Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1917 (Anul 80, nr. 1-12)

1917-01-03 / nr. 1

Pagina 2 jos are lipsă de reparaţiuni mari, pă­durile oraşului aţi suferit pagube, cari acum nici nu pot fi apreciate încă, atrazile şi podurile trebuesc refăcute din nou, prin circulaţiunea enormă a automobilelor grele de povară pe stră­­zile oraşului ,se vor fi slăbit fo­arte mult apaductul suteran de apă şi de gaz. Suma totală a pagubelor suferite de oraş se urcă departe peste 1­4 de milion coroane. Despre aceasta i­ se va raporta deosebit, mai târziu, în cifre, onorator reprezentanţe orăşeneşti. Pagubele cauzate populaţiunii se ridică la multe miloane. Magistratul a provocat, deja cu câteva săptămâni mai înainta, prin o publicaţiune, popu­­laţiunea, să-şi anunţe în scris toate pagubele, cauzate, de răsboiu, împreună cu indicarea valorii lor. A intrat până acum un material mara, ce creşte zi de aL Acesta a’a putut fi prelucrat încă până acum. In decursul invaziei româneşti, după cum s’a putut constata şi cop­­ftinde pini acum, 20 persoane, dintre locuitorii de aici, au fost omorâte de soldaţii români. Ca ostaci au fost tram­­portaţi in România 32 persoane, între cari, ca si amintesc numai câţiva, si­tarul episcopesc şi protop D. Fr. Her­­furth, care s’a rem­aporat de acolo în mijlocul nostru, spre marea noastră bu­curie, mai departe protopresbiterul rom.-catolic şi abatele Iosif Meisel şi consilierul de finanţe Szentandrássy, împreună cu trupele româneşti, cari au fugit de aici, au întors spatele patriei iar natale 274 cetăţeni români ai aceatui oraş, fugind mulţi împreună cu familile lor. Laolaltă sunt 400—500 persoane de naţionalitate românească, intre aceştia o parte considerabilă­­fiatre inteligenţa românească de aici. Pe lângă arm­ata românească, care a fugit, s’au alăturat, înainte de toate, şi toţi funcţionarii, de naţionalitate ro­mânească, puşi în serviciul oraşului .Di partea comandantului orăşenesc ro­­mânesc, precum: Dr. Baiulescu, primar, Dr. Popescu, locţiitor de primar, Dr. Vecerdea, căpitan de poliţie, Valeri Orages, cassarul perceptoratului şi Dr. Titaian Popp, conducătorul matriculei. In decursul dominaţiunii străine româneşti, a fost încredinţat, consilierul de finanţe în pensiune Ioan Cipu, cu conducerea afacerilor financiare oră­şeneşti. Pentru înregistrarea intratelor şi eşitelor a fost ţinut un jurnal de cassă, condus de cassarul Valeriu Üveges şi Grigore Popescu ca controler. Ca primul venit figurează suma de 10.000 eur., pe care locţiitorul de primar Fabricius o „dăduse primă­riului român, Dr. G. Baiulescu, la in­­sistenţa energică a acestuia, ca singura sumă afirmativă, de care dispune dânsul. Ceilalţi bani­­ încredinţase Fabrieina întracestea spre păzire şi conservare, în mod neîntârziat, la doi bărbaţi cetăţeni de aici şi demni de încredere. Aceştia au fost reînapoiaţi le cassa oraşului, în întreghne. Pentru de a procura alte mijloace de bani, fură ridicate prin administra­­ţiunea românească dări şi repartiţiuni, dobândi de chirie, după obiecte oră­şeneşti, dări de consum de ale statului şi orăşeneşti, competenţe pentru bile­tele româneşti de legitimaţie şi altele asemenea. Chiar şi Baiulescu ar fi primit, după cum se afirmă, bani din partea administraţiunii militare ro­mâneşti. La eşite sunt înregistrate: Chel­tuiala pentru curăţirea străzilor, salare, lucrări la apaduct, onorare birjarilor, pentru deschiderea ficatelor 120 cor., pentru ştergerea textului german şi maghiar de pe tablele firmelor lui Ni­­colae Renel suma de 175 col. ş. a. m. d. Când românii au fost alungaţi din oraşul nostru, se aflau în odaia de Ungă localul cassei oraşului, întro ladă da fer mnehist, care se vedea că a trebuit să fie deschisă de un lăcătuş, următoarele lucruri de valoare: in bani gata 2307 cor. 12 fii. si 975 lei. 20 bani, mai departe. O depunere de-a băncii .Albina1 cu Nr. 28437 cu suma de peste 3100 cor, pe numele „Banca generală de asigurare, Brașov." O depunere de-a băncii „Albina11 cu Nr. 29465, cu suma de peste 40.000 lei, pe numele „Dr. George Baiulesciu, primarul oraşului Braşov". O «depunere de-a băncii „Albina,, cu Nr. 29467 cu suma de peste 33400 eur­os numele .Cassa centrală a ora­şului Braşov," In fine o depunere de-a băncii „Albina11 cu Nr. 29471 cu suma da peste 740 lei, pe numele „Cassa cen­trală a oraşului Braşov". Aceste de­puneri ale băncii „Albina" erau vin­­gulate. Întrucât vor fi fost introduşi aceşti bani la timpul său, ca venite mai bine zis incassări de dare de stat, şi întrucât vor fi curs ei în cassa oră­­şenească, nu se poate spune încă astăzi. Despre aceasta i se va raporta mai târziu, onoratei reprezentante, în mod deosebit, GAZETA TRANSILVANIEI. Chiar şi lemne de ars s’au vândut­­ populaţiunii din magazinele die lemne ale oraşului, de cătră administraţia ro­mâneasca. Cât de multe însă nu se poate conf­rma în mod sigur. In jur­nalul de casă n’a fost înregistrat nici un venit sub acest titlu. E necunoscut până acum, că în al cui buzunar au curs banii proveniţi din vânzarea de lemne Ştirile zilei. Erata: In unul din­t­rii trecuţi s’a strecurat greşala, că marele nostru fruntaş român D-l Căpitan de Cavalerie Costi A. Popovici ar fi subscris numai 20.000 Kor la al V-lea împrumut de stat. Ne ţinem de datorie a rectifica această greşală de tipar, care s’a stre­curat fără voia noastră şi a anunţat că D-l Costi A. Popovici a subscris suma frumoasă de 200.000 Kor. (Două sute de mii Coroane) la al V-lea împrumut de stat. AVIS ŞCOLAR 9URECŢIUNEA ŞCOAAR 03-mmvmm, supbssoabe im on. române wm (3HAS0V) Mas® Sa easafcsMaţă elevilor, că anal sseias9 1918 1? se va raoape la 9 22 Sa­naa?!© 1917. Examen®!® de corigenţi şi de maturitat* east SSxsr­o 18, 29 laaaarie 1917. Toţi elevii şl ©orăgsisp vor prezaaia la direoţiiiB® Saainie de gacepsrea şcoalei şi de facerea examenelor ţjisaiin lu­area la cunoştinfă a «Uspozlfîniii lor necesare. Brasso (Braşov), 29 de­cembre v. 1918. ASSENIU­m:&BCU director. p» s® ÎNŞTIINŢAM ! înscrierile la scoalele medii gr. or. române din Brassó (Braşov) (la gimnaziu şi şcoala reală) se vor începe Luni in 9 Ianuarie v. 1916 (22 Ianuarie n.) în localul Băncii „Braşoveana“ şirul bisericei 6. Şcolarii cari se înscriu pentru prima dată la şcoalele noastre, vor aduce testimoniu şcolar, certifi­cat de naştere şi certificat de revaccinare, ceilalţi numai testi­moniu şcolar. Sum­a didactrului şi a tuturor taxelor şcolare în gimnaziul inferior şi şcoala reală este de 54 H pe an, iar în gimnaziul superior (cl. V—VIII) de 80 K pe an. Şcolarii cari se înscriu pentru întâia dată plătesc încă o taxă de primire d© 8 K, o­­dată pentru totdeauna peste suma mai sus arătată, înscrierile se pot face şi prin corespondenţă, adecă prin poştă, începerea cursurilor şcolare se va publica cel puţin cu 8 zi­le înainte in ziarele româneşti. Direcţiunea şcoalei®? medii gr. or. române in Brassó (Braşov). * Celelalte ziare române din e xo mm fermi­­ Direcţiunea, şcoalei prim. centr. rom. gr. or. de băeţi şi de fetiţe din foc, aduce la cunoştinţă, că înscrierile pe anul şcolar 1916-1917, la aceste şcoale să vor face: Miercuri, Joi şi Sâmbătă în 4/17, 5/18 şi 7/20 Ianuarie a. c. dela 8-12 a. m. 2-4 care p. m. în locuinţa clişierului dela biserica Sft. Nicolae din Scheiu, aflătoare în curtea acestei biserici. --- începerea pre­legerilor şi designarea localului respective localelor unde să vor ţinea acestea să va comunica cu ocaziunea înscrierilor eventual ul­terior. — Examenele de corigenţă şi de primire se vor ţinea tot în timpul şi localul în care se vor face înscrierile.­­ La înscriere fiecare elev are să aducă cu sine „Indicele şcolar“ de pe anul espirat (1915-1916) şi Atestatul (certificatul) de vacci­nare eventual de revaccinare, iar elevii începători, certificatul de naştere şi de vaccinare, fără de cari documente nu să poate face înscrierea. In legătură cu aceasta să atrage totdeodată atenţiunea tutu­ror celor interesaţi — şi pe calea aceasta, ci să nu întârzie a’şi înscrie şi trimite la timp şi re­gulat copii la şcoală, pentru că neobservarea cu stricteţă, a bunei rândueli în genere şi preste tot ocolirea şi necercetarea regulată a prelegerilor din partea elevilor va avea cu deosebire în împrejurările grele de astăzi, urmări neplăcute atât pentru elevi cât şi pentru părinţii sau tutorii acestora şi înstrucţie etc. etc. peste tot. Dacă în timpuri normale — când puterile didactice ale şcoalei noastre erau complecte (15-16 în­văţători) — şi localul şcoalei co­­răspunzător în toată privinţa, s’a recomandat cu insistentă punctua­litate şi regulă la înscrierea şi la cercetarea*1prelegerilor din partea elevilor — cu atât mai vârtos să impune în mod imperativ obser­varea strictă a acestora acum — când puterile didactice ale şcoalei sunt reduse la abia 2-3 învăţători presupun cu aproape acelaş număr de 550-600 elevi şi eleve ca şi în anii anteriori şi ceia­ ce este mai mult, deocamdată, până la noi dispoziţii posibile, în abia 2 încă­peri (odăi) private puţin corespun­zătoare şi în un timp aşa de în­aintat (după 4 luni de zile dela timpul normal de 1 Sept. al fie­cărui an şeot.) — Deci cel puţin punctualitatea şi buna rânduiala să nu lipsească! Braşov în 2/15 ianuarie 1917. Ştefan Popovici, director, patrie sunt rugate a reproduce a­­ceastă înştiinţare. Războiul mondial.__ Situaţia De rândul acesta nu avem nimic nou de semnalat, ce ar fi de o importanţă oare­care,­­ de­oarece timpul nefavorabil face cu nepu­tinţă operaţiuni mai însemnate atât pentru noi cât şi pentru duşma­nii noştrii. Comunicatul oficial Austro-Ungar. Budapesta 12 Ian. 1917. Frontul răsăritean: La cotitura Seretului, luptele decurg în favorul nostru. Batalioanele germane şi austro-ungare de sub co­manda generalului Goldbach cari sunt situate la aripa sudică a liniei de luptă de sub conducerea archiducelui Iosif cu asalturi iuţi de-a succes a ocupa poziţiile de pe înălţimile situate spre sud de la drumul Oituzului. — Ruşii afară pierderile mari ce le-au avut în morţi au mai lăsat în mâinile noastre ca prizo­nieri 30 de soldaţi de rând, un ofiţer, apoi 6 mitraliere şi 3 aruncătoare de bombe. — Contra atacurile ruseşti, au răimas şi de data asta fără rezultat. Pe linia răsăriteană nu sunt evenimente mai importante. De pe frontul sudic şi italian nu avem nimic de anunţat. Ia Macedonia am isseepst â® înaintare. Sofia 12 Ianu. 1917. Comunicatul cartierului general bulgar, anunţă cu data de azi, că între lacurile Ochrida şi Prespa, trupele bulgare, aliate cu ale pute­rilor centrale au înaintat. Comunicatu­l oficial geman. Berlin 12 Ian. 1917. Frontul apusean: Grupa armată a moştenitorului de tron Rupprecht . Lângă Armentieres şi Lens, apoi de ambele laturi ale drumului Albert-Kapaumei, duşmanul ne-a atacat şi a început un foc puternic de artilerie asupra poziţiilor noastre aflătoare acolo, la care am răspuns în acelaş mod,­­ paralizându-le acţiunea. Spre nord de la Ancre, Englezii au încercat în zorile zilei două atacuri, cari au rămas însă fără rezultat. La Serenn asaltul îndrep­tat contra noastră a eşuat în faţa liniei noastre. De la Beaucourt spre nord am alungat pe duşman nimicindu-i succesele mici ce le-a avut înainte şi cauzându-i mari pierderi.­­ 50 de soldaţi şi 2 maşini de puşcat au căzut în manile noa­stre. La Beaumont sunt încă în curgere luptele de infanterie. Ciupa moştenitor­ului de tron : Pe ridicătura situată spre apus de la Maas TIPOGRAFIA A. "MUR­E­Ş A N lT BRAN IS C E Hofer s. stat major. Nr. 1—1916.­ ­ precum şi în Vogézi s’au reînoit în unele locuri luptele de artilerie şi de amn­­­­cfttoare de bombe. Trupele noastre asediatoare, cari au pătruns în poziţiile *i* 1 tuate, pe înălţimile Combres şi spre est dela Nomeny şi fără a avea nici cea­­ mai mică pierdere s’au întors cu 16 francezi.­­ Frontul răsăritean: Linia da luptă a principelui bavarez: Pe cursul Danei , şi spre sud d- la Düraburg, în regiunea lacurilor operaţiunile de luptă s’au mic­şorat în mod esenţial. Companiile ruseşti cari atacau pe linia ferată Vilna-Dri­­naburg le-am respins cauzându-le mari pierderi. Atacurile mai mici ce ne-am îndreptat de la Riga spre sud, ne-a adus 32 de prisonieri. Linia de aptă archiducerii Iosif : Desvoltându-ne mai departe succesele ce le-am avut în ziua de 10 Ianuarie, pe ambale laturi ale drumului Oituzului, am ocupat mai multe şiruri de poziţii duşmane situate una înapoia alteia. Am capturat 6 mitraliere şi mai multe aruncătoare de bombe. Spre nord şi spre sud de la valea Suşiţa toate atacurile duşmanului au rămas fără rezultat. Grupa Mackensen : Pe regiunea băltoasă şi mocirloasă dintre Brăila-Galiţi am respins mai departe pe ruşi în­spre Siret. Localitatea Buftea am ocupat-o. Corăbii armate duşmane au încercat în noaptea de 10 ianuarie în sus pe Du­năre să treacă Isaccea Focul nostru de artilerie a scufundat un vapor duşman, altul s’a prăpădit pe malul nordic. Frontul macedonean . In dosul localităţii Cerava spre sud dela lacul Oohrida duşmanul a atacat linia de luptă a trupelor austro-ungare şi bulgare, au fost respinse toate atacurile iar noi ne-am susţinut poziţiile. LUDENDORFF şeful statului major, SosmmStatul oficial Austro-Ungar. Budapesta 13 Ian. 1917. Frontul răsăritean: Spre apus dala Vădeni, am o­­cupat cu asalt în legătură cu trupele turceşti Mihalca. 400 de prisonieri şi câ­teva mitraliere au rămas totdeodată în mânile atăcătorilor. Spre nord dela râul Buzăul, în apropierea gurei râului, bulgarii au ocupat o mănăstire, pe care ruşii o mai ţineau încă în posesiunea lor Pe ambele laturi de la valea Oituz, trupa austro-ungare şi germane au respins pe deplin atacuri puternice ruseşti, îa parte prin lupte piept la piept. Spre nord de la Slănic, în urma atacurilor tru­pelor germane, am cucerit teren. Am făcut prisonieri 4 ofiţeri şi 170 oameni de trupă, capturând şi 7 mitraliere precum şi 2 aruncătoare de mine. Pe frontul italian situaţia e neschimbată. HOFER, locţiitorul şefului statului major austro-ungar. Crosnonb­ais al marelui cartier general german. Berlin 13 Ian. 1917. Frutul apusean: .Linia de luptă a moştenitorului de tron Rupprecht: Spre nord de la Ancre, englezii au îndreptat atacuri nouă In contra localităţii Serre, pe cari le-am respins, în cea mai mare parte, sângeros. Intro poziţie anterioară duşmanul a pătruns, poziţiunea principală însă­­ în mânile noastre-Frontul oriental. Linia de luptă a prinţului bavarez Leopold: Activitatea de luptă a fost neînsemnată. Linia de luptă a principelui archiduce Iosif: Prin atacurile, pline de succes, ale trupelor germane, spre nord de la valea Slănicului, am­­cucerit din nou teren. Duşmanul a lăsat în mai multe poziţii, ce­ i le-am luat, 7 mitraliere, 7 aruncătoare de mine, o mare cantitate de material de împuşcat, precum şi granate de mână. Am prins 4 oficeri şi 170 oameni de trupă. Pe ambele laturi ale văii Oituz, ruşii au dat atacuri vehemente, cari însă faţă de apărarea curajioasă a trupelor germane şi austro-ungare, au rămas fără rezultat. In luptă piept la piept duşmanul a suferit pierderi grele. Linia de luptă a generalului Mackensen: La împreunarea râurilor Buzăul şi Siretul, bulgarii au ocupat o mănăstire, pe care ruşii o mai ţineau încă. Spre nord-vest, dela Brăila, trupe turceşti au ocupat cu asalt localitatea Mihalca. Din trupa de apărare, rusească, am făcut prisonieri 400 oameni, iar ceilalţi, cari au încercat să fugă, s’au înecat în Siret. Am capturat 10 mitraliere, de­ alteuri teatrele de luptă­­sunt acoperite de ceaţă. Frontul macedonean. Spre est dela Cerna, am respins companiile duşmane, cari înaintau spre Strovina. LUDENDORFF șeful marelui cartier general german. b osmanicatul oficial Anstro-1­ngar. Budapesta , Ian. 1917. Frontul răsăritean: Sare apus dela Văleni, trupe turceşti au respins, atacuri cu scop de înaintare ruseşti. De altcum pe întreg şe­sul României din cauza vremii nefavorabile şi a drumurilor rele nu au fost ope­raţiuni mai însemnate. Spre sud-vest de la Herăstău batalioanele de sub comanda generalului Goldbach prin un atac de surpriză au ocupat poziţiile de pe Înălţi­mea 704. In regiunea Tulgheşului detaşamente germane având întreprinderi noro-o­coase, au cauzat duşmanului foarte mari pierderi. — Din regiunea m­ai norfijici nu e nimic de remarcat. Frontul sud-eriic. In 11 Ianuarie, părţi din trei regimente franceze au atacat dinspre răsărit poziţiile noastre situate în capătul cel mai sudic al laşului Ochrn­da. — Atacurile franceze le-am respins, şi întraceea duşmanul a fost atacat de aliaţii noştrii bulgari dinspre răsărit. — Ieri dimineaţă trupele noastre luând con­tra atacul au înaintat, aruncând pe duşman îndărăt până dincolo de Ceravan. HOFER sub şef de stat major. Honmnncaial olld­&a Gtemaa. Berlin 14 Ian. 1917. Frontul apusean. Pe ambele laturi, dela Somme, afară de duelul de artilerie foarte viu, ce a decurs în ziua din urmă, din cauza ’vremii foarte ploiase şi în unele locuri din cauza ninsorii mari, pe întreaga linia nu s’au desvoltat operaţiuni mai esenţiale, ci ici colea în decursul nopţii am respins încer­cările de înaintare ale patrulelor duşmane. Frontul răsăritean: Linia de luptă a principelui bavarez Leopold: N’au obve­­nit evenimente de valoare mai mare Linia de luptă a archid­ierni Iosif: In Carpaţii ostiei, soldaţii germani arun­­cătotori de borbe au pătruns în poziţiile ruseşti cauzând pierderi grele duşma­­nului, şi conform poruncii ce aveau s’au întors în poziţiile lor lor aducând prizonieri şi pradă. Cu această ocazie au căzut în mânile noastre 500 de ruşi. Grupa Mackenden: Vremea foarte schimbăcioasă şi nefavorabilă a împiede­cat desvoltarea operaţiunilor armate. — Pe cursul Siretului spre nord-vest dela Brăila am­em aruncat mult înapoi un atac rusesc care avea tendinţa de înaintare. Frontul Macedone­n: Atacurile duşmanului, îndreptate asupra poziţiilor noas­tre cari sunt situate spre sud dela Storokow între Wardar şi Doran toate au ră­mas fără rezultat. LUDENDORFF şeful st major, ®£îdal turcesc. Constantinopol 11 ian. 1917. Brigada duşmană a atacat din nou poziţiile noastre situate la est de la Kuteramara. — Acest atac duşman l’am respins cau­zând duşmanului pierderi însemnate şi noi apoi cu contraatac am pătruns în poziţiile duşmanului unde am făcut un număr însemnat de prizonieri şi am capturat mai multe mitraiiere. — Conform unor comunicate întârziate în 9 Ian. am capturat 6 mitra­liere, şi altfel de arme precum şi mult materia­ de răsboiu. Li­ga de luptă Caucaz: Un atac de surpriză pe care voia a’l îndrepta o tru­pă rusească asupra noastră — l’am respins. — Linia de luptă românească■ Trupele noastre au atacat localitatea Michaela­­tocmai ziua la am­iazi, au ocupat’o luând 409 de prizonieri şi mai multe mitrale,­ere — Din soldaţii ruşi cari se refugiau foarte mulţi s’au înnecat In râul Siret] — Alte evenimente mai esenţiale nu au obvenit. Xritirska, oră. Kopenhaga 16 Ian. O depeşă din Tokio vesteşte, că un cutremur de pământ a dărâmat, pe insula Formosa peste o mie de case, se vorbeşte de 300 de morţi. Viena 16 Ian. Ministru preşedinte Clan Martinio pleacă în dimineaţă zilei de mâne la Budapesta. ' Varşovia 16 Ian. Consiliul Imperiului a ales pe Niemorowsky de mareşal de coroană, iar ca locţiitor, pe profesorul Miklovsky. * Bern 16 Ian. Preşedintele comitetului central al armatorilor francezi a constatat în ultima sa şedinţă, că nimicirea vapoarelor de comereiu ia în timpul din urmă, din cauza răsboiului submarin, proporţii tot mai mari. In săp­tămâna trecută s’au scufundat 90 de vapoare de comereiu, dip cari 20 franceze Prin interzicerea importului de vapoare, înlocuirea perderilor de vapoare este imposibilă. Flota de comerciu franceză poate fi reorganizată numai prin con­strucţii noi de nave, dar şi asta este imaposibil din cauză, că guvernul francez nu a luat măsurile necesare pentru procurarea materialului de construcţie. Co­mitetul central al armatorilor atrage din nou atenţia guvernului, că ’ flota­­ franceză de comere nu ameninţă să dispară cu desăvârşire, dacă şantierele na­­­­vale nu vor avea posibilitatea de a executa construcţii de vapoare noi & C O M P. B R A ș­i V. ~ 7 —----------------- Frontu italian: Linişte. •

Next