Gazeta Transilvaniei, aprilie 1916 (Anul 79, nr. 72-92)

1916-04-01 / nr. 72

Pagina 2 Operaţiunile militare germane,­­ Bulet­inul oficial pe ziua de 12 Aprilie. 1 Pe câmpul de operaţii de la vest. La La Boisselle (spre nord-est de la Albert) un mic detaşament german a adus din o întreprindere de noapte contra poziţiei engleze, fără a avea nici o pierdere, 29 prisonieri şi o mitralieră. La veci delà Maas Francezii au atacat In zadar liniile noastre la sud est delà Avocourir, de alt­cum însă s-au restrâns numai la un foc violent al artileriei lor. Pe ţărmul ostie trei a­ta­curi preparate cu un foc violent de ar­tilerie pe coasta delà Poivre au adus duşmanului mari pierderi şi nici un avantagiu. Trupelor asal­tatoare In două rânduri nu le-a succes să treacă prin focul nostru, iar al treilea atac a eşuat total în apropierea obstacolelor noastre In focul mitralierelor. In pădurea Caillette cu toată apărarea îndâr­jită am câştigat pas de pas la f­recare teren. In luptă aeriană a fost împuş­cat un avion francez­­ de urmărire la Omes, în şesul Woeuvre, pilo­tul e mort. La est şi sud-est. La Qarbunowka, spre nord­­vest de la Dünaburg, au fost res­pinse atacurile ruseşti de noapte date de mai multe compănii. Câmpul de operaţii din Balcani. Nimic nou. Despre cenzură. Asociaţia ziariştilor din Budapesta a ţinut Du­minecă o întrunire, cu care prilej pre­zidentul Markus a rostit un discurs mai lung, apreciind situaţia grea şi plină de răspundere a gazetarilor în zilele aceste de răsboiu. Reţinem după ziarele budapestane următorul pasagiu grăitor din discursul d-l­ ul Marius: „Precum ne apasă viaţa şi traiul, astfel ne îngreunează vremile mari şi ocupaţiunea : cenzura e stăpâna neschimbată a condeiului nostru. Nu trebue să mai spunem, care ne este părerea despre cen­zură, căreia ne acomodăm din da­­torinţă patriotică şi de sila răz­boiului, nici că în ce spirit şi cu ce pricepere se maniează la noi cenzura, căci nici o inteligenţă, iste­ţime sau loialitate n’ar schimba starea faptică. Măsura ce ne apasă de multă vreme a creeat două remedii. Unul este, că publicul ştie, că e cenzură şi prin urmare nu pune în sarcina noastră lipsu­rile în ştiri, critică şi aprecieri. Al doilea, că publicul vede şi ştie ce ne lipseşte din viaţa publică şi câte stăruinţe şi drepturi rămân fără stăpân şi fără sprijin, când pressa este lipsită de libertatea criticei şi a controlului.* Ziaristul Ernst Mezel a rostit un discurs violent contra abuzurilor cen­A doua asupra protopopului Sasse­­beşului Zaharia Moga*) şi a treia asu­pra Sfinţiei Sale Părintelui Arhimandrit Nestor Ioanovici FSgSrăşanul, cela ce se află şi acum supt aripile Extellenţiei taie, carele nu are aicia pre nimenea, fără decât numai o maică de mulţi ani văduvă şi cu slăbiciunile bătrâ­nelelor Însărcinată şi împreună cu doi­ă fiice ale sale se află cu locuinţa aicia la Braşov, şi această maică a Sfinţii Sale este născută In Braşov de neam bun; iară pre Sfinţia Sa ii ştim, de când şi-a petrecut vro câţiva ani ai tinereţeior sale lângă Sfântă bise­rica Braşovului până când ajunsese la vâr­stă ca de 25 de ani. Au trecut de titiBcea ca la 21 de ani, de când s’a­dunie aicea la Pojun spre aş înmulţi ta­i­tul învăţăturii, despre care vestea ne-a făcet a Snte egr, in ce chip au păţit cu îndestulită laudă din treaptă in ueaptă, până ce a.n înţeles, că pe trept a ar fi c in vrednic, iar pricina că**! după mulţimea volumurilor­­au căzut numai a treia soarte asupra Sfinţiei Sate este aceasta a) căci mul­ţimea adunării la candidate nice nu l-au văzut nice odinioară, nice nu l-au ştiut b) c&ci ceealalţi doi când daţi nu numai c& au fost de faţă; dar încă mai nainte de vreme şi-au vânat vo­­lumuri de pe la priateni, vecini, cu­noscuţi, rudeniile şi supuşii săi. Şi c) c&ci candidaţi au fost prea mulţi afară din aceşti trei, cărora Insă dându-ii se câte 2—3 volumuri sau împărţit volu­­murile, pe aicea. Iar de altă parte Vicareşul, care au căpătat mulţimea voturilor, nu este om împo­dobit cu da­rurile acelea, care Părinteşte le pof­teşte lăudatul mai sus prea milostiv Decret, fiindcă nice o limbi naţiona­­licească nu ştie fără numai rum@neşte. Iară celalalt al 2-lea candidat încă pe lângă alte circumstanţii nu este Teo­rg, nice treptele acelea prin care trebuia să păşească cu praxis nu le-au păşit nici au absolvătuit până acolo în toată vrednicia, după cum se laudă vestea despre Sfinţia Sa Părintele Arhiman­dritul Nestor losnovici. Drept aceea de vreme ce această persoană se află supt aripile Extellenţiei Tale, noi (în­drăznim a zice) partea mirenească cea cea mai de frunte năzuiau cu mare smerenie a cădea la picioarele Exte­­llenţii Tale ca la capul Legii noastre şi a jelui, că nefiind şi noi întrebaţi la aceasta, ca nu cumva să fie nouă neplăcută persoana, care prin alegerea clerului se va hirotonisi de Epscop, ci mai vârtos ca să fim mulţumiţi şi odihniţi cu un păstor vreadnic, ca să nuş răză de noi are neamuri. M­os­­tiveştete dlară a mijloci prin raco­­mandaţie cătră Prea înaltul foc, şi prin neinteressata iubire de fiii săi cei sufleteşti a pune in lucrare ca să ne învrednicim a câştiga nouă de Păs­toriu sufletesc pe doricil de supt ari­­piie Exteilenţii Tale Lăudatul Arhi­mandrit P­ărint*l ) Nestor Ioanovici Fugărășanul fiul patrii, pre care numai din acea pricină îl cerem, pentrucă nu se află altul din fiii patrii, care pe deplin să împlinească cu toate darurile pe prea lăudatul și prea milostivul Decret. Iar întâmplându-se murau­ chip aici o bucurie sufletească nu nădăjduim a câştiga, ba încă ne temem, ca să nu fiea scăzuţi Intre celelalte neamuri. Pentru aceasta la Mila Exteilenţii Taie răzimându-ne rămânem, Al Exteilenţii tale Braşov 1810 Noemvrie 1 plecaţi fii sufleteşti: Costandin loan Bogh­i, m. p. loan Rado­vici Qinoiu i­. p. curator loan Ce­­pescu m. p curator Dumitru Nicolau m.p. Simeon Nic­olau ,m. p. Georgie Nicolau m. p Petru Alixandru m. p. Christa Stoi­covici, m. p. Georgie Iuga, m. p. Sandru Popovici, m. p. Georgie Nicolau, m. p. Stan Stapan, m. p. loan Ioanovici, m. p. Radu Jipa, n­. p. loan H. Grecu, m. p. loan Voicu,­­n. p. loan Popovici, m. p. Apojîoi George, m. p. loan Chis, m. p. Anastas­e Constandin, m. p. și cu toată Oi­ştea noastră de aici dela Bol­earsec. *) Brașovenii scriu din greşală Zaharie în loc da Vasilie Moga, care era fiul proto­popului Zaharie Moga. zurei. S’a hotărât apoi să se com­bată cu toate mijloacele acţiunea rea a cen­­zurei, şi să se trimsată o deputaţiune de ziarişti la factorii competenţi, ca să ceară un remediu. Discuţia budgetului. — Două declaraţii politice. — Bucureşti 29Martie v. 1916. In cameră s’a început de câ­teva zile discuţia budgetului, care a dat prilej la numeroase critici aduse guvernului pe tema reducerii surselor de venituri şi a sporurilor împuse de necesităţile înlăturabile, inerente împrejurărilor grele prin care trece ţara. Din discuţia ce s-a urmat cu viu interes reţinem cele două decla­raţii făcute de d-1 C. Arion In nu­mele partidului conservator de sub şefia d-lui Marghiloman şi de d-1 Take Ionescu în numele partidu­lui conservator democrat. Declaraţiile d-lui C. C. Arion. In împrejurările actuale partidul Conservator din care fac parte, crede că nu este loc a se provoca o discuţiune asupra bugetului. Sforţările, azi în de­osebi, ale tuturor trebue să tindă, ca scop aproape unic, să asigure ţarei, mijloace suficiente pentru a-şi creşte forţele sale de apărare şi de întărire, da a o pune astfel în situaţiune de a realiza o politică externă conformă cu interesele sale reale. De altminterea, la expunerea de motive a d-lui ministru de finanţe şi în raportul general asupra bugetului, guvernul şi partidul liberal nu fac de­cât să constate neajunsurile unei or­­ganizaţiuni interne, cari dacă vor mai dăinui, ar primejdui starea financiară în viitor, dar a căror remediare nu gă­sește cu cale a o întreprinde chiar acum. Neapărat în afară de bugetul mi­nisterului de război, toate celelalte bu­gete nu pot avea alt scop, pentru mo­ment, decât acela de a permite conti­nuarea serviciilor publice, fără sporiri şi chiar fără îmbunătăţiri. De aceia partidul conservator nu poate decât să regrete adaosul de cheltueli ordinare de mai bine de 13.000.000 peste acele ale Ministerului de război şi serviciul datoriei publice, şi să constate că faţă de acest spor cele mai bune rezoluţiuni ale domnului ministru de finanţe au răm­as neputincioase, deşi au fost nece­sitate a recurge la mijloace nedrepte şi extreme, ca acela al suprimării gra­daţiei corpului didactic. Cu atât mai mult este regretat acest considerabil adaos de cheltueli, că el nu e în concordanţă cu învinui­rile aduse funcţionarilor printre cari sunt înşi mulţi cu o activitate meri­torie, recunoscută şi adesea consacrată Statului de ani îndelungaţi. — Iar plaga funcţionarimului improductiv şi inactiv cu toate inconvenientele lui, pe cari partidul conservator le recunoaşte, este de imputat nu atât prea numero­şilor funcţionari, cât unor rele concep­­ţiuni politice, cari au creat răul şi’i tolerează. Partidul conservator constată, cu satisfacţiune că s’a ţinut seamă de re­comandaţiuniie, pe cari ie-a făcut încă de mult cu privire la politica econo­mică şi că această politică s’a îndrep-­­ tat pe calea sănătoasă a vânzărei pro-­­ ductelor noastre disponibile şi a expor­tului celui mai întins cu putinţă în timpul de faţă. Aceasta ne pune pe de o parte în situaţiune, de a privi viitorul financiar, dacă nu cu mai puţină îngrijire, dar cu o mai temeinică speranţă de îndrep­tare, iar pe de alta a permis Introdu­cerea în ţară a unei considerari 19 can­tităţi de aur, atât de Indispensabil la criza actuală. Cele 60.000.000 aur, prevăzute în bugetul actual, vor servi nu numai pentru a-l echilibra, dar vor înlesni cu deosebire circulaţia noastră monetară reprezentată prin biletele de Bancă, şi aceasta spre marele folos al comerţului şi al vieţei noastre economice, la ceea ce priveşte apelul de soli­daritate, care se vede în raportul ge­neral, şi prin trat­are de eventuală con­lucrare la rezolvarea marilor probleme financiare, crei.it» de împrejurări, par­­t dul conservator deo­ară câ va exa­mina toate măsurile cari se vor pro­pune la timpul lor, animat de s­igurul spirit al binelui obştesc, fără a sacri­fica însă pri­cipii cari în credinţa sa sunt fundamentale. Atât în ce priveşte creiarea de resurse noui, cât şi în ce priveşte o­­crotirea diferitelor interese ale claselor producătoare, el are convingerea că in­­tervenţiunea, evident necesară a Sta­tului, nu trebue să întindă o tutelă periculoasă asupra activ­iăţei econo­mice şi muncei naţionale, de natură a face ca fiecare sa d­e nda de organiza­­ţiune, cari p­ea uşor ar exercita, la momente date, presiuni, al căror efect ar fi de a dzna­ura luptele politice şi ar trbi chiar la izvoarele de produc­­ţiune şi prin urmare de bogăţie ale ţărei. Declaraţiile d­lui Take Ionescu. O adevă­rtă discuţie la budgetul anului acesta nu poate să aibă joc. În tot cazul partidul conservator şi par­tidul conservator-democrat nu înţeleg să facă o asemenea discuţie. Bugetul Stârneşte examinarea situa­­ţiunii politice şi financiare. Situaţia politică o credem pe de antregul stăpânită de ches­tia externi, cea mai însemnată din cât ■ s’au pus naţ'unii române de mai multe veacuri. Această chestiune ne-a tras linia de purtare pe care am urmat-o şi o urmăm. Părerile noastre asupra datoriei regatului român, asupra greşelilor co­mise de guvern şi asupra ceea ce tre­bue neapărat să se facă de aici înainte le-am expus pe larg cu ocazia discu­­ţi­unii adresei. Nu avem nimic de schim­bat din ceea ce am spus atunci. Statornici în politica instinctului naţiunii azi ca şi atunci nu vedem altă mântuire pentru neamul nostru decât în urmărirea neșov&itoare a acestei po­litici. A li pete disci­plurile dela Ad.esS, ar fi zadarnic. Rămânem neclintiţi în părerea noastră. Celelalte chestiuni politice le am subordonat cu desăvârşire chestiunii ex­terne. Nu putem lasa să nu semnalăm cu durere, vasta contrabandă nepedep­­sită care s’a făcut cu unele din obiec­tele de alimentaţie ale ţării, şi care a agravat situaţia deja destul de grea. Situaţia financiară nu este nici schimbată, nici resolvată prin proectul de buget. Este evident deasemenea că nu e azi vreme pentru o mare reformă fi­nanciară, cum nu este vrem? pentru nici o reformă organică. Impozitele cari s’au venit nu pot GAZETA TR­AN­SlVLANlBr. Nr. 72—1916. fi considerate ca o reformă financiară. Simple expediente, fără Însemnătate, în formidabila tulburare economică și finan­ciară pe care au produs-o și o vor pro­­duce evenimentele extraordinare, prin cari trecem. Singura măsură luată de guvern, care a purces dintr'un princi­piu a fost taxa de export. Ea este o aplicaţie a ideii impunerii profitului care se datoreşte războiului, căci iz­beşte urcarea de preţuri a cerealelor noastre. Pe această cale s’ar fi putut găsi şi alte venituri, tot prin taxe de export asupra sporului de preţuri da­torit războiului. Ni se înfăţişează cu vorbe ademe­nitoare, perspectiva unor viitoare mono­poluri de exploatat de către stat, fie singur, fie întovărăşit. Deşi nu este azi ceasul de a întră în discuţia proiectelor de viitor, ţinem totuşi să se ştie de acum că nici partidul conservator, nici partidul conservator-democrat nu vor primi nici un pas înainte pe calea mo­nii polurilor, sau a ori­cărei alte forme de robire economică, chiar dacă s’ar acoperi sub cuvântul de organizare Idealul pe care li urmărim pentru na­ţiunea română de azi ca şi pentru cea de mâine, este un ideal de cât mai multă libertate şi neatârnare pentru cetăţeni, atât pe terenul politic, cât şi pa cel economic, căci una nu este po­sibilă fără cealaltă. Credincioşi acestui ideal, ne vom face la vreme toată datoria. Partidele opoziţiei vor vota fireşte în contra le­gii budgetare. * In şedinţa de Marţi a camerei I bugetul general al statului a fost primit în total cu 65 voturi. Comunicatul Holer, Buletinul oficial pe ziua de 12 Aprilie. In nordul monarhiei şi pe câmpul de operaţii din Bal­cani. Nu sunt evenimente mai im­portante. La graniţele italiene. Lupte mai violente de art Ie­ri© continuă încă In aectori singu­ratici ai frontului. La Riva am alungat din nou pe duşman, care se stabilise In câteva tranşee îna­intate şi lângă un zid de apărare, la sud dela Sperone. Atacul italian a fost prin a­­ceasta total respins. General­ul« divizie HO ter loc­­ţii torul ««fulul dtt stat a**tor. Convenția comercială germano-româno. Din Berlin se comunică în mod oficial că In 7 Aprilie s’a semnat un acord între guvernul german și român pentru amelio­rarea schimbului de mărfuri. Cu privire la acordul obvenit biroul »Wolff« comunică următoarele amănunte: Ştirea sosită din Bucureşti, că Intre guvernul român şi cel german a obvenit un acord In chestia amelio­rării schimbului de mărfuri este, după informaţiunile noastre, adevărată. Con­form acordului semnat în Berlin de secretarul de stat al oficiului de ex­­terne şi de ambasadorul României, ambele guverne se obligă, să admită reciproc exportul productelor lor în­trucât permit aceasta necesităţile proprii şi cu rezerva privitoare la materialul de răsboiu, și anume fără a face pendente permisul de esport de contraservicii speciale.­­Ambele gu­verne se mai obligă, să admită în principiu reciproc transitul de mărfuri din o a treia ţară. Prin acest acord, pentru a cărui executare s’au luat în vedere măsurile de lipsă, ambele guverne urmăresc restabilirea cât mai posibilă a rapor­turilor economice între Germania și România, care au suferit mult în urma răsboiului, și o ameliorare a acestor raporturi care corespunde inte­reselor lor reciproce. Alegerile congresuale mi­­reneşti In dieceza Caranse­beşului s’au făcut — după cum cetim în » Drapelul* — pe sprânceană. Rezultatul complact al scrutiniului de Duminecă încă nu se cunoaşte. In cercul Lugoj s’a constituit scrutiniul sub prezidenţia d-lui comisar consisto­rial Titu Haţieg, alegându-se bărbaţi de încredere notarii comunali Ales Mureşan din Gavoşdia şi Cornel Sto­pon din Zgribeşti. S’au prezentat cu totul 32 protocoale, din cari nu s’au ea făcut 13 fiind defectuos sigilate. Din restul protocoalelor s’a presentat următoriul rezultat: obţinând d Aurel Doboşan 631 voturi faţă de d-1 Dr. V. Braniaee, care a avut numa 270 voturi acceptata S’a declarat de­putat ales pentru congres In careul electoral al Lugojului d-1 Aurel Dobo­şan notar comunal pensionat si­m­nator la oraşul Caransebeş. Operaţiunile militare turceşti. Buletinul oficial pe ziua de 11 April. Pe frontul de la Irak. La Felahie Englezii au îndu­rat din nou o înfrângere sânge­­roasă, unde au pierdut mai mult de 3000 morţi iar în prisonieri 1 ofiţer şi câţi­va soldaţi. In 9 Aprilie dimineaţa duşma­nul a întreprins, după o pregătire de o oară şi jumătate de artilerie de pe ţărmul râului Tigriş, un a­­tac cu toate forţele sale contra po­ziţiilor noastre de la satul Falahia. Lupta a durat 6 ore. La început duşm­anului i-a succes, cu preţul unor pierderi enorme, să pătrundă în o parte a tranşeelor noastre, dar eroicele noastre trupe s-au aruncat cu baioneta asupra lui şi au alun­gat în tranşeele sale atât pe duş­manul care pătrunsese Inlăuntru cât şi reservele cari se grăbiau în a­­jutor. In sala luptei am numărat nu o parte a tranşeelor noastre şi îna­intea lor mai mult de 3000 cada­vre duşmane. Prisonierii povestesc, că dintre trupele dușmane cele mai grele pierderi le-a avut diviziunea a 13-a en­gleză, care consta esclusiv numai din Englezi și care înainte luptase la Dardanele, de unde în timpul din urmă a fost adusă pe frontul de la Irak. In luptele din 5. 6. și 9 A­­prilie trupele noastre au luptat cu un eroism de model, îmbogăţind istoria răsboiului nostru cu o nouă pagină de glorie. Alt­cum nu mai e nimic de comunicat. Eismul salonuran. Nota germană adresată Americei. Din Berlin se anunţă : La recercarea guvernului Statelor Unite în chestia atacurilor asupra va­poarelor »­Subsex«, »Manchester Euge­­nlere, ›Englishman‹, ›Beiwindbare‚ şi ‹Cagie Pointe guvernul imperial ger­man a prezentat un răspuns, în care comunică guvernului american cerce­tările minuţioase făcute de comanda­mentul flotei­ germane. Cu privire la vasele amintite se spune în această notă, că ele n-au ţi­nut cont de advertismentul dat, In urma cărui fapt au fost oprite prin tragere de focuri. In fiecare caz au fost, fără tratative deosebite, lăsate pe apă de pe bordul­ vapoarelor luntrele de salvare, după care act, Germanii, cons­tatând că luntrele se află la o distanţă corespunzătoare, au scufundat vasele. Nota se ocupă mai mult cu cazul vaporului­­Sussex) despre care, cu toate cercetările f&cute, nu se poate constata cu siguranţă cum a fost scu­fundat. Se crede că acest vas s’a scu­fundat probabil iovindu-se de o mină. Pentru cazul, că s’ar ivi din ca­zul vasului »Sustex, divergenţe de pă­reri, guvernul german propune întru­nirea unei comisiuni mixte în Înţelesul stipulaţiunilor dela Hasga. Economie. Foloasele ,'grapei de livezi. Faptul că roada livezilor e din ce In ce ma! nemulţămitore, ne îndeamnă să atragem luarea aminte a economilor noştri asupra foloaselor, ce ni le dă întrebuinţarea grapei de livezi f de muşchi­. S-a dovedit, cât prin grăpare pe lângă că s-au Îndoit roada fânaţe­­lor, dar s-a îmbunătăţit şi calitatea ierbii. Grăparea e aproape de acelaş preţ cu gunoirea. Dacă grăpăm şi gu­­noim, roada e de 3—4 ori mai mare. Gunoirea fără grăpare nu plăteşte mult. Profesorul Anderegg, în lucrarea sa în­titulată «Cultivarea raţională a livezi­lor din locuri muntoase», arată că o livadă împărţită în 4 părţi deopotrivă de mari a dat resultatul următor: I. partea negripată și negunoită a dat

Next