Gazeta Transilvaniei, mai 1915 (Anul 78, nr. 94-116)

1915-05-02 / nr. 94

Pagina 2. SITUAŢIA pe câmpul de răsboiu. Azi dimineaţă am primit de la bi­roul de presă al prim-ministrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegra­fice : Situaţia în nordul monarhiei. Budapesta 13 Maiu. — Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de azi: Victoriile eluptate în Noemvrie şi Decemvrie de trupele aliate ger­mane şi austro ungare în bătăliile dela Lodz şi Limanova au silit frontul rusesc să se retragă în Ga­­liţia de vest şi Polonia rusească pe un front de 400 de chilometri. Invazia în Germania plănuită încă de pe atunci de cătră duşman s’a sfărmat de puterea încercată în răz­boaie a aliaţilor credincioşi, începând din Ianuarie până pe la jumătatea lui April a. c. duşmanul şi-a băgat în zadar în foc trupele mult mai numeroase ca şi ale noastre, ca să poată năvăli în Ungaria peste Car­­paţi. In lupte îndârjite, cari au ţinut luni întregi, vitejia şi tenacitatea trupelor noastre a zădărnicit pe de­plin acest plan cauzând duşmanului perderi îngrozitoare. Cu aceasta a sosit vremea, ca unindu-ne toate pu­terile să-l doborâm pe duşman. Vic­toria de la Tarnom Gorliţa nu numai că a eliberat Galiţia de vest, ci la silit pe duşman să se retragă şi de pe întreg frontal dela Nida de jos, precum şi din Carpaţi. Esploatân­­du-şi succesul trupele victorioase au bătut în lupte de 10 zile până la nimicire armata III şi VIII rusească, apoi înaintând dela Dunajec şi Wis­­loko până la San au recucerit din pământul patriei cam 130 de chilo­­metrii. Bogate prăzi au ajuns aici în mânile lor. începând cu ziua de 2 Mai până în 12 după ameazi a a­­celeaşi luni am espedat din toate armatele cam 143.500 de soldaţi prizioneri precum şi circa 100 de tunuri şi 350 de mitraileze adăugând la aceştia şi pe ceialalţi soldaţi, cari sub impresia evenimentelor surprin­zătoare nu s’au ataşat la trupele, ce se retrăgeau, ci rătăcesc încă împrăştiaţi prin pădurile Carpaţilor. Astfel statul major al diviziei ruseşti Nr. 48 ni s’a predat ori la Odrzechowa— în­­dărăptul frontului nostru — dim­preună cu generalul Kordiloff. Con­fuzia obvenită în şirurile duşma­nului, care se retrage, o caracteri­zează mai bine faptul, că al IX corp de armată al nostru a prins în ul­timele trei zile soldaţi ruşi, cari fă­ceau parte din 51 de regimente şi cari luptau amestecaţi. Cantităţile de muniţii şi alt material de războiu, pe care duşmanul şi le îngrămădise acolo de luni de zile nu l-au putut duce Ruşii cu sine în urma înain­tării repede a trupelor urmăritoare, ci a rămas la staţiunile de etape ruseşti şi numai mai târziu îl vom putea ridica de acolo. Trupele aus­­tro-ungare înaintează peste Stolinica, spre nord dela Vistula. Trupele nemţeşti au ocupat reşedinţa de gubernie Kielce. Spre est de la pasul Uzsok trupele nemţeşti şi cele de honvezi au luat ori cu asalt poziţiile duşmane de pe mai multe înălţimi înaintând până pe teritoriul din sudul localităţii Jurka şi prinzând 4000 de Ruşi. Aici precum şi în direcţia Skole ni continuăm ofensiva. In Galiţia de sudest ne atacă peste Horodenka puternice trupe duşmane. In fine notăm, că în comuni­catele lor oficiale din ultimele zile Ruşii nizuindu-se — evident — ca să atenuieze succesele noastre, pre­cum şi cele ale Nemţilor, neagă to­tul declarând comunicatele noastre drept sfruntare a adevărului. Acea­sta e o dovadă eclatantă a propor­ţiilor mari, pe cari le ia înfrângerea Ruşilor aducând în confuzie nu nu­mai operaţiile lor de pe câmpul de luptă, ci chiar şi serviciul de infor­maţii al înaltului comandament ru­sesc. General da divizie Hofer, loc­ţiitorul şefului de stat major. Pe frontul anglo-franco­­rusogerman, Berlin 11 Main. — Buletinul ofi­cial al marelui cartier general german e pentru azi următorul: Pe câmpul de operaţii de la vest. Spre est de la Ypern am ocu­pat iarăş un punct de razim de-al duşmanului. După amiazi am res­pins puternice atacuri franceze în­dreptate în contra frontului nostru Ablain­d Neuville ; duşmanul a suferit aici perderi foarte grele. Am evacuat localitatea Carency, pe care Francezii au înconj­urato în mare parte prin faptul că ni-au o­­cupat tranşeele aflătoare înaintea li­niei Carency — Neuville. Dease­­menea am evacuat noaptea trecută şi partea vestică a localităţii Ablain. Durere cu acest prilej o parte a vi­tejilor noştri soldaţi şi a materialu­lui de răsboi am perdut iarăşi, încercările Francezilor de a reocupa partea de tranşeu, pe care lea­m luat-o în pădurea aflătoare în sudul lor. Ville-au-Bois şi spre nordvest de la Berry-au-Bac, au rămas fără rezultat. După o puternică pregătire de artilerie duşmanul m­-a atacat ori seară la Croix des­ Charmes poziţiile dintre Maas şi Mosele. Li-a şi suc­ces să pătrundă pe o lăţime de 150—200 de metri în tranşetele noastre dinainte, dar după o luptă îndârjita de baionete i-am oprit. Au căzut în mâinile noastre numeroşi prizioneri francezi. Pe coasta vestică a înălţimii Hartmansweilerkopf ar­tileria noastră a nimicit două pichete duşmane. Pe câmpul de operaţii de la est situaţia e neschimbată. Lupta de la Savle ţine încă. Pe teatrul sud-eslic. Urmărind pe duşman trupele generalului co­mandant Mackensen au ajuns eri până la localitatea Dubiecko, situată lângă râul San, apoi până pe cursul inferior al râului Wisloka, precum şi până în regiunea Kolbusowa, spre nordest dela Debiţa. In urma acestei înaintări Ruşii s’au retras din poziţiile lor aflătoare spre nord dela Vistula iar trupele generalului comandant Wayrsch ţinându-se pe urma duşmanului au ajuns până la ţinutul de sud şi sudvest de la Kielce. In Carpaţi trupele austro-un­gare şi germane de sub comanda generalului Lissingen au ocupat înălţimile situate în estul Strijului superior. Cu această ocazie au făcut prizioneri 3650 de soldaţi duşmani capturând şi 7 mitraileze. Acum, când armata generalului comandant Mackensen se apropie de Przemysl şi de San-ul inferior putem face o dare de seamă aproximativă asupra prăzilor de războiu capturate în luptele de la Galiţia. Această armată a făcut până acum 103,000 de pri­zioneri capturând 69 de tunuri şi 350 de mitrailere. Acest număr nu cuprinde în sine prăzile făcute de trupele aliate în luptele din Carpaţi, precum şi spre nord de la Vistula, cari se urcă la mai mult de 40,000 de prizioneri. Prânzul era scurt. Spectacolele publice, pentru cari înaintașii lui jertfeau o mare parte din timpul lor, nu-i făceau nici o plăcere. Dacă lua parte la ele, o făcea numai pe timp scurt, pentru plăcerea poporului. După aceea iară se ocupa cu lucrările obicinuite, pe când miniștrii săi se odihneau. Cu munca asta extraordinară, prin care Julian îşi prelungi, aşa zicând, domnia sa scurtă, împreună cu traiu foarte cumpătat. Deja la vârsta de 24 ani, când Împăratul Constanţin, fiul lui Constantin, l-a ridicat la treapta de ajutor Împărătesc, (Cezar), se mulţumea cu mâncarea cea mai slabă a unui oş­tean de rând. Inainte de el Împăraţii îşi încărcau mesele cu mâncările cele mai alese şi mai rari; el rămase cu masa sa simplă; îmbrăcămintea lui era cât se poate de simplă. Despreţuia orice pompă, înaintaşii lui, iubitori de strălucire, ţi­neau o mulţime de servitori de prisos, cari să facă vreun serviciu statului, îi sugeau toată măduva. Ei le dete dru­mul la toţi, mirat fiind numai de nu­mărul lor mare, dar şi de bogăţiile şi îmbuibarea lor. Deoarece ca împărat merse la Constantinopol (361), aici ceru un bărbier, să-l tundă. Deodată îatră îa odae un b£rbat bine îmbrăcatat. îm­păratul tresări, și strigă răstit:: »am cerut să vină un bărbier, nu un con­silier de finanță!» I­ s’a spus că bir­bătul acesta este bărbierul dorit. Atunci l’a întrebat îampăratul, că ce venit are el? Bărbierul răspunse: »Pe fiecare zi mâncare pentru douăzeci de sclavi, nutreţ tot pentru atâţia cai, o leafă însemnată anuală, şi alte venituri lă­turalnice însemnate.« Julian auzind acestea, li dete drumul, dimpre­ună cu mai multor bucătari, paharnici şi eu­­nuri. La moartea lui Teodoziu cel Mare (384—395) imperiul roman se împărţi între fiii acestuia: Honoriu, care primi partea apuseană, şi Arcadiu, care primi răsăritul. Unul cu scaunul în Rfivenia, al doilea în Constantinopol. Partea apuseană a fost nimicită prin Odoaker ia a. 476. Partea răsă­riteană, sub numirea de »Imperiu greco­­orientală, sau bizantin, s’a mai susţinut cam o m­ie de ani, dar fără caracter roman. N. Petru­ Petrescu. GAZETA TRANSILVANIEI Dimisiunea cabinetlui italian. Biroul tei­ ungar comunică urmă­toarele: Roma, 14 Mai. „Agenţia Şte­fani" anunţă : Eri înainte de amiazi, când miniştrii se aflau la prim-ministrul Salandra pentru semnarea unor decrete de către rege, prm-minis­­trul Salandra a convocat pe după­­amiazi la orele 4 un conciliu de miniștrii. Acest consiliu a hotărât dimisiunea cabinetului. Salandra a comunicat aseară la orele 7 regelui această hotărâre. * La încheierea foii primim din partea biroului de pressă al prim-mi­nistrului următoarea telegramă: Budapesta, 14 Mai. Guvernul Salandra, — considerând că în ce priveşte elementele de directivă în politica internaţională lipseşte în ac­tuala situaţie gravă înţelegerea cons­tituţională necesară între partide şi că nu se bucură de aprobarea tu­turor partidelor, pe care o recere situaţia — şi-a înaintat dimisiunea. Regele şi-a rezervat hotărârea. In toate cercurile politice se consideră faptul dimisiunei guver­nului Salandra de o domolire şi îmbunătăţire într’un grad deosebit de mare a situaţiunei. TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU BRANK­OE & C O n­­p. BRAŞOV. Nr. 94—1915. Proprietar : (tj) * fttureşianu : dramace & Comp. Redactor responsabil: loan Lacea l 1 ♦ t I I S T I R I. — 14 Mai n. 1915. Gomisar ministerial. Pentru exa­menul de maturitate la liceul român ortodox din Braşov este numit comisar ministerial dl Dr. Petru Ionescu consi­lier de secţie. Activitatea artileriei austro-ungare şi germane. Comandantul şef al arma­tei, arhiducele Frederic, a semnat un ordin de zi relevând activitatea glori­oasă a artileriei austro ungare şi ger­mane care, primil un foc foarte eficace şi o tehnică savantă au pregătit atacul trupe­lrr aliate şi au sprijinit acest atac cu devotament până la deplina lui reuşită. Mai multe rânduri de puternice fortificaţiuni inamice sunt în stăpânirea noastră şi dovedesc eroismul infanteriei noastre şi eficacitatea artileriei care întovărăşeşte şi susţine constant infan­teria urmărind pe duşman făcând cu neputinţă or­ce rezistenţă. Arhiducele mulţumind artileriei exprimă credinţă că strânsa cooperare cu artileria va aduce deplina victorie distrugând re­zistenţa tenace a duşmanului. Revista militară de 10 Maiu. Din Bucureşti se anunţă: Se ştie că se hotărâse ca ziua de 10 Maiu să fie serbată anul acesta cu aceeşi solemnitate ca şi in anii trecuţi. Se alesese chiar locul unde să se cons­truiască tribunele şi unde să aibă loc defilarea şi anume pe şoseaua Jianu in spatele şoselei Kiseleff. In consiliul de miniştri care a a­­vut loc Miercuri după amiazi, s’a ho­tărât însă ca anul acesta din motive de economie, să se renunnțe la fastul o­­bişnuit şi să se dea serbărei un caracter pur militar. O mare revistă militară va avea deci loc pe platoul de la Cotroceni în prezenţa familiei regale. Regele va primi defilarea trupelor. La atât se va reduce acul acesta parada de 10 Maiu. NBOro og- la Ciceu-Căpâlne a în­cetat din viaţă în 9 Mai st. n. Ananie Sas învăţător comunal în Borgo-Tiha. Înmormântarea a avut loc în 11 Mai. Odihnească în pace. Pe defunctul îi deplâng soţia Valeria­n. Centea, părinţii Vasile şi Estera, cinci copii râmaşi or­fani precum şi numeroase rudenii. Serbări pentru băstui poetului Iosif în zilele de 9, 10 şi 11 Mai v. vor avea loc la Bucureşti în parcul Carol serbări populare pentru mărirea fondului des­tinat unui bust regretatului poet St O. Iosif. Serbările vor fi prezidate de ministrul Morţun. A 2-a liturgie campestră pentru prisonieri ruşi din Caransebeş. Cetim în »Foaia Diecezană« . Este al 2-lea prlej, ce mi s’a dat ca să mă conving cât este de mare puterea bîsericei asupra acetora, în cari să află întrupat sentimentul religiozită­ţii şi evlaviei. Joi în 23 Aprilie a. c., adecă în ziua sărbăro s, mare mucenic George s’a săvârşit a 2 a liturgie campestră prisionerilor ruşi din Caransebeş, dar acum la recercarea comandei noastre militare ces. şi reg. din loc. Prea On, Domn protopresbiter An­­dreiu Ghidiu însoţit de diaconul Pavel Magdescu şi de alţi 4 elevi ai institu­tului teologic-pedagogic, au eşit în faţa locului, unde era pregătită masa pentru săvârşirea s. liturgii. Pravoiavsnicii Ruşi erau grupaţi în două colo­ne în jurul liturgisitorilor. Papace s’a terminat proscomidia, părintele protopop Andreiu Ghidiu prin tălmăcitorii români basarabeni întreabă dacă pravoslavnicii Ruşi ar avea voie să cânte: »Cristos Voscres«. La moment ies din mulţime vre-o 20 feciori Ruşi şi cu ochii scăldaţi In lacrimi declară că ei vor să cânte nu numai »Cristos a înviat«, ci dacă li­ să permite toate răspunsurile dela s. litur­gie, fiindcă sunt destoinici pentru a­­ceasta. Să dă binecuvântarea şi după ce liturgisitorii cântă Cristos a înviat, răs­pund Ruşii de 3 ori Cristos voscrese. E un moment acum că nu vezi altă decât şiroae de lacrimi de duioşie şi mângâiere sufletească. Vocile Ruşilor sânt metalice, sonore şi cântarea ar ■ mod­oasă. Au cântat un cheruvic şi o priceasnă de toată frumseţa. La Împăr­ţirea anaforei fiecare Rus a dat espre­­siune mulţumitei lor, după ce părintele protopop prin câteva cuvinte le-a a­­rătat că la aceasta liturgie ana împăr­ţit dragostea creştin­ias­ă, preamărind noi pe Dumnezeu in limba noastră, iar ei Ruşii lăudând şi faultăm noi î­n limba lor slăveană. La plecarea noastră dela to­ri unde s’a săvârşit şi liturgie, Ruşii ve­neau la cum­ă ca să ii să împartă prânzul. Ca la comandă cântau în corpore »Tatăl nostru« şi apoi li să da mânca­rea. Aceasta o repeţesc la fiecare gus­tare. In privinţa aceasta Iederii noştri ar putea să înveţe şi urmeze frumosul obiceiu al Ruşilor. Un martor ocular. Concert de binefacere în Bistriţa­Ni se scrie : Reuniunea femeilor comitat, din Bistriţa, a organizat Sâmbătă în 8 crt. în sala „Ocnnia“, un concert inter­naţional, cu scopul de a cum­păra din beneficiul concertului, albituri pe seama soldaţilor din războiu. La acest concert internaţional de binefacere, succes din toate privinţele, şi a dat concursul şi societatea românească, debutantele ro­mânce au fost la nivel, ba putem afir­ma că punctele lor au plăcut mai mult. Doamna Elena E. Chiffa a fost o apa­rţie cuceritoare în frumosul ei costum românesc. A cântat piesa »De ce plâng« de E. Carini şi doina »Ardimite-ai codru des« de T. Bredicean, dând dovadă pe lângă vocea ei dulce lirică, duioasă de­ o şcoală bună şi o interpretare corectă. A fost călduros aplaudată şi rechiemată şi a mai cântat o horă frumoasă. D-şoara Elena Scridon o pianistă plină de tem­perament cu şcoală admirabilă, a cân­­tat la pian, acompaniată de orhestra militară frumosul concert de Weber, cu uşurinţă şi eleganţa-i cunoscută, fiind frenetic aplaudată. Distincţiuni. Cu lauda prea înaltă (Signum laudis) a fost distins pentru atitudine vitează In faţa duşmanului d-l căpitan-auditor Valeria Neamţiu de la diviziunea de inf. 34. Penunie. Ni se scrie: Patriciu Trufaşiu teolog absolvent şi Anna Sylvia Demeter din Cămârzana şi-au serbat cununia în ziua de sf. George. Pentru masa studenţilor români din Braşov s’au mai fă­cut, următoarele contribuiri: »Albina« Institut de credit şi economii 400 cor. ajutor anual. Primească marinimoşi­ donatori sincere mulţumite. Direcţiunea şcoalelor medii gr­­ov rom. Plătiţi darea. Oficiul de dare al oraşului provoacă prin aceasta pe toţi contribuabilii, cari până la 15 a lunei curente nu şi-au plătit dările de stat şi aruncurile comunale contate în ca­tastifele de dare comunale şi ajunse la scadenţă în sensul a-lui 26 al artiolului de Lege XI din 1909 să-şi plătească datoria restantă dimpreună cu compe­tenţele laterale la cassa perceptoratului orăşenesc în termin de 8 zile, socotite dela ziua în care se da publicităţii a­­ceasta publicatiune până la 23 a tunei curente cu atât mai mult cu cât la din­­contră se va ordona execuţia contra celor ce n’ar urma acestei provocări. — Proprietarii cari posed o puşcă de vânat şi cari refllectează la scutirea de dare se provoacă să-şi procure de la oficiul de dare orăşenesc blanchete în care trebue incluse datele prescrise şi a le reaşterne aceluiaş oficiu cel mult până la 30 Iunie 1915. Italienii transformă oraşul Valona Din Roma se anunţ­ă: Ziarul »Tribuna« primeşte din Valona următoarele in­­formaţiuni: Ori­cine vine la Valona — bine­înţeles având paşaport în regulă — ră­mâne uimit de schimbările produse în oraş. In adevăr azi nu mai seamănă de loc cu vechea Valona albaneză, totul e liniştit şi transformările se fac pe ne­simţite dar cu repeziciune. De acord cu autorităţile locale, colonelul Moşea, co­mandantul trupelor italiene de ocupa­­ţ­­ne, a pus să se dărâme în faţa pa­latului comandamentului, toate căscioa­rele vechi pentru a face foc unei pieţe, pe care se va planta o grădină fru­moasă. Inginerul Frigeri studiază pla­nul de aliniere a oraşului şi împrejuri­milor. O damă, care posede limbile: fran­ceză, elină, turcă şi mai multe limbi slave doreşte să se angajeze în cali­tate de damă de că­atode în vre-o fa­milie mai­ sti­isă sau o altă condiţiune corespunzătoare. A se adresa redacţiunei ziarului nostru. 1—1 Apollo­nio. Program pentru Sâm­bătă şi Duminecă: Scarabeu de aur partea II-a, dramă detectivă senzaţio­­nală în 3 acte. »Valea Sarea« Vederi după natură. Lupta cu moartea dramă senzaţională în 2 acte. A f­ost un viss (dram­;), La balul mascat (Umor), Ce povestesc papucii (fa­rză amuzanta). 4 . Concurs. „M­ARA­M­U­RĂŞ instit­ut de cr­edit şi economii societate pe acţii în Sighetul­ Marmaţiai publică concurs pentru ocuparea postului de contabil. Salariul anual 2400 cor., bani de cvartit 600 cor. şi tantiemă statutară eventual adaus de plată. Dela concurenţi să cere ab­­solvarea şcoalii comerciale, atestat de maturitate, prată , să poată lucra independent şi cunoaşterea limbilor română, maghiara şi ger­mană. Petiţiunile de concurs sunt a se îna­nta până în 15 Iunie a. c. la adresa direcţiunei institutului în Máramarossziget. Contabilul se alege pe un an de probă. Postul este de a se ocupa în­dată după avizarea direcţiunei. Măramarossziget, la 5 Maiu 1915. 3—3 DIRECŢIUNEA. Se caută. Pentru o întreprindere industrială un absolvent al unei academii de comerţ. Se vor prefera români, etate până la 30 ani, cu practică, liberi de armată, cunoscând limbile germană şi franceză. Oferte sub L la adminis­traţia Gazetei Transilvaniei. 3­ 3

Next