Gazeta Transilvaniei, iunie 1916 (Anul 79, nr. 116-138)

1916-06-02 / nr. 116

Pagina 2 Comunicatul Holer.­­ Buletinul oficial pe ziua de 13 Iunie. Isa n©rdsal monarhei. La Prut, spre sud de la Bojan, a fost respins un atac rusesc. In Sadagura, Sniatyn şi Horodenka a intrat cavalerie duşmană. La Bur­­kanow, pe Strypa, au eşuat mai multe ieşiri ruseşti. La nord-vest de la Tarnopol trupele noastre stau necontenit în luptă. La Sapand­o a fost zădăr­nicit prin focul tunurilor noastre un atac rusesc. La sud-vest dela Dubno am alungat înapoi un corp de cavalerie. In Wolhynie cava­lerie dușmană a ajuns în regiunea dela Torczyn, altcum în partea cea mai mare a fost linişte. La Sokul, pe Styr, duşmanul şi-a trecut trupele la atac, dar a fost respins. La Kolki încă au eşuat toate încercările de trecere ale Ruşilor. Numărul prisonierilor fă­cuţi aici s-a urcat la 2000. La graniţele Italiene. Pe frontul dintre Etsch şi Brenta, precum şi în Dolomit luptele de artilerie au fost din când în când foarte vii, când îm­prejurările de observare au fost mai favorabile. In mai multe puncte Italienii şi-au renoit încer­cările lor zadarnice de atac. Câmpul de operaţia»­ din Balcani. Situaţia e neschimbată. Generalul de divizie Hofer, loc­ţiitorul şefului de stat major. Secvestrarea recoltei. Ordonanţa guvernului cu priv­re la recolta anului de faţă Foaia oficială a publicat la 31 Maiu ordonanţa guvernului de data 30 Maiu a. c. cu privire la secvestrarea recoltei grâului, să­­cării, îndoiturilor (grâului meste­cat), orzului, meiului şi ouăsulu­i din anul 1916. Ordonanţa are Nr. 1750/1916 M. P. şi conţine pe scurt următoarele dispoziţii : 1. Sechestrarea recoltei anului 1916. § 1. In interesul asigurării preve­­derii generale cu mijloacele de traiu şi a trebuinţei generale în cursul anului 1916/17, vânzarea şi comerciul de altă dată, cum şi întrebuinţarea recoltei de grâu, săcară, îndoituri, orz, meiu şi o­­văs a anului 1916 se pot face numai în înţelesul dispoziţiilor ministeriului şi în condiţiile stabilite de acelaş. Spre acest scop recolta de grâu, săcară, îndoituri, orz, meiu şi ovăş din anul 1916 se sechestrează şi producen­­tul poate dispune asupra ei, pe timpul cât are valoare această ordonanţă, nu­mai în cadrele acesteia. In aplicarea acestei ordonanţe se priveşte ca producent şi acela, care primeşte de la producent din recolta a­­nului 1916 grâu, săcară, îndoituri, orz, meiu şi ovă, ca răsplată pentru muncă, ca plată pentru secerat, plată pentru treerat sau stipulaţie. § 2. Producentul poate să reţină şi să întrebuinţeze liber aceea parte din recolta secvestrată, de care are trebuinţă pentru casa şi economia sa. La stabilirea trebuinţei pentru casa şi economia sa se socoteşte numai timpul până la 15 August 1917. Sub titlul trebuinţei pentru casă se poate socoti numai o astfel de can­titate de producte, care corespunde porţiunei de făină de 409 grame pentru un cap pe zi, socotind şi plata pentru înăciniş, prăfuirea şi tărâţele, anume se pot socoti pro cap şi pe lună din grâu, săcară, îndoituri şi orz împreună numai 18 klgr., şi adecă după acelea persoane, cari primesc întreţinerea în permanenţă în gospodărie (§ 1.) Can­titatea, ce poate să reţină producenţa din meiu, sub­ titlul pentru trebuinţa casei pro cap o stabileşte primăria co­munală (primarul oraşului). Ca trebuinţă pentru economie se poate socoti numai plata, ce se dă în naturalii (răsplata pentru muncă, pen­tru secerat, treerat, stipulaţiunea pentru cei angajaţi, servitori, muncitori), sămânţa pentru sămănat şi trebuinţa pentru contingentul de animale. In această pri­vinţă se poate însă socoti nu numai tre­buinţa dela locul de producţiune a pro­­ducentului, ci şi trebuinţa, ce s’ar ivi în economia aflătoare în alt loc a a­­celuia. O altă ordonanţă va stabili cât poate să întrebuinţeze producentul din recolta secvestrată la fabricaţiunea de spirt agricolă proprie._________________ § 3. Partea producţiunii secves­­trate, ce trece peste trebuinţa casei şi economiei proprie, producentul o poate vinde numai Societăţii pe acţii pentru prducte de răsboiu, comisionarilor a­­cesteia sau acelora, cari în sensul a­­cestei ordonanţe (§ 5, 8—10) sunt au­torizaţi să cumpere astfel de producte de la producenţi, conform certificatului de cumpărare emis de autorităţi. Produ­centul este obligat să păstreze viziile şi­ la provocarea autorităţilor să le prezenteze celor, cari­ în sensul §-ului 5, îndrep­tăţiţi fiind să cumpere, sunt prevăzuţi cu certificate de cumpărare emise de autorităţi, cum şi Societăţii pe acţii pentru producte de răsboiu, comisio­narilor acesteia sau acelor cumpărători, cari pe baza §§-ilor 9 sau 10, în înţe­lesul §§-ilor, 7, 9 resp. 10 sunt prevă­zuţi cu document. Producentul nu poate dispune de partea recoltei, ce trece peste trebuin­ţele casei şi economiei proprie, nu o poate întrebuinţă, nici măcină, nici să o de­a ca nutreţ, prelucre, nici să o înstrăi­neze, nici a-i încuviinţa cuiva vreun drept la aceea. Producentul, care întrebuin­ţează partea recoltei ce trece peste trebuinţele casei şi economiei proprie, măcinându-o, prelucrându-o sau dis­punând de recolta sa în favorul unui al treilea, despre care ştie, că în în­ţelesul acestei­­ordonanţe nu este în­dreptăţit la cumpărare sau că depă­şeşte îndreptăţirea sa la cumpărare, e responsabil pentru aceasta conform dispoziţiilor acestei ordonanţe. Conform unei ordonanţe, ce se va emite mai târziu, producentul este obligat să ofere spre cumpărare, verbal sau în scris până la termenul stabilit de ministerul de agricultură, Societăţii pe acţii pentru producte de răsboiu (Budapesta V., Str. Nădar Nr. 9) partea nevândută a recoltei sale puse sub secvestru, care trece peste tre­buinţele casei şi economiei sale, dacă până la 15 octomvrie a anului 1916 nu a vândut-o­­calul îndreptăţit spre cumpărare în înţelesul ordonanţei pre­zente. Partidei trebuie să i se dea o adeverinţă în scris pentru oferta făcută. Societatea pe acţii pentru pro­ducte de răsboiu este obligată să primească de la partide productele o­­ferite spre cumpărare cu preţul, care corespunde preţului maximal stabilit de autorităţi conform calităţii pro­ductelor. Va urma. GAZETA TRANSILVANIEI Pentru orfelinatul românesc din Sib­iiu. Transp. din Nr. 113 al G. Trans. C13202­78 D-l Elie Câmpean­u, pro­­topop-paroh în Gergydszent- Miklos.................................... 15'— La­olaltă C. 13217-78 Aiud, care serveşte actualmente ca „Gefreiter" la regimentul de telegraf a făcut cu succes bun examenul de ofi­ţer. După cum suntem informaţi d-l Dr. Pop este primul român care a fost pri­mit în şcoala de ofiţeri de la acest regi­ment, unde, cu toate că nu are cunoş­tinţe technice superioare, ba nici limba germană nu o posede perfect, a arătat că diriginţa de fier a românului e în stare să învingă toate greutăţile şi a făcut cu succes bun examenul technic de ofiţer de telegraf. Homoace distinse. Ni se scrie: Al. Sa Arhiducele Francisc Salvator a distins cu medalia de argint pentru meritele câştigate pe terenul sanitar cu prilejul îngrijirii răniţilor din spitalul din Uzdin pe d-na Dr. Păcurar, D-şoara Livia S. Conopan, Eugenia Milu și Fe­licia Bălan toate din comuna Ozdin (Ujocora) com. Torontal. —x— Pui de tei. Intr’o singură zi au fost distinși cu medalia de bronz pen­tru vitejie — după cum cetim în unul recent al monitorului armatei următorii 40 viteji ai reg. de infanterie 31: ser­gent majorul-. loan Limpede; corporalii­: Nicolae Anuşca, Nicolae Popa, Andrei Muntean, Antoniu Roşală; fruntaşii: Toma Aron, Spridon Pandrea, Şofron Pascu; infanteriştii Martin Balint, Savu Moise, Nicolae Pop, Bucur Bâra,Moise Boandă, Vasile Colănel, Ioan Coşa, Ioan Dăneţ, Nicolae Debucan, Todor Drăgică, loan Dridan, Dionisie Gherman, Iosif Longhin Lăcătuş, loan Lazar Gom­­boş, Dumitru Căzac, George Lupu, loan Măritui, Zaharie Maier, Ieremie Oană, loan Ognean, Teodor Oniga, loan Petrie, George Roman, loan Rostaş, Dan Rupă- Alexandru Salatic, Ştefan Şonerin, Nicolae Spătăran, George Vancea şi George Viştean. Să trăiţi viteji eroi şi să veniţi cu bine! —x— Iu -Şezătoarea" care se va a­­ranja Duminecă după amiazi în favorul Orfelinatului U. F. R. vor debuta ur­mătoarele d-şoare: Leontina Popescu, Toni Saftu, Leni Prişcu, Leni Neguş, Mimi Neguş, Elena Mereţ, Constanţa Popescu, V. Lupan, Gabi­iela Dima, Marioara Prişcu, Miji Lupan şi Veturia Papp. Bilete se află de vânzare la fir­mele Simay (Bologa) şi I­. Popp. —x— O festivitate caritativă. Prima­rul oraşului Braşov ne trimite o Invi­tare, la începerea sărbătorească de a bate cuie într’una din uşile din „Casa Sfatului" în favoarea fondului orăşe­nesc pentru ajutorarea celor din res­­bel. Serbarea aceasta se va ţinea în 24 iunie 1916 la 11 oare a. m. în sala de şedinţă din „Casa Sfatului“. Onoratele corporaţiuni şi reuniuni sunt rugate a­ se reprezenta printr-un număr de trimişi cât se poate de mic, deoarece spaţiul localităţii este foarte mic. —X— Preţurile maximale pentru spirt denaturat s-au fixat din partea minis­­trului de finanţe şi se pot ceti pe ta­blele afişate pe păreţii edificiului ma­gistratului din loc. —x— O centrală — de porci se va înfiinţa în Budapesta. Ea va ţinea în evidenţă pe toţi porcii din patrie, va regula înmulţirea lor şi preţurile maxi­male de untură pentru aceste animale, care nici nu-şi dă seamă ce preţ­­au între oameni... Un tinăr român absolvent de gimnaziu caută în Braşov o ocupaţie în vreun birou pe lângă condiţii modeste. A se adresa redacţiei ziarului nostru. 1—3. —x— TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU BRANISCE & COMP BRAŞOV. ŞTIRI­ — 14 Iunie n. 1916 începând cu unul de astăzi ziarul nostru se tipăreşte cu litere noui. Credem că această inovaţie împreunată cu multe jertfe materiale, cu deosebire în aceste vremuri de scumpete, va fi salutată cu multă bucurie de cetitorii noştri. In schimbul acestor jertfe ru­găm pe abonaţii noştri, cărora le-am creditat până acum costul ziarului, să ne achite de urgenţă abonamentul, iară pe cetitorii şi prietinii noştri să ne câş­tige abonamente noui, ca să putem îm­bunătăţi tot mai mult condiţiile de a­­pariţie al vechiului nostru organ de publicitate. —x— Examenul de maturitate la gimnaziul românesc din Braşov s a dat Marţi şi Miercuri, sub presidiul P. O. D. Mateiu Voileanu, ca comisar con­sistorial,­­asistat­ de P. D. domn Dr. Petru Ionescu, consilier ministerial, ca repre­zentant al ministeriului de construcţie. Toţi candidaţii, 13 inşi, au trecut exa­menul şi anume obţinând nota generală. Foarte bine din toate studiile : Cor­nelia Bredicean, Ionel Popovici. Foarte bine: Voina Mirean, Cornel Vereşiu, Nicolae Vulcu. Bine : Gheorghe Buda, Maximilian Budac, Octavian Buduşan, Liviu Lazar, Lucia Stoica. Suficient: Gheorghe Boeriu, Pom­­peiu Grigoriţiu şi Nicolae Stroiescu. —x— Distincţii şi avansamerate mili­tare. Din Peja (Ipek) ni se scrie că d-l Dr. Eusebie Antonovici în serviciul ju­decătoriei comandei cercuale a fost nu­mit locotenent-auditor Pentru merite pe câmpul de luptă a fost distins de Maj. Sa tinărul medic­­asistent român d-l Dr. Iosif Stoichiţia, cu crucea de aur pentru merite cu co­roana pe banda medaliei de vitejie.) Din St. Polten (Austria) ni se scrie, că d-l Dr. Emil Popa advocat în ex— Eleve distinse. La gimnaziul nos­tru din Braşov au mai trecut esamenele în particular următoarele eleve: d-şoara Veturia Şenchea esamenul de pe cl. VII. cu foarte bine, Elena Căpăţină cl. V. cu bine, Maria Căpăţină şi Viorica Vra­­ciu cl. III. cu bine şi Melania Runcean cl. I cu foarte bine. —x— Mortierele germane Întrecute? „Vossische Zeitung" anunţă din Rotter­dam, că Franţa a construit un nou sis­tem de mortiere, mult mai mari și mai grele ca cele de 42 cm. ale Germaniei. In curând ele vor fi puse în aplicare. —X— Un milion pentru cadavrul lui Kitchener. Banca londoneză „Erlanger" a destinat suma de un milion pentru aflarea și scoaterea din mare a cada­vrului lui Kitchener. —x— Din suboîicer — colonel. Foi elveţiene primesc din Petersburg ştirea că Ţarul Rusiei a avansat pe suboficerul de dragoni Gadovski la rangul de colonel. Această extra­ordi­­nară avansare se comentează prin me­ritul suboficerului, devenit peste noapte colonel, de a fi salvat viaţa Ţarului şi a Ţareviciului de atentatul de care s-a vorbit deunăzi în pressă. Desertor. Iosif Springer născut în 1893 şi aparţinător la Braşov, glotaş în regimentul de infanterie ces. şi reg. Nr. 2 în urma sustragerii sale de la ser­­vicul de gloate, e declarat de desertor. Magistratul orăşenesc.. Daruri. Pentru văduve şi orfani a mai contribuit d-l loan Sabadeanu co­­mersant 40 cor. Pentru acest dar es­­primă mare mulţămită. Magistratul o­­răşenesc. —x— —x— . Necrolog. Comitetul bisericesc al parohiei gr.-cat. din Bistriţa cu durere anunţă trecerea­­ la cele eterne a valoro­sului membru în comitet şi credincios mărinimos Nicolau Heşfelean, întâmp­lată în 6 Iunie 1916 la 5 oare p. m. înmormântarea se va celebra după ri­tul bisericei gr.-cat. Joi în 8 Iunie 1916 la 3 oare după ameazi. In veci aminti­rea lui­ Bistriţa, la 7 Iunie 1916. —x— la masa studenţilor „V. Oniţiu" au mai contribuit: Dna Alma Dr Is. Pop născ. Maior din Lugoş, ajutor 50 K., Dl loan Petcu, comerc, în Braşov, în loc de parastas de Sâmbăta morţilor, 10 K., Dl loan Ghişa, preot în Răchita ajutor 10 K., Dl Gh. Chelariu întru a­­mintirea regretatei sale cumnate­­ Leontina I. Chelariu născ. Isopescul, 30 K. Primească generoşii donatori sin­cere mulţămite. Direcţiunea mesei stu­denţilor. . .x— Aniversar fericit. Cuviosul paroh­ Constantin Cothişel din Certege (munţii apuseni), cu prilejul aniversării a 2-a zi de Rusalii a anului al 40-lea dela fericita căsătorie cu soţia sa Juliana n. Nariţă, a binevoit a dărui 100 cor., împărţită în sume de câte 25 cor. la „Fondul Episcopului Nicolae Popea pentru masa învăţăceilor meseriaşi", la „Fondul jubilar Nicolae Cristea pentru monumentele bărbaţilor binemeritaţi ai meseriaşilor", la „Fondul Dr P. Span pentru ajutorarea copiilor de soţi, ap­licaţi la meserii" şi la „Fondul Victor şi Eugenia Tordăşianu pentru înzestra­rea fetelor sărace". Pentru prinos, do­rind fericiţilor jubilanţi încă multe zile senine, exprimă sincere mulţumite. Victor Tordăşianu, prezidentul Reuniu­nii meseriaşilor sibieni. In legătură, pe temeiul de date autentice, constatăm cu plăcere, că parohia Certege, de sub păstorirea vrednicului Părinte Cothişel, a sporit şi continuă a spori în bine. Astfel pe când parohia în 1877 a numărat 75 familii, în 1916 a ajuns la 160. Averea ei de 3036 cor. din 1877, la 1916 a ajuns la cor. 50.900, din cari realităţi, pământuri etc. în preţ de cor. 19­ 770, fundaţiuni în bani elocaţi coroane 31.139, în cari­e cuprinsă şi fundaţiu­­nea întemeiată de familia preotului Cothişel de cor. 12.294, — donând pa­rohul în 1913 preste 2000 cor. cum şi un pământ lângă şcoală în preţ de cor. 1.600, iar în anul jubilar 1916, dăruind dimpreună cu soţia sa cor. 2000. Proprietar : Tip. A. Mureşianu, Branisce & Comp. Redactor responsabil: Ioan Lacea. Pabricaţiune. O fânaţă, aproximativ de 27 jugăre, din imediata apropiere a fabricei de zahar dela Botfalu (Bod) sa dă în arcadă pe trei ani prin licitaţiune publică, care se va ţinea Marţi în 28 Iunie v. 11 Iulie n. 1916 la oarele 10 a. m. în sala de şedinţe a Comitetului parohial dela Bise­rica Sf. Nicolae din Brassoi (Braşov- Schei). La condiţiile şi ori­ce informa­­ţiuni serveşte d­e Epitrop Andrei Lupan sen. Cacova de sus Nr. 4. Braşov în 1 Iunie 1916. Comitetul parohial al bisericei rom. ort. răs. dela Sf. Nicolae in Brasov (Braşov). Dr. Vasile Saftu, prezident. loan Prişcu 1 —3 scen­tar. —x— Deputaţi congresuali în distric­tul Conzistorului din Oradea-mare au au fost aleşi: Din cler, înalt Prea Cuv. Sa Vasile Mangra vicar episcopesc, O­­radea-mare Peşteş; protopresbiterii Ni­colae Roxin în Tinca-Beliu, Andrei Hor­­vat în Beiuş-Vaşcău, Mireni. Domnii: Dr Sever Barbara în Oradea-mare, Dr. Dimitrie Mangra în Peşteş, Dr.­J Gheorghe Alexici în Tinea, Dr loan Iacob în Beliu, Dr Gavril Cosma în Beiuş, Desideriu Tem­­pelean în Văşcău. —x— O nouă blasfemie. Cetim în „Biserica şi Şcoală" din Arad. A apărut în „Olcso konyvtăr" o broşură întitu­lată „Şăguna Andrăs" de Moldovăn Gergely. In acea broșură Moldovăn Gergely, Zice că vrea să înmormânteze legenda ce s’a format despre mărimea marelui nostru metropolit. Bisericește a fost un comisar al sârbilor în biserica noastră, — zice savantul din Cluj, — politicește un speculant, care a jucat roluri făţarnice în Budapesta şi Viena pe socoteala poporului român, ca să ajungă la metropolie, caracter perfid grecesc, care a înşelat pe toată lumea pentru ajungerea scopurilor sale egoiste. Dacă Moldovan Gergely profesorul din Cluj excatedra şi-ar debită exigenţele sale ştienţifice, le-am lăsă neamintite în pulberea celorlalte mucegaiuri lite­rare ale savantului din Cluj. Dar el vorbeşte în numele gr.-catolicilor şi a­l românilor — sigur uniţi — ca un au­torizat advocat al acestora. Ce zic la aceste Blăjenii? Tendenţa proprie a broşurei lui Moldovan Gergely este, să prezinte în umbra perfidiei pe i­­dealul episcopului român, că să studue încrederea în cei ce urmează tradiţiei lui Şaguna, anume în faţa alegerei metropolitane apropiată. O intrigă sub­­ţire a patronilor în a căror nume cântă acest vechiu diplaş toate cântecele false despre neamul românesc. —x— Nr.—116 1916. Prizonierii noştrii In Itelia. In şedinţa camerelor italiene dela 7 c. s’a făcut o interpelaţie în chestia „prea bunului tratament în Italia al prizonie­rilor austro-ungari. Secretarial de stat generalul Alfieri a răspuns: „Prizo­nierii austro-ungari sunt ţinuţi conform convenţiei de la Haaga nici prea sever şi nici prea tolerant." —x— Logodna moştenitorului tip tron al Angliei principele de Wales cu fiica cea mai mare a regelui Italiei lo­tinda se dă ca sigură după o ştire a ziarului „Temps". Prinţul de Wales este în etate de 22 ani, principesa Iolanda a împlinit 15 ani. —x— Apollo-Bio. Program pentru Joi şi Vineri. Debutul celebrului ipnotiseur şi psiholog Camillos şi a mediului său. Cele mai noui succese pe terenul te­lepatiei. După acest debut urmează două filmuri: Valea Elbei (După na­tură) şi Picăturile de dragoste ale lui Amor (Comedie în 3 acte). —X— Mulţămită. Ni se scrie: Mult Onor. Domn Dr. Iancu Meţian, ca director al băncii „Creditul“ din Zer­­neşti a binevoit a ne vota şi trimite suma de 100 Cor. scris suma sută din cvota de binefacere a câştigului de pre anul 1915, în favorul „Cantinei şcolare din Poiana Mărului." Prin aceasta în numele comunei bise­­ceşti li să aduc sincere mulţămiri, atât susnumitului domn cât şi în­­tregei direcţiuni. Poiana Mărului la 29 Mai 1916. Cu stim­ă Moise Micu preot. —x— Publicaţiune. Luni în 27 Iunie - 10 Iulie n. 1916, oar de 10 a­ni, se va ţinea în sala de şedinţe a Comitetului parohial dela Biserica Sf. Nicolae din Brassoi (BraşovSchei) licitaţiune publi­c cu oferte închise pentru darea la arândă pe 9 (nouă) ani a stupinii de lângă Pârsă de sub arii con­­scripţionali 66, 67, 69 şi 70. — Fiecărui ofert va trebui adaosa o garanţie provizorie de 400 (patru sute) coroane. Pentru condiţii şi ori­ce fel de lămuriri a se adresa dlui Epitrop Andrei Lupan sen. Cacova de sus Nr. 4, Braşov în 1 Iunie 1916. Comitetul parohial al bisericei rom. ort. răs. dela Sf. Nicolae în Brassó (Braşov). Dr. Vasile Saftu, prezident. loan Prişcu, 1—3 secretar m­ aestru de Înotat Pentru lria de vară tu liber a Eforiei şcoal­­­r centrale gr or. rom. din loc se caută un maestru de înotat. — Informaţiuni mai dee aproape se pot lua dela admin­s­­traţiunea băilor. 1-3 Administraţia Bailor. ABONAŢI GAZETA TRANS IV­AN­IE !.

Next