Gazeta Transilvaniei, aprilie 1916 (Anul 79, nr. 72-92)
1916-04-01 / nr. 72
Pagina 2 Operaţiunile militare germane, Buletinul oficial pe ziua de 12 Aprilie. 1 Pe câmpul de operaţii de la vest. La La Boisselle (spre nord-est de la Albert) un mic detaşament german a adus din o întreprindere de noapte contra poziţiei engleze, fără a avea nici o pierdere, 29 prisonieri şi o mitralieră. La veci delà Maas Francezii au atacat In zadar liniile noastre la sud est delà Avocourir, de altcum însă s-au restrâns numai la un foc violent al artileriei lor. Pe ţărmul ostie trei atacuri preparate cu un foc violent de artilerie pe coasta delà Poivre au adus duşmanului mari pierderi şi nici un avantagiu. Trupelor asaltatoare In două rânduri nu le-a succes să treacă prin focul nostru, iar al treilea atac a eşuat total în apropierea obstacolelor noastre In focul mitralierelor. In pădurea Caillette cu toată apărarea îndârjită am câştigat pas de pas la frecare teren. In luptă aeriană a fost împuşcat un avion francez de urmărire la Omes, în şesul Woeuvre, pilotul e mort. La est şi sud-est. La Qarbunowka, spre nordvest de la Dünaburg, au fost respinse atacurile ruseşti de noapte date de mai multe compănii. Câmpul de operaţii din Balcani. Nimic nou. Despre cenzură. Asociaţia ziariştilor din Budapesta a ţinut Duminecă o întrunire, cu care prilej prezidentul Markus a rostit un discurs mai lung, apreciind situaţia grea şi plină de răspundere a gazetarilor în zilele aceste de răsboiu. Reţinem după ziarele budapestane următorul pasagiu grăitor din discursul d-l ul Marius: „Precum ne apasă viaţa şi traiul, astfel ne îngreunează vremile mari şi ocupaţiunea : cenzura e stăpâna neschimbată a condeiului nostru. Nu trebue să mai spunem, care ne este părerea despre cenzură, căreia ne acomodăm din datorinţă patriotică şi de sila războiului, nici că în ce spirit şi cu ce pricepere se maniează la noi cenzura, căci nici o inteligenţă, isteţime sau loialitate n’ar schimba starea faptică. Măsura ce ne apasă de multă vreme a creeat două remedii. Unul este, că publicul ştie, că e cenzură şi prin urmare nu pune în sarcina noastră lipsurile în ştiri, critică şi aprecieri. Al doilea, că publicul vede şi ştie ce ne lipseşte din viaţa publică şi câte stăruinţe şi drepturi rămân fără stăpân şi fără sprijin, când pressa este lipsită de libertatea criticei şi a controlului.* Ziaristul Ernst Mezel a rostit un discurs violent contra abuzurilor cenA doua asupra protopopului Sassebeşului Zaharia Moga*) şi a treia asupra Sfinţiei Sale Părintelui Arhimandrit Nestor Ioanovici FSgSrăşanul, cela ce se află şi acum supt aripile Extellenţiei taie, carele nu are aicia pre nimenea, fără decât numai o maică de mulţi ani văduvă şi cu slăbiciunile bătrânelelor Însărcinată şi împreună cu doiă fiice ale sale se află cu locuinţa aicia la Braşov, şi această maică a Sfinţii Sale este născută In Braşov de neam bun; iară pre Sfinţia Sa ii ştim, de când şi-a petrecut vro câţiva ani ai tinereţeior sale lângă Sfântă biserica Braşovului până când ajunsese la vârstă ca de 25 de ani. Au trecut de titiBcea ca la 21 de ani, de când s’adunie aicea la Pojun spre aş înmulţi taitul învăţăturii, despre care vestea ne-a făcet a Snte egr, in ce chip au păţit cu îndestulită laudă din treaptă in ueaptă, până ce a.n înţeles, că pe trept a ar fi c in vrednic, iar pricina că**! după mulţimea volumurilorau căzut numai a treia soarte asupra Sfinţiei Sate este aceasta a) căci mulţimea adunării la candidate nice nu l-au văzut nice odinioară, nice nu l-au ştiut b) c&ci ceealalţi doi când daţi nu numai c& au fost de faţă; dar încă mai nainte de vreme şi-au vânat volumuri de pe la priateni, vecini, cunoscuţi, rudeniile şi supuşii săi. Şi c) c&ci candidaţi au fost prea mulţi afară din aceşti trei, cărora Insă dându-ii se câte 2—3 volumuri sau împărţit volumurile, pe aicea. Iar de altă parte Vicareşul, care au căpătat mulţimea voturilor, nu este om împodobit cu darurile acelea, care Părinteşte le pofteşte lăudatul mai sus prea milostiv Decret, fiindcă nice o limbi naţionalicească nu ştie fără numai rum@neşte. Iară celalalt al 2-lea candidat încă pe lângă alte circumstanţii nu este Teorg, nice treptele acelea prin care trebuia să păşească cu praxis nu le-au păşit nici au absolvătuit până acolo în toată vrednicia, după cum se laudă vestea despre Sfinţia Sa Părintele Arhimandritul Nestor losnovici. Drept aceea de vreme ce această persoană se află supt aripile Extellenţiei Tale, noi (îndrăznim a zice) partea mirenească cea cea mai de frunte năzuiau cu mare smerenie a cădea la picioarele Extellenţii Tale ca la capul Legii noastre şi a jelui, că nefiind şi noi întrebaţi la aceasta, ca nu cumva să fie nouă neplăcută persoana, care prin alegerea clerului se va hirotonisi de Epscop, ci mai vârtos ca să fim mulţumiţi şi odihniţi cu un păstor vreadnic, ca să nuş răză de noi are neamuri. Mostiveştete dlară a mijloci prin racomandaţie cătră Prea înaltul foc, şi prin neinteressata iubire de fiii săi cei sufleteşti a pune in lucrare ca să ne învrednicim a câştiga nouă de Păstoriu sufletesc pe doricil de supt aripiie Exteilenţii Tale Lăudatul Arhimandrit Părint*l ) Nestor Ioanovici Fugărășanul fiul patrii, pre care numai din acea pricină îl cerem, pentrucă nu se află altul din fiii patrii, care pe deplin să împlinească cu toate darurile pe prea lăudatul și prea milostivul Decret. Iar întâmplându-se murau chip aici o bucurie sufletească nu nădăjduim a câştiga, ba încă ne temem, ca să nu fiea scăzuţi Intre celelalte neamuri. Pentru aceasta la Mila Exteilenţii Taie răzimându-ne rămânem, Al Exteilenţii tale Braşov 1810 Noemvrie 1 plecaţi fii sufleteşti: Costandin loan Boghi, m. p. loan Radovici Qinoiu i. p. curator loan Cepescu m. p curator Dumitru Nicolau m.p. Simeon Nicolau ,m. p. Georgie Nicolau m. p Petru Alixandru m. p. Christa Stoicovici, m. p. Georgie Iuga, m. p. Sandru Popovici, m. p. Georgie Nicolau, m. p. Stan Stapan, m. p. loan Ioanovici, m. p. Radu Jipa, n. p. loan H. Grecu, m. p. loan Voicu,n. p. loan Popovici, m. p. Apojîoi George, m. p. loan Chis, m. p. Anastase Constandin, m. p. și cu toată Oiştea noastră de aici dela Bolearsec. *) Brașovenii scriu din greşală Zaharie în loc da Vasilie Moga, care era fiul protopopului Zaharie Moga. zurei. S’a hotărât apoi să se combată cu toate mijloacele acţiunea rea a cenzurei, şi să se trimsată o deputaţiune de ziarişti la factorii competenţi, ca să ceară un remediu. Discuţia budgetului. — Două declaraţii politice. — Bucureşti 29Martie v. 1916. In cameră s’a început de câteva zile discuţia budgetului, care a dat prilej la numeroase critici aduse guvernului pe tema reducerii surselor de venituri şi a sporurilor împuse de necesităţile înlăturabile, inerente împrejurărilor grele prin care trece ţara. Din discuţia ce s-a urmat cu viu interes reţinem cele două declaraţii făcute de d-1 C. Arion In numele partidului conservator de sub şefia d-lui Marghiloman şi de d-1 Take Ionescu în numele partidului conservator democrat. Declaraţiile d-lui C. C. Arion. In împrejurările actuale partidul Conservator din care fac parte, crede că nu este loc a se provoca o discuţiune asupra bugetului. Sforţările, azi în deosebi, ale tuturor trebue să tindă, ca scop aproape unic, să asigure ţarei, mijloace suficiente pentru a-şi creşte forţele sale de apărare şi de întărire, da a o pune astfel în situaţiune de a realiza o politică externă conformă cu interesele sale reale. De altminterea, la expunerea de motive a d-lui ministru de finanţe şi în raportul general asupra bugetului, guvernul şi partidul liberal nu fac decât să constate neajunsurile unei organizaţiuni interne, cari dacă vor mai dăinui, ar primejdui starea financiară în viitor, dar a căror remediare nu găsește cu cale a o întreprinde chiar acum. Neapărat în afară de bugetul ministerului de război, toate celelalte bugete nu pot avea alt scop, pentru moment, decât acela de a permite continuarea serviciilor publice, fără sporiri şi chiar fără îmbunătăţiri. De aceia partidul conservator nu poate decât să regrete adaosul de cheltueli ordinare de mai bine de 13.000.000 peste acele ale Ministerului de război şi serviciul datoriei publice, şi să constate că faţă de acest spor cele mai bune rezoluţiuni ale domnului ministru de finanţe au rămas neputincioase, deşi au fost necesitate a recurge la mijloace nedrepte şi extreme, ca acela al suprimării gradaţiei corpului didactic. Cu atât mai mult este regretat acest considerabil adaos de cheltueli, că el nu e în concordanţă cu învinuirile aduse funcţionarilor printre cari sunt înşi mulţi cu o activitate meritorie, recunoscută şi adesea consacrată Statului de ani îndelungaţi. — Iar plaga funcţionarimului improductiv şi inactiv cu toate inconvenientele lui, pe cari partidul conservator le recunoaşte, este de imputat nu atât prea numeroşilor funcţionari, cât unor rele concepţiuni politice, cari au creat răul şi’i tolerează. Partidul conservator constată, cu satisfacţiune că s’a ţinut seamă de recomandaţiuniie, pe cari ie-a făcut încă de mult cu privire la politica economică şi că această politică s’a îndrep- tat pe calea sănătoasă a vânzărei pro- ductelor noastre disponibile şi a exportului celui mai întins cu putinţă în timpul de faţă. Aceasta ne pune pe de o parte în situaţiune, de a privi viitorul financiar, dacă nu cu mai puţină îngrijire, dar cu o mai temeinică speranţă de îndreptare, iar pe de alta a permis Introducerea în ţară a unei considerari 19 cantităţi de aur, atât de Indispensabil la criza actuală. Cele 60.000.000 aur, prevăzute în bugetul actual, vor servi nu numai pentru a-l echilibra, dar vor înlesni cu deosebire circulaţia noastră monetară reprezentată prin biletele de Bancă, şi aceasta spre marele folos al comerţului şi al vieţei noastre economice, la ceea ce priveşte apelul de solidaritate, care se vede în raportul general, şi prin tratare de eventuală conlucrare la rezolvarea marilor probleme financiare, crei.it» de împrejurări, part dul conservator deoară câ va examina toate măsurile cari se vor propune la timpul lor, animat de sigurul spirit al binelui obştesc, fără a sacrifica însă pricipii cari în credinţa sa sunt fundamentale. Atât în ce priveşte creiarea de resurse noui, cât şi în ce priveşte ocrotirea diferitelor interese ale claselor producătoare, el are convingerea că intervenţiunea, evident necesară a Statului, nu trebue să întindă o tutelă periculoasă asupra activiăţei economice şi muncei naţionale, de natură a face ca fiecare sa de nda de organizaţiune, cari pea uşor ar exercita, la momente date, presiuni, al căror efect ar fi de a dznaura luptele politice şi ar trbi chiar la izvoarele de producţiune şi prin urmare de bogăţie ale ţărei. Declaraţiile dlui Take Ionescu. O adevărtă discuţie la budgetul anului acesta nu poate să aibă joc. În tot cazul partidul conservator şi partidul conservator-democrat nu înţeleg să facă o asemenea discuţie. Bugetul Stârneşte examinarea situaţiunii politice şi financiare. Situaţia politică o credem pe de antregul stăpânită de chestia externi, cea mai însemnată din cât ■ s’au pus naţ'unii române de mai multe veacuri. Această chestiune ne-a tras linia de purtare pe care am urmat-o şi o urmăm. Părerile noastre asupra datoriei regatului român, asupra greşelilor comise de guvern şi asupra ceea ce trebue neapărat să se facă de aici înainte le-am expus pe larg cu ocazia discuţiunii adresei. Nu avem nimic de schimbat din ceea ce am spus atunci. Statornici în politica instinctului naţiunii azi ca şi atunci nu vedem altă mântuire pentru neamul nostru decât în urmărirea neșov&itoare a acestei politici. A li pete disciplurile dela Ad.esS, ar fi zadarnic. Rămânem neclintiţi în părerea noastră. Celelalte chestiuni politice le am subordonat cu desăvârşire chestiunii externe. Nu putem lasa să nu semnalăm cu durere, vasta contrabandă nepedepsită care s’a făcut cu unele din obiectele de alimentaţie ale ţării, şi care a agravat situaţia deja destul de grea. Situaţia financiară nu este nici schimbată, nici resolvată prin proectul de buget. Este evident deasemenea că nu e azi vreme pentru o mare reformă financiară, cum nu este vrem? pentru nici o reformă organică. Impozitele cari s’au venit nu pot GAZETA TRANSlVLANlBr. Nr. 72—1916. fi considerate ca o reformă financiară. Simple expediente, fără Însemnătate, în formidabila tulburare economică și financiară pe care au produs-o și o vor produce evenimentele extraordinare, prin cari trecem. Singura măsură luată de guvern, care a purces dintr'un principiu a fost taxa de export. Ea este o aplicaţie a ideii impunerii profitului care se datoreşte războiului, căci izbeşte urcarea de preţuri a cerealelor noastre. Pe această cale s’ar fi putut găsi şi alte venituri, tot prin taxe de export asupra sporului de preţuri datorit războiului. Ni se înfăţişează cu vorbe ademenitoare, perspectiva unor viitoare monopoluri de exploatat de către stat, fie singur, fie întovărăşit. Deşi nu este azi ceasul de a întră în discuţia proiectelor de viitor, ţinem totuşi să se ştie de acum că nici partidul conservator, nici partidul conservator-democrat nu vor primi nici un pas înainte pe calea monii polurilor, sau a oricărei alte forme de robire economică, chiar dacă s’ar acoperi sub cuvântul de organizare Idealul pe care li urmărim pentru naţiunea română de azi ca şi pentru cea de mâine, este un ideal de cât mai multă libertate şi neatârnare pentru cetăţeni, atât pe terenul politic, cât şi pa cel economic, căci una nu este posibilă fără cealaltă. Credincioşi acestui ideal, ne vom face la vreme toată datoria. Partidele opoziţiei vor vota fireşte în contra legii budgetare. * In şedinţa de Marţi a camerei I bugetul general al statului a fost primit în total cu 65 voturi. Comunicatul Holer, Buletinul oficial pe ziua de 12 Aprilie. In nordul monarhiei şi pe câmpul de operaţii din Balcani. Nu sunt evenimente mai importante. La graniţele italiene. Lupte mai violente de art Ieri© continuă încă In aectori singuratici ai frontului. La Riva am alungat din nou pe duşman, care se stabilise In câteva tranşee înaintate şi lângă un zid de apărare, la sud dela Sperone. Atacul italian a fost prin aceasta total respins. Generalul« divizie HO ter locţii torul ««fulul dtt stat a**tor. Convenția comercială germano-româno. Din Berlin se comunică în mod oficial că In 7 Aprilie s’a semnat un acord între guvernul german și român pentru ameliorarea schimbului de mărfuri. Cu privire la acordul obvenit biroul »Wolff« comunică următoarele amănunte: Ştirea sosită din Bucureşti, că Intre guvernul român şi cel german a obvenit un acord In chestia ameliorării schimbului de mărfuri este, după informaţiunile noastre, adevărată. Conform acordului semnat în Berlin de secretarul de stat al oficiului de externe şi de ambasadorul României, ambele guverne se obligă, să admită reciproc exportul productelor lor întrucât permit aceasta necesităţile proprii şi cu rezerva privitoare la materialul de răsboiu, și anume fără a face pendente permisul de esport de contraservicii speciale.Ambele guverne se mai obligă, să admită în principiu reciproc transitul de mărfuri din o a treia ţară. Prin acest acord, pentru a cărui executare s’au luat în vedere măsurile de lipsă, ambele guverne urmăresc restabilirea cât mai posibilă a raporturilor economice între Germania și România, care au suferit mult în urma răsboiului, și o ameliorare a acestor raporturi care corespunde intereselor lor reciproce. Alegerile congresuale mireneşti In dieceza Caransebeşului s’au făcut — după cum cetim în » Drapelul* — pe sprânceană. Rezultatul complact al scrutiniului de Duminecă încă nu se cunoaşte. In cercul Lugoj s’a constituit scrutiniul sub prezidenţia d-lui comisar consistorial Titu Haţieg, alegându-se bărbaţi de încredere notarii comunali Ales Mureşan din Gavoşdia şi Cornel Stopon din Zgribeşti. S’au prezentat cu totul 32 protocoale, din cari nu s’au ea făcut 13 fiind defectuos sigilate. Din restul protocoalelor s’a presentat următoriul rezultat: obţinând d Aurel Doboşan 631 voturi faţă de d-1 Dr. V. Braniaee, care a avut numa 270 voturi acceptata S’a declarat deputat ales pentru congres In careul electoral al Lugojului d-1 Aurel Doboşan notar comunal pensionat simnator la oraşul Caransebeş. Operaţiunile militare turceşti. Buletinul oficial pe ziua de 11 April. Pe frontul de la Irak. La Felahie Englezii au îndurat din nou o înfrângere sângeroasă, unde au pierdut mai mult de 3000 morţi iar în prisonieri 1 ofiţer şi câţiva soldaţi. In 9 Aprilie dimineaţa duşmanul a întreprins, după o pregătire de o oară şi jumătate de artilerie de pe ţărmul râului Tigriş, un atac cu toate forţele sale contra poziţiilor noastre de la satul Falahia. Lupta a durat 6 ore. La început duşmanului i-a succes, cu preţul unor pierderi enorme, să pătrundă în o parte a tranşeelor noastre, dar eroicele noastre trupe s-au aruncat cu baioneta asupra lui şi au alungat în tranşeele sale atât pe duşmanul care pătrunsese Inlăuntru cât şi reservele cari se grăbiau în ajutor. In sala luptei am numărat nu o parte a tranşeelor noastre şi înaintea lor mai mult de 3000 cadavre duşmane. Prisonierii povestesc, că dintre trupele dușmane cele mai grele pierderi le-a avut diviziunea a 13-a engleză, care consta esclusiv numai din Englezi și care înainte luptase la Dardanele, de unde în timpul din urmă a fost adusă pe frontul de la Irak. In luptele din 5. 6. și 9 Aprilie trupele noastre au luptat cu un eroism de model, îmbogăţind istoria răsboiului nostru cu o nouă pagină de glorie. Altcum nu mai e nimic de comunicat. Eismul salonuran. Nota germană adresată Americei. Din Berlin se anunţă : La recercarea guvernului Statelor Unite în chestia atacurilor asupra vapoarelor »Subsex«, »Manchester Eugenlere, ›Englishman‹, ›Beiwindbare‚ şi ‹Cagie Pointe guvernul imperial german a prezentat un răspuns, în care comunică guvernului american cercetările minuţioase făcute de comandamentul flotei germane. Cu privire la vasele amintite se spune în această notă, că ele n-au ţinut cont de advertismentul dat, In urma cărui fapt au fost oprite prin tragere de focuri. In fiecare caz au fost, fără tratative deosebite, lăsate pe apă de pe bordul vapoarelor luntrele de salvare, după care act, Germanii, constatând că luntrele se află la o distanţă corespunzătoare, au scufundat vasele. Nota se ocupă mai mult cu cazul vaporuluiSussex) despre care, cu toate cercetările f&cute, nu se poate constata cu siguranţă cum a fost scufundat. Se crede că acest vas s’a scufundat probabil iovindu-se de o mină. Pentru cazul, că s’ar ivi din cazul vasului »Sustex, divergenţe de păreri, guvernul german propune întrunirea unei comisiuni mixte în Înţelesul stipulaţiunilor dela Hasga. Economie. Foloasele ,'grapei de livezi. Faptul că roada livezilor e din ce In ce ma! nemulţămitore, ne îndeamnă să atragem luarea aminte a economilor noştri asupra foloaselor, ce ni le dă întrebuinţarea grapei de livezi f de muşchi. S-a dovedit, cât prin grăpare pe lângă că s-au Îndoit roada fânaţelor, dar s-a îmbunătăţit şi calitatea ierbii. Grăparea e aproape de acelaş preţ cu gunoirea. Dacă grăpăm şi gunoim, roada e de 3—4 ori mai mare. Gunoirea fără grăpare nu plăteşte mult. Profesorul Anderegg, în lucrarea sa întitulată «Cultivarea raţională a livezilor din locuri muntoase», arată că o livadă împărţită în 4 părţi deopotrivă de mari a dat resultatul următor: I. partea negripată și negunoită a dat