuire. Dintre membrii români chemaţi la consfătuirea de Sâmbătă au luat parte de-acea trei. Am dori ca în viitor să se arete mai mult interes faţă de­ o cauză, care ne priveşte pe toţi deopo­trivă. Frigul din Carpaţi. Corespondentul de războiu al lui »Neue Freie Presse« află că un frig întins, căzut acum câ­teva zile a atins pe înălţimile Carpa­­ţilor 25 de grade şi a împedecat ope­raţiunile. A proteja trupele contra fri­gului teribil este acum grija cea mai de seamă, de­şi fie ce soldat este bogat echipat. Paliativele contra frigului şi micele catori­fere încercate răspund cu totul aşteptării. Un astfel de frig im­plică mari primejdii. In astfel de îm­prejurări moralul trupelor noastre a fost cu deosebire admirabil. Energia lor combativă n’a suferit nicăeri unde au întâlnit pe inamic, ca în spaţiul dela Gornice, în Polonia rusă şi lângă Nadvorna, unde peste tot atacurile ruse au fost respinse cu succes cauzând ina­micului pierderi grave. De asemenea în Carpaţi în unele locuri au fost rupte, de­şi acţiunea combativă a fost mult împedecată de frigul riguros. O invenţie românească. Din Gălaţi se anunţă: La manutanţa militară din localitate se experimentează un nou cuptor pentru fabricatul pâinei, cuptor care este invenţia d-lui locot.-colonel Gheorghe Popescu, şeful intendenţei corp. III de armată. Acest cuptor este superior celorlalte existente atât prin iuţeala prin care se fabrică pâinea cât şi prin felul fabricării. Tulburări în Portugalia, o tele­gramă oficială din Lisabona afirmă, că din cauza scumpirei alimentelor a iz­bucnit un conflict intre lucrătorii arse­nalului de marină şi poliţişti. Mulţimea a trebuit să fie împrăştiată cu lovituri de sabie. Au fost numeroşi răniţi. Condiţiile sanitare din Serbia. Din­tea spre Olanda împreună cu persona­lul misiunii. Asupra condiţiunilor sani­tare din Serbia, Tvenhoven spune că de cu toamnă bântuesc acolo mai ales tifosul abdominal, febra purpură, diare­­ea febrilă. Primele două boale au făcut deja mai multe mii de victime, mai a­­les după bătălia de la Val­evo, când mor­ţii au stat multă vreme neîngropaţi, iar spitalele higienice erau supraîncăr­cate. In câteva săptămâni au sucombat de febră purpură 40 de medici sârbi şi 23 de medici streini dintre cari 2 ame­ricani. In cazarma de la Niş, unde sunt Incazarmaţi ofiţeri austro-ungari prizo­nieri, condiţiunile sunt mai favorabile în ce priveşte curăţenia şi higiena, aşa că acolo aceste boli n’au bântuit, dar în locuinţele soldaţilor cum şi în spita­lele răniţilor sârbi se constată un pro­cent relativ urcat de decese. Apel. Primim spre publicare urmă­torul apel: Lipsa de mijloace face de multe ori să se abandoneze idealuri şi studii promiţătoare. E foarte tristă apariţia aceasta la noi Românii, însă ar fi şi mai dureros, silit fiind a da înapoi a­­tunci, când numai un pas testează ca să treci dincolo, unde te simţi destinat să ajungi în butul tuturor pedecilor. Eu lipsit de ajutorul părintesc şi stră­in, mi-am făcut studiile numai din pro­priile mele puteri, dar azi, când şi îm­prejurările s’au întors împotriva mea, n­u­ e cu neputinţă, de-a răzbi înainte. Am gata lucrarea de specialitate menită să fie şi teză da doctorat »DL- redul român sălajan«, care ori cum să poarta asupră şi timbrul şcolii, poate să servească şi ca lectură de plăcere pu­blicului nostru românesc. Apelez deci pe această cale la sen­timentul de sacrificiu al acelui public românesc, care ştie deosebi două noţi­uni: de-a face şi de-a putea, îndemnând şi pe a­lii a subscrie exemplare (3 col.) din aceasta lucrare, ca să poată astfel ejunge cât de curând sub tipar. Mu­țum­ind înainte din adâncul inimii mele tuturor sprijinitorilor pen­tru ajutorul care’i Invoc, rămân cu toa­ta stima . Budapesta, 10 Martie n. 1915. V. Caba, abs. de teol., când. prof. A­­dresa: V. Nagykorona­ utca 3. I. 2. Apollo-Bio. Program pentru Marţi şi Mercuri: întrunirea regilor in Mol­­r­oe. (Actualităţi.) »Păzitorii virtuţii« comedie in 4 acte. Prânzul in casa Vámos .(Umor.) »O noapte pe câmpul de luptă« dramă în 2 acte din războiu. Viena se anunţă: Şeful misiunei Crucei roşii olandeze, doctorul Tyenhoven, a sosit din Serbia şi va pleca zi­lele aces­„Pentru sărmanii soldaţi români cărora li­ s’au amputat’picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut lumina ochilor“. In uraşa apelului nostru din nu­mirii trecuţi ai ziarului au a mai primit ur­mătoarele contribuiri marinimoase: Transport din n­rul trecut. 752 c. 80 f. Contribuirile din comuna Lipou (corn. Sătm­ar). Din Iasul bîsericei a in­curs în 7 Martie dela popo­­reni 37 cor. 50 b. Dl George Si­lagian paroh preot 6 cor. Dl Alexandru Stan proprietar 5 cor. D-na Maria Rákoczy 2 cor. Biró Mik­ós proprie­tar 2 cor. Perneș Alexa prim­curator, econom 4 cor. Vasile Todea econom 2 cor. Vasile Suciu econom 2 cor. Andreea Toader econom 2 cor. La­olaltă........................62 p. 50 f Contribuirile școlarilor dela școala poporală gr. cat. din Lipou (comit. Sătmar), Vasile Popau preot, înv. prov. 2 col. 72, câte 50 bani: Fio­­rica Nicoară cl. II, Vasiliu Bl­agă VI, N­i­nă Had cl. IV, câte 30 bani: Mărie Hebe cl. V, Mărie Suciu cl. IV, F­o­­rică și A­nuca Molnar cl. IV, câte 20 bani: Treză Papp cl. IV, Vasile Suciu cl. II, Dom. Hebe cl. III, Florică Hebe cl. V, Anucă Hebe cl. IV, Ioan Condor cl. III, Floare şi Ana Bretan cl. III, câte 16 bani; Ana Chindriş cl. V, Florea Chindriş cl. IV, Mărie Budă cl. IV, câte 10 bani­. George Condor cl IV, Mărie Savă cl. III, Mărie Budă cl. II, George Savă cl. I, loan Tarta cl. I, Treză Cuba cl. III, Mărie Cu­ba cl. II, Iuliană Hebe cl. III, Floare Mirişan cl. 115, Georg Ţuţuraş cl. III, Pop Mărie cl. II, Ţuţuraş Vasile cl 1, Hebe Nicolae cl. I, Cristea Mărie cl. I, Moga Ştefan cl. I, Cris­tea Treză cl. II, Hebe Iacob cl. II, Mirişan Vasile cl. I, Rad Anucă cl. I, Mărie Rad cl. IV, Florică Rad cl. II, George Hebe cl. IV, Gafle Hebe cl. II, Bordaș Marie cl. I, Butean Mărie cl. I, Florică M­îzei cl. III, Morică Petrar cl. II, Terezia Faje cl. III, Florică Condor cl. II, Rad George. La­olaltă . . . . 10 » La­olaltă 825 c. 3u­­. TIPOGRAFIA A. MURESIANU BRANJ8CE & COMP BRAȘOV. Nr. 48—1915. Țiganul la asentare.­Medicul": »Cum te chiamă?«... Ţiganul: »Trăiţi... Ifrim Tandală«... Medicul: »...eşti însurat?«.. Tandală: Nu cucoane!.. m’a ferit maica de un astfel­ de păcat... Medicul: »Şi câţi ani ai?«... Tandală: »Să trăiţi boiere... voi avea 20 în Mai«... Medicul: »Eşti sănătos?«... Tandală: »Nu cucoane... de când Dj’a bătut maica cu un par gros«... Medicul: »Ei bine . . . asentat... Tandală (rizând) : »Trăiţi cu­coane.. asentat.. (mirându-se).. sfinte m­­are Nicolai spune singur nu-i ciudat, dacă iau boierii acu şi pe ţigani ţeara de-apărat ?«.... O. P. Poşta redacţiei: Viorel. Cele trimise nu ating măsura, dar­ aceasta să nu te descurajeze. Proprietar: Tip. A. Mureşianu , Branisce & Comp. Redactor responsabil: Ioan Lacea Anunţ de licitaţie. In 22 şi 23 Martie 1915 st. n se va vinde cu licitaţie în localul casei de Zăloage de la oarele 8 începând obiectele amanetate din 13 Decemv. 1913 până inclusive 31 ian. 1914 și anume: acele obi­ecte cu Nrii 18562 — 1913 până inclusive cu Nrii 1597 —1914, a căror termin a espirat şi încă nu s’au rescumpărat. Obiectele care se vor vinde sunt: Giuvaericale, Ciasornice de aur şi argint şi alte scule de ara­mă, Cioaie, Cositor, postavuri, hai­ne bărbăteşti şi femeeşti, Cisme, ghete şi altele. Vânzarea se face cu bani gata. Rescumpărarea sau înoirea ama­netelor se poate face cu o zi mai înainte de licitaţie. Prezentatorul unui bon de amanet poate cere in­­napoiarea sau răscumpărarea unui obiect amanetat numai în timpul lici­taţiei, şi atunci numai într’u atât până ce licitaţia obiectului amanetat încă nu au început. Primirea de amaneturi, precum şi rescumpărarea amaneturilor ne­licitate se poate face cu o zi îna­intea licitaţiunei numai în măsură restrânsă, încât permite rescumpă­rarea amanetelor a căror term­e a espirat. Brassó, 27 Februarie 1915. Casa de amanetare orăşenească 2­2 Fondaţi 1823. Fabrici de postav, stofe de modă şi tricotaj. Wilhelm Scherg & Cie. produc din lănă curată, de calitatea prima clasă. Stofe de modă pentru băr­baţi de tot feri şi p­atru ori­ce scop. Stofe pentru costume de dame de o co­loare şi cu desen. Stofe de uniforme pentru ofiţeri şi amplateci. Loden impreg­­nabil pentru turişti. Pos­tavuri pentru ţărani şi pos­tavuri fine. Pleduri pentru călătorie. Coperte de pat, I­argă pentru trăsuri, pentru cal. Covoare şi castorjachete. Esclusiv numai fabricate din fa­­bricele noastre în Braşov 1)ar­ate Timişul de jos. De multe ori premiate cu cele mai mari preţuri. Magazinul de vânzar­e : Braşov Piaţa Franz Josef. 24—25

Next