Gazeta Transilvaniei, martie 1917 (Anul 80, nr. 25-35)

1917-03-04 / nr. 25

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Revolutia din Rusia. Abd-Ica,rea, Ţarului. Petersburg 13 Martie. In sânul gu-­­ vernului rus a isbucnit neînţelegeri. De­­ o parte stau miniştrii Galaţin, Bieleiew, şi Schahowsky, pe de altă parte mini­ştrii Protopopov şi Kelschitsky. Proto­popov cere dizolvarea Dumei şi insta­larea dictaturei. Stockholm 13 Martie. Autorităţile din Petersburg au descoperit, că Duma ar fi centrul de agitaţie pentru întreaga ţară. Din cauza aceasta se proiectează dizolvarea Dumei şi trimiterea deputa­ţilor la front. Amsterdam 14 Martie. La Bursa de aci s’a răspândit ieri svonul despre isbucnirea unei revoluţii serioase la Petersburg şi Moscova. S’ar fi comis şi atentate contra căilor ferate şi fabri­­celor de muniţiuni. Petersburg 14 Martie. Se anunţă oficios că două edicte imperiale dispun închiderea Dumei şi a Consiliului Im­perial la 12 Martie’şi amânarea şedin­ţelor până la Aprilie’ 1917, sau şi mai târziu, corespunzând cu împrejurările extraordinare. (Acest comunicat, care anunţă în­chiderea Dumei, este un nou indiciu că Rusia au ajuns stările insuportabile şi că tirănia ţaristă iarăşi face orgii). Geneva 14 Martie. Ziarele engleze zugrăvesc revoltele din Petersburg şi Moscova, nu ca o manifestare a curen­telor politice, ci ca o urmare a crizei de hrană, mărită încă prin greutăţile de transport, prin frigul şi viscolul cumplit. Revoltele au isbucuit după ei din cauza foametei. Stockholm 14 Martie. In Moscova au fost jefuite peste 500 de prăvălii cu alimente. Zilele din urmă poliţia a fost neputincioasă. Au sosit 6000 de cazaci ca să apere edificiile publice. Stockholm 14 Martie. La Peters­burg şi Moscova a fost introdusă dic­tatura militară. In aceste două oraşe au fost aduse brigăzi de cazaci Revolta la Petersburg a isbucnit după ce o zi întreagă nu s’a găsit pâne, din cauza lipsei de făină. La început s’au produs demonstraţiuni, iar în urmă ciocniri cu trupe. La prima zi a revoltei au fost o sumă de morţi şi răniţi. Petersburg 14 Martie. Controlorul de presă din Petersburg, generalul Drayschevsky, a fost arestat, fiind­că şi-a însuşit 300.000 ruble din averea publică. Frankfurt a­ M. 15 Martie „Frank­furter Zeitung“ anunţă din Stockholm: Administraţiile comunale din Mos­­kova, Cazan, Charkov şi Odessa au de­clarat telegrafic asociarea lor la comitetul executiv şi la comitetul propăşire­, con­­stituindu-se în comitete pentru elibera­rea internă a Rusiei. Petersburg 15 Martie. Agenţia te­legrafică rusă comunică: Deputaţii Du­mei Pepelajaff şi Taskin au plecat din ordinul comitetului executi­v la Kron­stadt, a căror garnizonă s’a pus la dis­poziţia comitetului. Pelajeffa a fost numit comandant al oraşului Kronstadt. Kopenhaga 15 Martie. Motivele pentru amânarea Dumei şi a sfatului imperiului din 12 Martie încă nu sunt cunoscute dar face impresia că decur-­­­gerea desbaterilor corpurilor legiuitoare­­ nu poartă vina acestei măsuri ci des­­voltarea ameninţătoare a situaţiunei in­terne a imperiului care făcea guvernului impresia că sesiunea Dumei nu poate­­ deveni periculoasă.",Conform raporturilor gazetelor ruseşti şedinţa a treia a Du­mei a decurs în aparenţă deasem­enea în linişte. » Amsterdam 15 Martie. In urma ştirilor Agenţiei „Reuter" din Petersburg din 14 crt., ambasadorii englez şi francez au întrat în discuţii cu comite­tul executiv al Dumei, îndată după contituirea lui. Preşedintele Rodzianke a adresat în numele comitetului militar al Dumei un manifest cătră comandanţii armatei şi marinei tuturor fronturilor, somândui să rămână liniştiţi şi să con­tinue lupta contra duşmanului. Deasemenea au fost adresate ape­luri cătră lucrătorii, de a menţine ordi­nea şi de a relua lucrul, spre a se pu­tea duce lupta mai departe Fostul co­mandat militar, precum şi mii de janduri şi funcţionari de poliţie, au fost­­arestaţi. Deţinuţii politici au fost eliberaţi şi s’a format un comitet militar pentru men­ţinerea ordinei, cu ajutorul militar. O oră şi jumătate în urma isbucnirei revo­luţiei la Petersburg, s-au asociat Mosco­va, iar mai târziu Nisni-Novgorod şi Charkov. Londra 16 Martie. „Bonar Lav“ a co­municat in casa de jos. ŢARUL A ADDISAT. Marele duce Michaîl Alexandrovics a fost chemat la re­genţă. Omorârea ambasadorului englez Buchanan ? Comitetul revoluţionar executiv nu este stăpân pe situaţie. Berlin 16 Martie In urma unei ştiri primite de „Berliner Tageblatt“ din Stokholm, voiagiori sosit la Haparanda susţin că anbasadorul englez Buchanan a fost ucis. Corespondentul gazetei „Lokalanzeiger" din Stokholm depeşează că comitetul revoluţionar executiv nu este nici de­cum stăpân pe situaţie. Ţi­nuta armatei este dubioasă.­­Alimentele vor fi consumate în scurt timp. Se pre­supune că comitetul va fi măturat peste câteva zile de guvernul revoluţiei care se bazează pe elemente radicale şi so­cialiste. Revoltele iau din ce în ce un caracter mai ostil faţă de răsboiu. Cabinetul rusesc. Petersburg 16 Martie. Comitetul executiv al Dumei publică următoarea listă a noului cabinet naţional: Princi­pele Lwow preşedinte al Semstvourilor va deveni ministru preşedinte şi minis­tru de interne. Deputatul oraşului Peter­sburg Miljukov, ministru de externe, deputatul de Saratow Kerensky ministru de justiţiei, vicepreşedintele Dumei U­­krasow, ministrul căilor de comunicaţie, deputatul de Kostroma Korobolov, mi­nistru de comerţ şi industrie, profesorul la Universitatea­­din Moscova Man­elow, ministrul al instrucţiei publice, membrul statului imperiului şi fostul preşedinte al treie nume, precum preşedintele comitetelor unite a­le industriei mobi­lizate Gutschenkoff, ministru de răs­­boiu şi ministru de marină ad interim, deputatul de Petersburg Schingarew, ministrul al agriculturei, deputatul de Liev Teresschenko, ministru de finanţe şi deputatul de Kazan, Godnew con­trolor al imperiului. Alexandrovicci regent de paie. Viena 16 Martie. Marele duce A­­lexandrovics proclamat de regent este o personalitate incoloră, lipsită de orice dar intelectual. Fiind cel mai apropiat agnat major al tronului, conform legei ereditare, chemarea sa la regentă poate avea significații, că­­deocamdată nu se ating drepturile Ţareviciului asupra tro­nului. Iluminaţiile pe frontul rusesc. Trupele ruseşti de front au ştire despre evenimentele revoltei. Berlin 16 Martie. „Achturblatt" comunică din Viena Diverse indicii observate ultimele zile pe frontul rusesc, denotă că mişcarea revoluţionară rusească nu a rămas nici pe câmpul de luptă un secret Soldaţii ruşi au făcut iluminaţii şi focuri de bucurie. Trupele Puterilor Centrale nu cunoşteau cauza însufleţirei şi credeau că bucuria rusească se referă la eva­cuarea Bagdadului de cătră turci. Ul­terior s’a stabilit în mod precis că a­­ceastă dispoziţie sărbătoreasă a fost creată de evenimentele revoluţionare din Rusia de la cari soldaţii ruşi aş­teaptă încheerea păcii. Cu siguranţă sunt de aşteptat evenimente foarte se­rioase îndată ce trupele se vor con­vinge că conducătorii revoluţiei vor cere urmarea şi mai cu forţă a răsboiului Sti­rmer şi Protopopow ucişi ? Stockholm 16 Martie. „Aftonbladed" află din Haparanda că Stü­rmer şi Pro­­topopow au fost ucişi. Această ştire este contrazisă de o telegramă a Agen­ţiei Reuter care a sosit astă noapte zi­când că Stürmer, Protopopov, Bark şi Goremykin au fost arestaţi. O­­altă de­peşă a Agenţiei Reuter anunţă că ma­rele duce Cyrill s-a pus la dispoziţia lui Rodzianko. Alexejev a declarat că ac­ceptă proclamaţia comitetului. Generalul Brussilow declară c­ă îşi va îndeplini datoria faţă de împărat şi ţară. Cercurile militare creatorii revoluţiei ? Stockholm 16 Martie. Pe cale in­directă se comunică din Petersburg, că în urma aflărei despre amânarea Du­mei, care de fapt reprezintă dizolvarea ei, deputaţii Dumei s’au întrunit în pa­latul Dumei unde au hotărât să opună rezistenţa cu forţa. Extrema dreaptă a deputaţilor nu a­ fost de acord şi ar fi părăsit sala. Contele naţionalist Bobrinsky a demisionat din funcţia sa de vice­preşe­dinte­­Un urma acestei consfătuiri revo­luţia a isbucnit la Petersburg cu puţine ore mai târziu. Toate indiciile arată că revolta a fost bine organizată şi pusă la cale de cercurile militare bine iniţiate. Lovitura de stat opera liberalilor? Geneva 16 Martie. Cauza princi­pală a precipitărei evenimentelor din Rusia este înţelegerea urmată imediat între Duma şi­ garnizoana oraşului Pe­tersburg, căreia­­i-a premers discuţii mai lungi. Duma a vrut să prevină o ’ lovi­tură de stat plănuită de deputaţii din dreapta extremă, despre care a ’ primit de veste. Se spune că cu ocazia con­gresului monarchistic panslav care tre­buia să se ţină în curând, se plănuia desfiinţarea’Dumei şi introducerea unei dictaturi militare precum şi forma abso­­lutistă de guvernament. Dispariţia familiei Ţarului. Stockholm 16 Martie. Situaţia co­mitetului revoluţionar din Petersburg nu este considerată prea puternică. In sâ­nul Dumei sunt neînţelegeri. Detonii actual ai puterei din Petersburg vor să continue răsboiul până la extrem, pe câtă vreme purtătorii ai ideii revolu­ţionare nu vor altceva de­cât pacea, la care guvernul precedent, în contra că­ruia liberalii au deslănţuit furia poporu­lui, s’ar decide actualminte cu siguranţă. Zăpăcirea generală de acuma trebue să se clarifice chiar în zilele viitoare. La spatele loviturei isbutite a liberalilor Dumei este adăpostită fă­ ră îndoială mai puţină putere de acţiune de cât s’a ară­tat la început. Masele poporului vor fi în curând desiluzionate de noul regim, dacă — ceea ce nu se ştie — îl vor întâmpina cu încredere. Afară de gazeta naţionalistă „Swjet“ alte jurnale nu apar la Petersburg. Nu se ştie unde să fie familia ţarului dar se presupune că atât Ţarina Alexandra, cât şi Ţarina-mama s’au pus sub scutul ambasadei japoneze După alt svon familia ţarului a fost in­ternată de revoluţionari. vouigiul ummn nostru m­mmmmma mmmmi mm cauza ruvoluţiuhisi MM SâîIiîĂ. Guvernul pressant rusesc a­­cuzat că ar fi vrut să Încheie o pace ruşinoasă. Viena 16 Martie. Neue Freie Presse publică la locul de frunte: Svonurile desminţite dar răspân­dite zilele trecute privitoare la schimbări în locurile cele mai înalte guvernamen­tale au pornit dela fapta frapantă, că Majestatea Sa s’a înapoiat imediat în seara de 8 Martie din Budapesta la Viena, în contra intenţiei Sale de a călători mai departe în Transilvania. Chiar de atun­­cea au fost de auzit voci de a­le celor iniţiați, cari au pus modificarea bruscă a programei de voagiu în legătură cu evenimentele externe Aceste zvonuri câştigă actualmente verosimilitate. Primele ştiri vage asupra mişcărilor revoluţionare din Rusia precum revoluţia care a ur­mat intradevăr m­ai târziu şi la care ne-am aşteptat întrucâtva , în urma telegramelor agenţiei Reuter, pot fi contribuit la decide­rerea Majestăţei Sale I de a renunţa la voiajul intenţionat. .#■ Nr. 25 -1917.­ ­ Diferite. Ofiţerii englezi nu vor mai avea ordonanţe. In şedinţa parlamentului englez, ministrul Church­il a declarat între altele: Atât Anglia cât şi coloniile engleze fac tot posibilul spre­ a comple­ta efectivul armatei engleze care trebue ridicate la 5 milioane oameni. Intre ul­timele măsuri luate de comandantul mi­­litar este şi suprimarea ordonanţelor ofiţereştii, ceea ce dă un contigen­t de peste 30­ 000 noi luptători. — x— Militari români distinşi. D. Ro­man Fleşar, zugsf. din reg. 31 de inf. comp. 11, luptând pe frontul italian, la Doberdo a fost distins cu medalia de aur pentru vitejie. * *­* Conduita presei din Londra şi Pa­ris a arătat deja de opt zile încă cu ce convingere sigură şi triumfală a aş­teptat ambasadorul englez la Petersburg lovitura sa. Times şi Temps au adresat cele mai ofensătoare atacuri in contra lui Protopopov şi Stürmer cărora li s’a spus că vor fi învinşi în lupta lor cu Duma. Sa lansat svonul că ei vor să închee o pace în condiţiuni înjositoare. Aci se crede cu privire la răsboiu, că deocamdată nu s’a schimbat nimica, deoarece guvernul revoluţionar nu se gândeşte la pace. Revoluţia protejată de Antanta este de considerat ca un act de dispe­rare. Puterile Centrale îşi vor pune în­crederea lor cu sânge rece cel mai ne­­merit pe propriile arme. Uciderea ambasadorului Buchtanan? Stockholm 16 Martie. (Telegrama gazetei Az Est) Pasageri sosiţi din Pe­tersburg la Haparanda susţin că amba­sadorul britanic Buchanan a fost ucis. Omorul a fost înscenat de guvernul an­terior, spre a combate revoluţia. Aceasta ştire deocamdată încă nu este confir­mată. Protopopov a fost ucis. Kopenhaga 17 Martie. Ştirea referitoare la uciderea ministrului rus Protopopov se confirmă. 9 4 11 * ( ( Nici o mişcare nu se auzia. Totul păria ca mort, numai câte-o pasăre îşi mai răsfăţa glasul prin cântecile sale. Deodată însă răsunară mai multe salve de puşcă. Mai multe capete cu căciuli negre ieşiră la iveală din tran­şeele duşmane şi totodată se repeziră afară din tranşee. Ghiţă care se aşteptase la acest atac şi luând comanda asupra sa, po­runci ca imediat să descalice fiecare de pe cal şi deoarece mai mulţi cai căzură morţi făcură din ei scuturi ţinând cu vitejie piept duşmanului care se tot a­­propia. — Nu vă lăsaţi feciori — strigă Ghiţă, căruia îi curgeau sudorile pe faţă, ştergându-le cu mâneca. Ca ploaia cădeau duşmanii, dar alţii apăreau în locul lor încât zăceau mormane de cadavre înaintea lor. Focul deveni însă din ce în ce mai, slab, pentru că începură să li­ se is­prăvească muniţiile. — Nu mai avem gloanţe — stri­gară deodată cu toţii. — Atunci pe ei copii. Vii să nu ne dăm în mânile lor — strigă Ghiţă înfierbântat şi apucând puşca de ţeava care era fierbinte încă de atâtea puş­­cături sări din ascunzătoarea lui şi ca un leu se repezi spre duşmanii cari se înmulţiau din ce în ce. Rând pe rând cădeau voinicii din patrula lui Ghiţă, pe când înaintau spre duşmanii, cari trimeteau ca ploaia gloanţele. Mai rămăsese încă cu trei Inşi când Ghiţă se repezi disperat între duşmani. Lovind în dreapta şi’n stânga îşi făcu loc printre duşmani până ajunse­a marginea tranşeelor duşmane.­­ Un glonte însă îl ajunse în picior făcându-l să stea o clipă pe loc. Dar numai o clipă, căci în clipa următoare se repezi ca un turbat între Ruşi în tranşee, cari speriaţi nu ştiau ce să creadă­. Seceră mai multe vieţi duş­mane, până ce puterile îl ţinură pe pi­cioare. Când deodată palid ca moartea căzu la pământ străpuns de o sabie duşmană între coaste. Când se trezi din amorţeala adu­cătoare de moarte în care zăcuse, se văzu pe un pat zăcând într’un cort, iar împrejurul său văzu feţe necunos­cute. — Unde mă află ? — întrebă el pe cei dimprejur. Nimeni însă nu-i răspunse. îndată el observă de pe feţele lor, că se află într’un cort duşman iar aceia cari se uitau cu atâta curiozitatea la el erau duşmanii patriei sale. Voi să se ridice din pat, dar nu putu, fiindcă rănile îl dureau foarte Un soldat văzându-1 că vrea să se scoale se apropie de el și prin semne îi arătă să nu se mişte din loc. — După cum văd, pe bune mâni am mai căzut — zise Ghiţă oftând cu amărăciune * * * La poarta pururea deschisă a lui badea Gheorghe bătu cineva. Badea Gheorghe eși murmurând din casă şi se apropie de poartă. — Bună ziua, bade Gheorghe — zise postarul întinzându-i o scrisoare. — Bună vremea — mulțumi scurt badea Gheorghe luând scrisoarea din mâna poștarului. Oare dela cine va fi venind? — întrebă el pe poștar. — Pare-mi­ să dela feciorul Dtale din războiu — răspunse poștarul ple­când mai departe. — Măi omule, dar puteai să mi-o aduci mai curând, căci uite s'a înegrit și s’a rupt pe mărgini de când e pe drum — strigă badea Gheorghe după postav, care nici nu-și întoarse capul. Intră în casă. — Tu Anico — se adresă el cătră fată, care tocmai își împletea părul — uite am primit o scrisoare dela Ghiţă, ia vezi ce scrie în ea. — Da’ nu știu taică, căci eu nu știu ceti — răspunse fata cu frică. Ei, fire-ai a dracului, nu şti să ceteşti, hai, de ce nu şti. Ia scrisoarea în mână că dacă nu îmi împletesc eu mânile în părul tău — se răsti la ea badea Gheorghe. Fata însă ştiindu-i năravul ieşi repede afară cu părul despletit, ascun­­zându-se în dosul casei. O urmară o droaie de înjurături pe care ea însă nu le băgă în seamă. După ce se mai potoli puţin badea Gheorghe începu să murmure: Oare ia cine să mă duc să mi-o citească. Cu badea Neculae sunt certat, pentrucă am spart capul feciorului său. Să mă duc la Safta m’ar da pe ușe afară pentru găina care i-am omorât-o. Cu Stan sunt în judecată pentru por­cul care mi-a întrat odată în curte şi venind el a zis că-i porcul lui, dar o să-i arăt eu să pretinză averea altuia fiind odată în curtea mea. Hei,­ Hei, badea Gheorghe nu-i prost. Pe toţi o să-i pună sub călcâi. Dar i-o să mă duc la Oprea, căci poate și-o fi uitat, de astă iarnă batjocura ce-a îndurat-o de la mine, când îmi zgribura canele la vatra lui, fără să-i dea drumul să-mi vie acasă să-i dau de mâncare. Luându-și surtucul pe umeri ieși blăstămând pe fie-sa, care nu se mai arăta. . — Tu Anico, ai grije de casă, căci eu mă duc până ’n vecini, dar bagă de seamă să nu între cânele în casă până nu vin eu — zise badea Gheorghe apropiindu-se de poartă. — Dar unde dracii o fi fata aia — murmură mai departe ieșind pe poartă afară. Se îndreptă spre casa lui Oprea. Era mulțumit că nu întâlni pe nimeni pe stradă. Bătu la poartă și Oprea îi deschise, făcându-și cruce când îl văzu. — Bună ziua vecine îl — agrăi badea Gheorghe intrând în curte cu o­­chii plecați, ca şi când iar fi fost ru­șine să se uite în ochii vecinului. — Bună să­ ți fie inima bade Gheorghe, dar ce vânt te aduce pe la noi. — Nu mă aduce vântul, ci picio­arele, măi Oprea, după cum vezi — zise aproape cu ciudă badea Gheorghe. — Uite am primit o scrisoare de la fe­ciorul meu şi te rog să mi-o citeşti. Aproape smerit vecinul luă scri­soarea din mâna lui şi poftindu-l să şadă pe o laviţă dinaintea casei strigă: — Tu babo, adu-mi ochelarii! O femeie mititică gârbovă îi adu­se ochelarii şi punând­u-ş’i pe nas se aşeză faţă ’n faţă cu badea Gheorghe, cetin­­du-i scrisoarea: „Dragă taică mă aflu acum prins la duşmani într’un cort pe câmpul de luptă. M’au prins când nu ştiam de mine nimic după ce primisem nenumă­rate răni. Fi pe pace, că o să ne vedem cât de curând. Al D-tale fiu Ghiţă“ Pentru prima oară ieşiseră lacrimi din ochii lui badea Gheorghe cum auzi cele scrise de feciorul lui. Fără să zică un cuvânt smulse scri­soarea din mâna vecinului şi ieşi mur­murând din curte, îndreptându-se șo­văind cătră casă. Găsi poarta deschisă îndărăt La ușa casei chelâlăia cânele care cum îl văzu se retrase smerit la o parte cu coada între picioare, iar pisica miorlăind se împletecea printre picioarele lui. Cu o lovitură de picior însă zbură cât colo iar badea Gheorghe întră în casă. Cre­zând că-și va vărsa năcazul asupra fetii găsind-o în casă, dar fata nicăiri. — Tu Anico tu! — începu el să strige ieșind pe pragul ușii, care era cam înalt de la pământ. — Nu vezi că am venit acasă, vino de fă-mi ceva de mâncare ... Dar deodată ca un copac căzu la pământ lovindu-se de pragul de jos al uşii. Păşise rău şi alunecă. Un vaiet se auzi numai şi căzu în nesimţire. Când se trezi se afla în pat lângă care stătea fata lui oitându-se cu grije la el. — Unde dracu, mi-ai fost când am venit acasă — începând s-o înjure. Căzu însă iarăşi în nesimţire, pentru că rana din tâmple îl durea, cauzându-i dureri foarte mari. Cu toate îngrijirile primite de la fire­ se zăcu mai multe săptămâni în pat, în care într-o dimineaţă Anica îl găsi­ ţeapăn. N-a avut parte să-şi mai vadă feciorul. Nu se făcu mare zarvă de moartea lui. La înmormântare însă participară mai toţi vecinii cu care nu se avea­ bine, iertându-i în momentele din urmă. Par’că adierea vântului aducea pe aripile sale murmurile vecinilor: — Dumnezeu nu bate cu băţul. 1 — x— a marii Psvatador. Din Kopen­haga vine ştirea că celebrul artist mă­iestru pentru film­uri cinematografice, Valdemar Psilander, a murit fără veste de un atac de apoplexie în vârstă de 36 ani. Cel mai simpatic şi mai iubit artist de cinematograf, care a fost idolul publicului femenin, pleacă din lume când era în apogeul activităţii lui artis­tice. Multe ziare nu vor să creadă că a murit într’adevăr, și cred că e numai un șiretlic al impresarului lui Psilander cari vor să facă reclamă în jurul nu­melui lui Psilander.

Next