Gazeta Transilvaniei, mai 1915 (Anul 78, nr. 94-116)
1915-05-02 / nr. 94
Pagina 2. SITUAŢIA pe câmpul de răsboiu. Azi dimineaţă am primit de la biroul de presă al prim-ministrului următoarele comunicate oficiale telegrafice : Situaţia în nordul monarhiei. Budapesta 13 Maiu. — Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de azi: Victoriile eluptate în Noemvrie şi Decemvrie de trupele aliate germane şi austro ungare în bătăliile dela Lodz şi Limanova au silit frontul rusesc să se retragă în Galiţia de vest şi Polonia rusească pe un front de 400 de chilometri. Invazia în Germania plănuită încă de pe atunci de cătră duşman s’a sfărmat de puterea încercată în războaie a aliaţilor credincioşi, începând din Ianuarie până pe la jumătatea lui April a. c. duşmanul şi-a băgat în zadar în foc trupele mult mai numeroase ca şi ale noastre, ca să poată năvăli în Ungaria peste Carpaţi. In lupte îndârjite, cari au ţinut luni întregi, vitejia şi tenacitatea trupelor noastre a zădărnicit pe deplin acest plan cauzând duşmanului perderi îngrozitoare. Cu aceasta a sosit vremea, ca unindu-ne toate puterile să-l doborâm pe duşman. Victoria de la Tarnom Gorliţa nu numai că a eliberat Galiţia de vest, ci la silit pe duşman să se retragă şi de pe întreg frontal dela Nida de jos, precum şi din Carpaţi. Esploatându-şi succesul trupele victorioase au bătut în lupte de 10 zile până la nimicire armata III şi VIII rusească, apoi înaintând dela Dunajec şi Wisloko până la San au recucerit din pământul patriei cam 130 de chilometrii. Bogate prăzi au ajuns aici în mânile lor. începând cu ziua de 2 Mai până în 12 după ameazi a aceleaşi luni am espedat din toate armatele cam 143.500 de soldaţi prizioneri precum şi circa 100 de tunuri şi 350 de mitraileze adăugând la aceştia şi pe ceialalţi soldaţi, cari sub impresia evenimentelor surprinzătoare nu s’au ataşat la trupele, ce se retrăgeau, ci rătăcesc încă împrăştiaţi prin pădurile Carpaţilor. Astfel statul major al diviziei ruseşti Nr. 48 ni s’a predat ori la Odrzechowa— îndărăptul frontului nostru — dimpreună cu generalul Kordiloff. Confuzia obvenită în şirurile duşmanului, care se retrage, o caracterizează mai bine faptul, că al IX corp de armată al nostru a prins în ultimele trei zile soldaţi ruşi, cari făceau parte din 51 de regimente şi cari luptau amestecaţi. Cantităţile de muniţii şi alt material de războiu, pe care duşmanul şi le îngrămădise acolo de luni de zile nu l-au putut duce Ruşii cu sine în urma înaintării repede a trupelor urmăritoare, ci a rămas la staţiunile de etape ruseşti şi numai mai târziu îl vom putea ridica de acolo. Trupele austro-ungare înaintează peste Stolinica, spre nord dela Vistula. Trupele nemţeşti au ocupat reşedinţa de gubernie Kielce. Spre est de la pasul Uzsok trupele nemţeşti şi cele de honvezi au luat ori cu asalt poziţiile duşmane de pe mai multe înălţimi înaintând până pe teritoriul din sudul localităţii Jurka şi prinzând 4000 de Ruşi. Aici precum şi în direcţia Skole ni continuăm ofensiva. In Galiţia de sudest ne atacă peste Horodenka puternice trupe duşmane. In fine notăm, că în comunicatele lor oficiale din ultimele zile Ruşii nizuindu-se — evident — ca să atenuieze succesele noastre, precum şi cele ale Nemţilor, neagă totul declarând comunicatele noastre drept sfruntare a adevărului. Aceasta e o dovadă eclatantă a proporţiilor mari, pe cari le ia înfrângerea Ruşilor aducând în confuzie nu numai operaţiile lor de pe câmpul de luptă, ci chiar şi serviciul de informaţii al înaltului comandament rusesc. General da divizie Hofer, locţiitorul şefului de stat major. Pe frontul anglo-francorusogerman, Berlin 11 Main. — Buletinul oficial al marelui cartier general german e pentru azi următorul: Pe câmpul de operaţii de la vest. Spre est de la Ypern am ocupat iarăş un punct de razim de-al duşmanului. După amiazi am respins puternice atacuri franceze îndreptate în contra frontului nostru Ablaind Neuville ; duşmanul a suferit aici perderi foarte grele. Am evacuat localitatea Carency, pe care Francezii au înconjurato în mare parte prin faptul că ni-au ocupat tranşeele aflătoare înaintea liniei Carency — Neuville. Deasemenea am evacuat noaptea trecută şi partea vestică a localităţii Ablain. Durere cu acest prilej o parte a vitejilor noştri soldaţi şi a materialului de răsboi am perdut iarăşi, încercările Francezilor de a reocupa partea de tranşeu, pe care leam luat-o în pădurea aflătoare în sudul lor. Ville-au-Bois şi spre nordvest de la Berry-au-Bac, au rămas fără rezultat. După o puternică pregătire de artilerie duşmanul m-a atacat ori seară la Croix des Charmes poziţiile dintre Maas şi Mosele. Li-a şi succes să pătrundă pe o lăţime de 150—200 de metri în tranşetele noastre dinainte, dar după o luptă îndârjita de baionete i-am oprit. Au căzut în mâinile noastre numeroşi prizioneri francezi. Pe coasta vestică a înălţimii Hartmansweilerkopf artileria noastră a nimicit două pichete duşmane. Pe câmpul de operaţii de la est situaţia e neschimbată. Lupta de la Savle ţine încă. Pe teatrul sud-eslic. Urmărind pe duşman trupele generalului comandant Mackensen au ajuns eri până la localitatea Dubiecko, situată lângă râul San, apoi până pe cursul inferior al râului Wisloka, precum şi până în regiunea Kolbusowa, spre nordest dela Debiţa. In urma acestei înaintări Ruşii s’au retras din poziţiile lor aflătoare spre nord dela Vistula iar trupele generalului comandant Wayrsch ţinându-se pe urma duşmanului au ajuns până la ţinutul de sud şi sudvest de la Kielce. In Carpaţi trupele austro-ungare şi germane de sub comanda generalului Lissingen au ocupat înălţimile situate în estul Strijului superior. Cu această ocazie au făcut prizioneri 3650 de soldaţi duşmani capturând şi 7 mitraileze. Acum, când armata generalului comandant Mackensen se apropie de Przemysl şi de San-ul inferior putem face o dare de seamă aproximativă asupra prăzilor de războiu capturate în luptele de la Galiţia. Această armată a făcut până acum 103,000 de prizioneri capturând 69 de tunuri şi 350 de mitrailere. Acest număr nu cuprinde în sine prăzile făcute de trupele aliate în luptele din Carpaţi, precum şi spre nord de la Vistula, cari se urcă la mai mult de 40,000 de prizioneri. Prânzul era scurt. Spectacolele publice, pentru cari înaintașii lui jertfeau o mare parte din timpul lor, nu-i făceau nici o plăcere. Dacă lua parte la ele, o făcea numai pe timp scurt, pentru plăcerea poporului. După aceea iară se ocupa cu lucrările obicinuite, pe când miniștrii săi se odihneau. Cu munca asta extraordinară, prin care Julian îşi prelungi, aşa zicând, domnia sa scurtă, împreună cu traiu foarte cumpătat. Deja la vârsta de 24 ani, când Împăratul Constanţin, fiul lui Constantin, l-a ridicat la treapta de ajutor Împărătesc, (Cezar), se mulţumea cu mâncarea cea mai slabă a unui oştean de rând. Inainte de el Împăraţii îşi încărcau mesele cu mâncările cele mai alese şi mai rari; el rămase cu masa sa simplă; îmbrăcămintea lui era cât se poate de simplă. Despreţuia orice pompă, înaintaşii lui, iubitori de strălucire, ţineau o mulţime de servitori de prisos, cari să facă vreun serviciu statului, îi sugeau toată măduva. Ei le dete drumul la toţi, mirat fiind numai de numărul lor mare, dar şi de bogăţiile şi îmbuibarea lor. Deoarece ca împărat merse la Constantinopol (361), aici ceru un bărbier, să-l tundă. Deodată îatră îa odae un b£rbat bine îmbrăcatat. împăratul tresări, și strigă răstit:: »am cerut să vină un bărbier, nu un consilier de finanță!» I s’a spus că birbătul acesta este bărbierul dorit. Atunci l’a întrebat îampăratul, că ce venit are el? Bărbierul răspunse: »Pe fiecare zi mâncare pentru douăzeci de sclavi, nutreţ tot pentru atâţia cai, o leafă însemnată anuală, şi alte venituri lăturalnice însemnate.« Julian auzind acestea, li dete drumul, dimpreună cu mai multor bucătari, paharnici şi eunuri. La moartea lui Teodoziu cel Mare (384—395) imperiul roman se împărţi între fiii acestuia: Honoriu, care primi partea apuseană, şi Arcadiu, care primi răsăritul. Unul cu scaunul în Rfivenia, al doilea în Constantinopol. Partea apuseană a fost nimicită prin Odoaker ia a. 476. Partea răsăriteană, sub numirea de »Imperiu grecoorientală, sau bizantin, s’a mai susţinut cam o mie de ani, dar fără caracter roman. N. Petru Petrescu. GAZETA TRANSILVANIEI Dimisiunea cabinetlui italian. Biroul tei ungar comunică următoarele: Roma, 14 Mai. „Agenţia Ştefani" anunţă : Eri înainte de amiazi, când miniştrii se aflau la prim-ministrul Salandra pentru semnarea unor decrete de către rege, prm-ministrul Salandra a convocat pe dupăamiazi la orele 4 un conciliu de miniștrii. Acest consiliu a hotărât dimisiunea cabinetului. Salandra a comunicat aseară la orele 7 regelui această hotărâre. * La încheierea foii primim din partea biroului de pressă al prim-ministrului următoarea telegramă: Budapesta, 14 Mai. Guvernul Salandra, — considerând că în ce priveşte elementele de directivă în politica internaţională lipseşte în actuala situaţie gravă înţelegerea constituţională necesară între partide şi că nu se bucură de aprobarea tuturor partidelor, pe care o recere situaţia — şi-a înaintat dimisiunea. Regele şi-a rezervat hotărârea. In toate cercurile politice se consideră faptul dimisiunei guvernului Salandra de o domolire şi îmbunătăţire într’un grad deosebit de mare a situaţiunei. TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU BRANKOE & C O np. BRAŞOV. Nr. 94—1915. Proprietar : (tj) * fttureşianu : dramace & Comp. Redactor responsabil: loan Lacea l 1 ♦ t I I S T I R I. — 14 Mai n. 1915. Gomisar ministerial. Pentru examenul de maturitate la liceul român ortodox din Braşov este numit comisar ministerial dl Dr. Petru Ionescu consilier de secţie. Activitatea artileriei austro-ungare şi germane. Comandantul şef al armatei, arhiducele Frederic, a semnat un ordin de zi relevând activitatea glorioasă a artileriei austro ungare şi germane care, primil un foc foarte eficace şi o tehnică savantă au pregătit atacul trupelrr aliate şi au sprijinit acest atac cu devotament până la deplina lui reuşită. Mai multe rânduri de puternice fortificaţiuni inamice sunt în stăpânirea noastră şi dovedesc eroismul infanteriei noastre şi eficacitatea artileriei care întovărăşeşte şi susţine constant infanteria urmărind pe duşman făcând cu neputinţă orce rezistenţă. Arhiducele mulţumind artileriei exprimă credinţă că strânsa cooperare cu artileria va aduce deplina victorie distrugând rezistenţa tenace a duşmanului. Revista militară de 10 Maiu. Din Bucureşti se anunţă: Se ştie că se hotărâse ca ziua de 10 Maiu să fie serbată anul acesta cu aceeşi solemnitate ca şi in anii trecuţi. Se alesese chiar locul unde să se construiască tribunele şi unde să aibă loc defilarea şi anume pe şoseaua Jianu in spatele şoselei Kiseleff. In consiliul de miniştri care a avut loc Miercuri după amiazi, s’a hotărât însă ca anul acesta din motive de economie, să se renunnțe la fastul obişnuit şi să se dea serbărei un caracter pur militar. O mare revistă militară va avea deci loc pe platoul de la Cotroceni în prezenţa familiei regale. Regele va primi defilarea trupelor. La atât se va reduce acul acesta parada de 10 Maiu. NBOro og- la Ciceu-Căpâlne a încetat din viaţă în 9 Mai st. n. Ananie Sas învăţător comunal în Borgo-Tiha. Înmormântarea a avut loc în 11 Mai. Odihnească în pace. Pe defunctul îi deplâng soţia Valerian. Centea, părinţii Vasile şi Estera, cinci copii râmaşi orfani precum şi numeroase rudenii. Serbări pentru băstui poetului Iosif în zilele de 9, 10 şi 11 Mai v. vor avea loc la Bucureşti în parcul Carol serbări populare pentru mărirea fondului destinat unui bust regretatului poet St O. Iosif. Serbările vor fi prezidate de ministrul Morţun. A 2-a liturgie campestră pentru prisonieri ruşi din Caransebeş. Cetim în »Foaia Diecezană« . Este al 2-lea prlej, ce mi s’a dat ca să mă conving cât este de mare puterea bîsericei asupra acetora, în cari să află întrupat sentimentul religiozităţii şi evlaviei. Joi în 23 Aprilie a. c., adecă în ziua sărbăro s, mare mucenic George s’a săvârşit a 2 a liturgie campestră prisionerilor ruşi din Caransebeş, dar acum la recercarea comandei noastre militare ces. şi reg. din loc. Prea On, Domn protopresbiter Andreiu Ghidiu însoţit de diaconul Pavel Magdescu şi de alţi 4 elevi ai institutului teologic-pedagogic, au eşit în faţa locului, unde era pregătită masa pentru săvârşirea s. liturgii. Pravoiavsnicii Ruşi erau grupaţi în două colone în jurul liturgisitorilor. Papace s’a terminat proscomidia, părintele protopop Andreiu Ghidiu prin tălmăcitorii români basarabeni întreabă dacă pravoslavnicii Ruşi ar avea voie să cânte: »Cristos Voscres«. La moment ies din mulţime vre-o 20 feciori Ruşi şi cu ochii scăldaţi In lacrimi declară că ei vor să cânte nu numai »Cristos a înviat«, ci dacă li să permite toate răspunsurile dela s. liturgie, fiindcă sunt destoinici pentru aceasta. Să dă binecuvântarea şi după ce liturgisitorii cântă Cristos a înviat, răspund Ruşii de 3 ori Cristos voscrese. E un moment acum că nu vezi altă decât şiroae de lacrimi de duioşie şi mângâiere sufletească. Vocile Ruşilor sânt metalice, sonore şi cântarea ar ■ modoasă. Au cântat un cheruvic şi o priceasnă de toată frumseţa. La Împărţirea anaforei fiecare Rus a dat espresiune mulţumitei lor, după ce părintele protopop prin câteva cuvinte le-a arătat că la aceasta liturgie ana împărţit dragostea creştiniasă, preamărind noi pe Dumnezeu in limba noastră, iar ei Ruşii lăudând şi faultăm noi în limba lor slăveană. La plecarea noastră dela tori unde s’a săvârşit şi liturgie, Ruşii veneau la cumă ca să ii să împartă prânzul. Ca la comandă cântau în corpore »Tatăl nostru« şi apoi li să da mâncarea. Aceasta o repeţesc la fiecare gustare. In privinţa aceasta Iederii noştri ar putea să înveţe şi urmeze frumosul obiceiu al Ruşilor. Un martor ocular. Concert de binefacere în BistriţaNi se scrie : Reuniunea femeilor comitat, din Bistriţa, a organizat Sâmbătă în 8 crt. în sala „Ocnnia“, un concert internaţional, cu scopul de a cumpăra din beneficiul concertului, albituri pe seama soldaţilor din războiu. La acest concert internaţional de binefacere, succes din toate privinţele, şi a dat concursul şi societatea românească, debutantele românce au fost la nivel, ba putem afirma că punctele lor au plăcut mai mult. Doamna Elena E. Chiffa a fost o aparţie cuceritoare în frumosul ei costum românesc. A cântat piesa »De ce plâng« de E. Carini şi doina »Ardimite-ai codru des« de T. Bredicean, dând dovadă pe lângă vocea ei dulce lirică, duioasă de o şcoală bună şi o interpretare corectă. A fost călduros aplaudată şi rechiemată şi a mai cântat o horă frumoasă. D-şoara Elena Scridon o pianistă plină de temperament cu şcoală admirabilă, a cântat la pian, acompaniată de orhestra militară frumosul concert de Weber, cu uşurinţă şi eleganţa-i cunoscută, fiind frenetic aplaudată. Distincţiuni. Cu lauda prea înaltă (Signum laudis) a fost distins pentru atitudine vitează In faţa duşmanului d-l căpitan-auditor Valeria Neamţiu de la diviziunea de inf. 34. Penunie. Ni se scrie: Patriciu Trufaşiu teolog absolvent şi Anna Sylvia Demeter din Cămârzana şi-au serbat cununia în ziua de sf. George. Pentru masa studenţilor români din Braşov s’au mai făcut, următoarele contribuiri: »Albina« Institut de credit şi economii 400 cor. ajutor anual. Primească marinimoşi donatori sincere mulţumite. Direcţiunea şcoalelor medii grov rom. Plătiţi darea. Oficiul de dare al oraşului provoacă prin aceasta pe toţi contribuabilii, cari până la 15 a lunei curente nu şi-au plătit dările de stat şi aruncurile comunale contate în catastifele de dare comunale şi ajunse la scadenţă în sensul a-lui 26 al artiolului de Lege XI din 1909 să-şi plătească datoria restantă dimpreună cu competenţele laterale la cassa perceptoratului orăşenesc în termin de 8 zile, socotite dela ziua în care se da publicităţii aceasta publicatiune până la 23 a tunei curente cu atât mai mult cu cât la dincontră se va ordona execuţia contra celor ce n’ar urma acestei provocări. — Proprietarii cari posed o puşcă de vânat şi cari refllectează la scutirea de dare se provoacă să-şi procure de la oficiul de dare orăşenesc blanchete în care trebue incluse datele prescrise şi a le reaşterne aceluiaş oficiu cel mult până la 30 Iunie 1915. Italienii transformă oraşul Valona Din Roma se anunţă: Ziarul »Tribuna« primeşte din Valona următoarele informaţiuni: Oricine vine la Valona — bineînţeles având paşaport în regulă — rămâne uimit de schimbările produse în oraş. In adevăr azi nu mai seamănă de loc cu vechea Valona albaneză, totul e liniştit şi transformările se fac pe nesimţite dar cu repeziciune. De acord cu autorităţile locale, colonelul Moşea, comandantul trupelor italiene de ocupaţne, a pus să se dărâme în faţa palatului comandamentului, toate căscioarele vechi pentru a face foc unei pieţe, pe care se va planta o grădină frumoasă. Inginerul Frigeri studiază planul de aliniere a oraşului şi împrejurimilor. O damă, care posede limbile: franceză, elină, turcă şi mai multe limbi slave doreşte să se angajeze în calitate de damă de căatode în vre-o familie mai stiisă sau o altă condiţiune corespunzătoare. A se adresa redacţiunei ziarului nostru. 1—1 Apollonio. Program pentru Sâmbătă şi Duminecă: Scarabeu de aur partea II-a, dramă detectivă senzaţională în 3 acte. »Valea Sarea« Vederi după natură. Lupta cu moartea dramă senzaţională în 2 acte. A fost un viss (dram;), La balul mascat (Umor), Ce povestesc papucii (farză amuzanta). 4 . Concurs. „MARAMURĂŞ institut de credit şi economii societate pe acţii în Sighetul Marmaţiai publică concurs pentru ocuparea postului de contabil. Salariul anual 2400 cor., bani de cvartit 600 cor. şi tantiemă statutară eventual adaus de plată. Dela concurenţi să cere absolvarea şcoalii comerciale, atestat de maturitate, prată , să poată lucra independent şi cunoaşterea limbilor română, maghiara şi germană. Petiţiunile de concurs sunt a se înanta până în 15 Iunie a. c. la adresa direcţiunei institutului în Máramarossziget. Contabilul se alege pe un an de probă. Postul este de a se ocupa îndată după avizarea direcţiunei. Măramarossziget, la 5 Maiu 1915. 3—3 DIRECŢIUNEA. Se caută. Pentru o întreprindere industrială un absolvent al unei academii de comerţ. Se vor prefera români, etate până la 30 ani, cu practică, liberi de armată, cunoscând limbile germană şi franceză. Oferte sub L la administraţia Gazetei Transilvaniei. 3 3