Gazeta Transilvaniei, iunie 1915 (Anul 78, nr. 117-140)

1915-06-02 / nr. 117

Pagina 2 SITUAŢIA pe câmpul dte rasboiu. Azi dimineaţă am primit de la bi­­­­roul de presă al prim-mi­nistrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice: Budapesta 13 Iunie. — Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de azi: Situaţia în nordul monarhiei. In Galiţia de sudest armata lui Pflanzer înaintează victorios şi pe mai departe. Această armată a ocupat ori după lupte îndârjite Tismeniţa, Flumac­ea, precum şi înălţimile situate spre nord de la Olseniţa. Spre sud dela Tismeniţa luptele continuă. Am respins din nou în mod sângeros atacul Ruşi­lor îndreptat în contra localităţii Zaleszki. Trecând graniţele în Bu­covina trupele noastre i-au respins pe Ruşi scoţându-i din poziţiile lor bine întărite deja hotara; în luptele de urmărire am ocupat mai multe localităţi în Basarabia. Eri am făcut 1560 de prizonieri. Pe cursul superior al Nistrului aliaţii atacă cu succes Zidacoi­-ul, unde mari forţe ruseşti ţin încă în stăpânire ţărmul sudic al acestui râu. In Ga­liţia de sudest ofensiva trupelor austro-ungare şi germane a avut drept rezultat reocuparea Sieniavei, iar după ce aceste trupe au respins un puternic atac duşman, au ocu­pat toate punctele de razim duş­mane situate spre nordest de la acest oraş. Dealtmintrelea situaţia e aici neschimbată. La graniţele italiene. Pe valea râului Isonzo au fost în ceste două zile din urmă lupte mai serioase mai cu seamă la Pi­ava, încercările Italienilor de a ne ocupa înălţimile din partea estică a litoralului s-au sfârşit cu retra­gerea duşmanului. Dri dimineaţă Italienii au trecut apoi din nou râul, dar după lupte violent ni-a succes să-l respingem pe duşmanul care şi-a băgat în foc toate rezer­vele şi să ne menţinem cu sigu­ranţă propriile poziţii înaintea că­rora zac peste 400 de morţi i­­talieni. Pe frontul anglo-franco­­ruso-german. Berlin 13 Iunie. — Buletinul ofi­ I cial al marelui cartier general german e pentru azi următorul: Pe câmpul de operaţii de la vest. Lângă Nieuport, spre nord dela Arras, precum şi lângă Rebu­­terne au fost lupte de artilerie. Lângă Bornen am respins un slab atac duşman. Spre sudest dela Re­­buterne sunt lupte de infanterie. Am bombardat stabilimentele militare dela Luneville. Pe câmpul de oper­aţii dela est. Ofensiva noastră spre nordest dela Savle progresează. Am luat cu asalt localitatea Kushe zădărnicind contra-atacurile duşmane; am făcut prizionieri 8 ofiţeri şi 3350 de sol­daţi duşmani capturând şi 8 mitra­liere. In contra trupelor de întăriri ruseşti, cari înaintează dinspre sud — spre sudest dela linia Mariampol- Rovno — sunt noui lupte în curgere. Spre nord dela Prasnis am făcut din nou 150 de prizionieri. Spre sud dela Bolymov am spart linia duşmană respingând toate contra-atacurile nocturne ale Ruşilor. Ni menţinem cu tărie poziţiile ocupate. Aici am făcut 1660 de prizionieri şi am cap­turat 8 tunuri, — între cam­ două grele — precum şi 9 mitraliere. Pe teatrul sudestic, Eri am reocupat capul de pod dela Asieni­­ave făcând 5000 de prizionieri. Am zădărnicit contra-atacurile nocturne ale duşmanului. Spre est dela Ja­­roslav şi dela Przemysl sunt noui lupte în curgere. Armata lui Lin­­singen a ocupat localitatea Blrui­­ska Ofensiva acestei armate în di­recţia Zidoczov progresează. Războiul cu Turcii Constantinopol 13 Iunie. — Marele cartier general otoman comunică oficial cu data de azi : Forţele ruseşti, cari au înaintat­­ în contra noastră pe frontul cauca­zian în direcţia Olti pe cari le-am respins printr’un contra-atac, au per­­dut în aceste lupte peste o mie de oameni. Noi am făcut prizionieri 2 ofiţeri şi un mare număr de soldaţi. Pe frontul dela Dardanele l’am respins — cauzându-i mari perderi — pe duşmanul, care şi-a aşezat tabăra la Ariburnu şi care încercase în zorile zilei de 10­­. c. un atac în contra aripei noastre drepte. Tot în aceeaş noapte am făcut prin fo­cul nostru eficace, ca să eşueze în­cercarea duşmanului de a se putea apropia de aripa noastră dreaptă la Sed-il-Bahr. In 11 iunie înainte de amiazi am nimicit pe această aripă prin focul nostru o mitralieză, care acoperea retragerea duşmanului. Am văzut, cum o parte a trupelor duş­mane şi-a părăsit tranşetele fugind. In ziua de 11 i. c. au decurs lup­tele, cu întreruperi, la Sed-il-Bahr şi Ariburnu. In ziua precedentă bateriile noastre de pe ţărmii ana­­tolieni am bombardat transporturile duşmane, apoi tabăra de la Sed il- Bahr, precum şi podul, care îi ser­veşte duşmanului spre debarcare de trupe. Focul bateriilor noastre ana­­toliene îndreptat în contra trupelor duşmane, cari stau spre vest dela Bisarlia, a fost foarte eficace. De pe celelalte fronturi n’avem nimic nou. Blocarea coastelor austro-ungare. Din Viena se anunţă: Guvernul austro-ungar a adresat guvernelor străine următoarea notă verbală: La 26 Mai guvernul regal al Italiei a decretat blocarea coastelor austro-ungare, precum şi a porţei coastei Albaniei, care se întinde dela graniţa muntenegreană până la capul Kephali. Prin declaraţiunea din 30 blocusul contra Albaniei a fost restrâns la partea de coastă situată între gra­niţa muntenegreană şi Asprijuga Strada Blanche. Guvernul austro-ungar constată că blocusul, aşa cum se află decretat, nu este conform cu dreptul interna­ţional şi trebuie considerat ca nul. Declarând blocată partea de coastă albaneză, guvernul Italiei lucrează în potriva drepturilor unui stat a cărui suveranitate şi neutralitate a fost ex­pres recunoscut şi garantat de Italia, precum reese din statutul de orga­nizare al Albaniei adoptat la 29 iulie 1913 prin conferinţa ambasadorilor din Londra. De altă parte, coasta albaneză declarată blocată nefiind ocupată de forţa armatelor austro-ungare acel blocus este în contradicţiune cu art. I al declaraţiune! din Londra din 26 Fe­bruarie 1909 după care blocarea trebuie limitată la porturile de pe coasta ina­mică ocupat de dânsul. De o atare ocupaţiune nu poate fi vorba nici în cazul când câteva por­turi albaneze ar servi, cum afirmă Italia, pentru aprovizionarea clandes­tină a vaselor austro-ungare. Această afirmare este lipsită de temei sau mai exact este falsă. Ea are de scop de a da o aparență de legalitate blocărei coastei albaneze. In afară de aceasta, chiar dacă blocarea nu ar prezintă viciile sem­nalate, n’ar fi obligatorie pentru că conform art. 8 şi 11 din declaraţia dela Londra, blocarea n’a fost notificat­ă autorităţilor locale in Austro-Ungaria. Faţă de constatările de mai sus guvernul austro-ungar formulează cu privire la acel blocus protestările sale cele mai categorice. Confiscarea averilor tră­dătorilor de patrie în Austria. Organul oficios »Wiener Zeitung» publică ordonanţa imperială prin care se dispune că acele persoane militare din Austria cari trec în tabăra duşmană­ sau printr’un act sau sfat dau un ajutor duşmanului, şi lucrează astfel contra monarhiei austro-ungare — comit un act de trădare, în paguba statului. Pentru aceasta infracţiunea statul trebue să fie despăgubit, da aceia se va confisca averea acestor trădători de pătrie. 15­1 A. Maiorescu in audi­enţă. Din Bucureşti se anunţă: D-l Titu Maiorescu a avut onoarea să fie primit alaltaieri în audienţă de M. S Regele. Această audienţă a durat mai mult de o oră. Cu această ocazie, d. Maiorescu a prezentat M. S. Regelui o nouă lucrare a d-sale »Istoria parlamen­tară contimporană». GA­ZETA TRANSILVANIEI Criza rusească- Din Berlin se anunţă : Din Petersburg se află pe cale indirectă că se înmulţesc svonurile despre o criză ministerială rusească imi­nentă. Sâmbătă a avut loc o şedinţă a tuturor şefilor de partid din Dumă, sub preşedenţia lui Rozdsjanko, preşedin­tele Dumei. S’a hotărât in unanimitate să se roage guvernul, ca să convoace Duma încă înainte de termenul fixat. Deputatul principe Manssurow a făcut propunerea, ca Duma, imediat după în­trunire, să trimită Ţarului o adresă cerând un ministeriu de coaliţie com­pus din toate elementele parlamentare. Este semnificativ, că şi şeful de partid al dreptei extreme a aprobat în prin­cipiu această propunere. După toate aparenţele, în primul rând va fi răs­turnat ministrul-preşedinte Goremykin, care trece drept partizan al răsboiului fără sfârşit. Unii pretind, că nici ministrul de războiu Suehomlinow nu se mai bucură de încrederea Damei, deşi Marele Duce Nicolae ar vrea să-l ţină cu orice preţ. In ziua, care a urmat după şe­dinţa şefilor de partid, s’au dus Go­remykin, Suehomlinow, ministrul de finanţe Bark şi ministrul Curţei la Zarskoe-Selo, la Ţar, unde au fost primiţi intr’o audienţă foarte agitată de două oare. Discuţia ce s’a urmat acolo este ţinută secret. Şi un alt fapt remarcabil se dis­cută în Petersburg, anume că, cu pu­ţine zile înainte de consfătuirea şefilor de partid, preşedintele Dumei s’a dus în cartierul general, unde s’a întreţinut ceasuri întregi cu Marele Duce Nicolae între patru ochi. După plecarea preşe­dintelui, generalisimul ar fi rămas închis ceasuri întregi, iar seara a trimes un cu­rier special la Zarskoje-Salo cu o scri­­►­oare secretă a Marelui Duce Nicolae c­ătră Ţar. Programul guvernului grec. Agenţia greacă transmite următorul co­­municat din Atena datat de Vineri : Ziarele publicând programul gu­vernului constată următoarele: Baza lui este îndeplinirea mi­­siunei naţionale şi a regatului liber ferm legat de păstrarea teritoriilor cucerite până aci pr­in luptă. Deşi guvernul recunoaşte nece­sitatea de a păstra pacea care e in­dispensabilă reorganizărei ţărei, gu­vernul în plenitudinea conştiinţei datoriilor sale naţionale, admite în consecinţă, chiar în timpul crizei in­ternaţionale actuale, orice acţiune pe care faptele ar indica-o ca ga­rantând drepturile naţionale şi aspiraţiunile naţionale. Independent totuşi de criza in­ternaţională actuală şi inspirat de aceleaşi principii guvernul recunoaşte imperioasa necesitate de a conserva şi desvo­lta forţele militare şi navale ale ţărei spre a garanta integritatea sa şi a urmări datoriile naţionale. Programul prevede reforma sis­temului electoral, reprezentarea pro­porţională ; el preconizează reforma organizărei statului, îmbunătăţirea finanţelor, sporirea bogăţiilor ţărei şi o soluţiune a chestiunei mun­citoreşti agrare şi a chestiunei sta­fidelor. „Pentru sărmanii soldaţi români cărora li­ s'au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut lumina ochilor". In urma apelului nostru din nu­­marii trecuţi ai ziarului am mai primit ur­mătoarele contribuiri marinimoase: Transport din n-rul trecut 3248 c. 51 . Colecta făcută de d-l Veturia Dan între credin­cioșii comunei gr. cat. din Vdmesodicheiului în urma cu­vântării avântate a preotului local Ion Popa...................20 . D-l Ioan Tulbura, notar in Galaţi.................................10 » La­olaltă 3278 c. 51 f. ŞTIRI. I — 14 Iunie n. 1915. Pentru fondul ziariştilor. »Şerca­iana» institut de credit şi economii soc. Reacţii InŞercaia a trimes prin adminis- raţiunea ziarului nostru suma de 140 cor. votat de Direcţiunea din cvota filantro­pică pro 1914. Mulţumită. Honvezi braşoveni distinşi. Au fost distinşi următorii soldaţi ai regimentului 24 de honvezi: Cu medalia de argint pentru vitejie cl. I: Caporalul Ludovic Vanda şi honvedul Alexandru Ciog. Cu medalia de argint pentru vitejie cl. II: Caporalul Ştefan Stoica şi honvezii Ioan Vances, Gheorghe Solomon şi Alexandru Ţintaş. Cu medalia de bronz, honvedul Nicolae Cădar. Academia Română a ales pe d-l­­. Negruzzi ca secretar general pe timp de 7 ani în locul regretatului D. Sturdza. O demostraţie semnificativă a rege­lui Bulgariei* Din Sofia, se anunţă: Mercur! după amiază, regele Ferdinand a vizitat pe d. Radoslawoff la domiciliul său unde au avut o convorbire de 3 ore. In cercurile politice şi diplomatice, această vizită a produs o mare impresie, fiind interpretată ca o demonstraţie a suveranului, contra partidelor politice ce pretind, constituirea unui cabinet naţional, care să trateze cu Tripla înţe­legere. Demonstraţiunea aceasta pare cu atât mai semnificativă cu cât regele Ferdinand, în timpul domniei sale, nu a vizitat la domiciliu pe nici un preşe­dinte de consiliu, de­cât pe marele Stamburoff, şi pe acesta tot demonstra­tiv, de­oarece diplomaţia rusă, al­ cărei adversar era, îi cerea concedierea,­­ pe care însă nu a acordat-o: »Román katonák». Sub acest titlu ziarul »A Nap» (6 Iuliu) publică din condeiul corespondentului său pe cămpul de răsboiu Géza Herczeg, un articol pe care îl redăm în întregime;­­în Polonia rusească, pe ţărmul Piliţi­i, m’am întâlnit cu soldaţi români. Luni îndelungate au stat de strajă soldaţii români ardeleni pe ţărmi­ pă­duroşi ai Piliţei, regimente, a căror majoritate e românească. Şi-au împlinit datoria cu credinţă şi cinste, şi acum când cu ofensiva din Galiţia­ vestică a progresat şi linia din Polonia rusească, soldaţi români iarăş au fost cei dintâi, mergând înainte cu hotărâre eroică şi bravură. E caracteristic şi, în situaţia actuală, deosebit de interesant poezia scurtă, pe care a scris-o infanteristul Alexandru Nicola, din regimentul 31 de pedestraşi. Generalul Kövess comandantul de divi­zie a pus la d­epoziţia corespondentului de răsboi al ziarului »A Nap* aceasta poezie românească, pentru a o publica şi a dovedi cu ea multe lucruri. — Putem fi mândri de soldaţii români — a zis generalul. Sunt eroi cu toț­ii, şi oameni bravi, foarte bravi. E interesant, că fie­care din ei are ceva înclinări artistice, sau poetice. E o plăcere să le ceteşti scrisorile, cari sunt colorate, pline de căldură şi aproape poetice. Despoaie coaja arborilor, o lustruesc şi o folosesc pentru scris. Peste iarnă îşi construiau tunice din lemn şi în timpul îndelungat şi inactiv al luptei de poziţii cânt­au cântece româneşti cari de cari mai frumoase şi mai jalnice, dansând după melodie. Când ruşii au aflat că în trupele din faţa lor sunt români, şi-au schimbat şi ei trupeie cu români de-ai lor, cari au strigat în româneşte la ai noştri să treacă dincolo şi să se predea. Efectul a fost tocmai contrar. Adeseori s’a întâmplat că românii din tabăra ruşilor auzind vorbind româneşte pe ai noştri treceau peste noapte la noi şi se predau. Poezia e scrisă de un soldat român, unul dintre eroii români, decorat în mai multe rânduri. Cele patru strofe ale infanteristului Alezandr­u Nicola sunt următoarele (le traducem verbal din ungureşte. Red.): Sâ fim cu toţii viteji! Mâna lui Dumnezeu care ne-a creat. Ori­cum ne aruncă moartea, Se Întinde ocrotitoare peste noi. Dumnezeu e alănt ţi bun El apără şi susţine pe cei buni Iată pământul cel bogat şi larg E vechiul pământ al părinţilor noştri Rugaţi pe Dumnezeul indurat Sâ apere îndelung pe regele nostru bătrân Fericire sâ Înflorească aici Pământul acesta e leagănul pe care 11 iubim Să răsune de trei ori ara. Acum şi totdeauna Rusul nu va fi stăpân aici In patria noastră, Peste aceste glii sfinte. Astfel cântă soldatul român, cu credinţă şi însufleţire, astfel simţeşte iubirea faţă de acest pământ, pentru care ştiu să moară, cu zimbet pe buze».... Una. Marele Duce Nicolae trebue operat­­ din nou­ După o depeşă din Petrograd, marele Duce Nicolae Nicolaevici a fost examinat la Moscova de către mai mulţi medici, după aceea s’a ţinut un consiliu, medicul Mantenfei a declarat că este neapărat nevoie să se facă încă o operaţiune. Necrolog. Cu inimă frântă de du­rere anunţăm tuturor rudeniilor şi cu­noscuţilor că iubita noastră soră, mă­tuşă şi cumnată . Văd. Ecaterina Rusu născ. Puticiu, soţia fostului mecenate, Ioan Rusu, medic , după suferinţe în­delungate, a reposat astăzi, la orele 87i seara, în mod repentin, in al 71-ea an el­etăţii. înmormântarea scumpei defuncte a avut Ioc Sâmbătă In 12 Iunie st. n. 1915, la oarele 5 p. m. In Brad. Fiel memoria eternă! Brad la 10 Iunie 1915 Întristatele surori; văd. Elisabata Pârău o. Puticiu, văd. Amalia Ionescu n. Puticiu, Lu­­creţia m. Leuca, Valeria m. Dr. Robu Androiu, Alexandru şi Gavriil Puticiu, Dr. Ioan Robu şi Aurel Leuca nepoţi şi nepoate. Dispoziţii contra desertorilor. Co­misarul numit de guvernul reg. ing. pentru teritoriul corpului XII de ar­mată ces. reg. a îndrumat — la ce­rerea comandantului numitului corp de armată — oficiul vicecomitelui corn. Bra­şov, ca toate scrisorile de curentare, cari sosesc la acest oficiu cu privire la desertori, să fie publicate şi la comuna natală a desertorului pentru ca să fie stigmatizaţi şi acolo. Totodată i-a adus comisarul la cunoştinţă vicecomitelui, că din mo­mentul în care respectivul soldat a fost declarat de desertor, i se va sista fa­miliei sale orice ajutor din partea sta­tului.­­Concediarea soldaţilor la munca Câmpului. Ministrul hparezimei a e­mis o ordonanţă, la care a sosit Sâmbătă seara şi la oficiul vicecomitelui corn. Braşov — conform căreia soldaţii vor putea obţine câte­ un concediu de 14 zile pentru a putea face lucrările de vară necesare la munca câmpului, ca sece­rişul, cositul şi imblătitul. La concedr­­area de ac­um se va proceda ca şi la concedierile din primăvară. Soldaţii, cari voiesc să obţină a­­cest concediu se vor prezenta în per­soană la »raport«, cerând verbal con­cediul. Asupra acestor cereri va decide comandamentul de întregire ( úttest­­parancsnokság). Avis. Cumpăr mărci poştale din România, sau sunt aplicat să ia schimb cu cele de aici, cei cari sunt aplicaţi să-mi facă acest serviciu îi rog să scrie la adresa următoare : Bartha Dezső, számvevő, Dicsőszentmárton. Avis* Se angajează imediat o calfă la prăvălia de mode a lui Gero AJ If tu Tenke. Caut econoamă inteligentă, ser­oa­­să, pentru conducerea economiei casnice; să știe fierbe foarte bine. Oferta cu fotografie. /.Un singur băiat nu formează piedecă./. Viora Dr. Ciordaş. Beius Belényes. 3­3 Com Bihor. TIPOGRAFIA A. MURESIANU: BRANISCE & COMP. BRAȘOV. Nr. 117—1915 Bibliografie. A apărut: Limba cărţilor biseri­ceşti. Studiu istoric şi liturgic de Dr. loan Bălan protopop unit. Tipografia seminarului teologic greco-catolic. Blaj 1914. Preţul 3 cor. Proprietar: Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp. Redactor responsabil: loan Lacea ■ OOOOOOOOOOOO 1000Ionel Ciucăşel 1 f 00croitor de haine bărbăteşti0o 0 A Braşov,0 A 0Târgul Florilor 18.0 0 80—500 11 oooooooooooo■ Anunţuri primeşte Administraţiunea Casetei TrantimMşi cu preţurile cele mai N­ODER-A­TE. Cetiţi şi răspândiţi „Gazeta Transilvaniei’’.

Next