Gazeta Transilvaniei, martie 1917 (Anul 80, nr. 25-35)
1917-03-04 / nr. 25
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Revolutia din Rusia. Abd-Ica,rea, Ţarului. Petersburg 13 Martie. In sânul gu- vernului rus a isbucnit neînţelegeri. De o parte stau miniştrii Galaţin, Bieleiew, şi Schahowsky, pe de altă parte miniştrii Protopopov şi Kelschitsky. Protopopov cere dizolvarea Dumei şi instalarea dictaturei. Stockholm 13 Martie. Autorităţile din Petersburg au descoperit, că Duma ar fi centrul de agitaţie pentru întreaga ţară. Din cauza aceasta se proiectează dizolvarea Dumei şi trimiterea deputaţilor la front. Amsterdam 14 Martie. La Bursa de aci s’a răspândit ieri svonul despre isbucnirea unei revoluţii serioase la Petersburg şi Moscova. S’ar fi comis şi atentate contra căilor ferate şi fabricelor de muniţiuni. Petersburg 14 Martie. Se anunţă oficios că două edicte imperiale dispun închiderea Dumei şi a Consiliului Imperial la 12 Martie’şi amânarea şedinţelor până la Aprilie’ 1917, sau şi mai târziu, corespunzând cu împrejurările extraordinare. (Acest comunicat, care anunţă închiderea Dumei, este un nou indiciu că Rusia au ajuns stările insuportabile şi că tirănia ţaristă iarăşi face orgii). Geneva 14 Martie. Ziarele engleze zugrăvesc revoltele din Petersburg şi Moscova, nu ca o manifestare a curentelor politice, ci ca o urmare a crizei de hrană, mărită încă prin greutăţile de transport, prin frigul şi viscolul cumplit. Revoltele au isbucuit după ei din cauza foametei. Stockholm 14 Martie. In Moscova au fost jefuite peste 500 de prăvălii cu alimente. Zilele din urmă poliţia a fost neputincioasă. Au sosit 6000 de cazaci ca să apere edificiile publice. Stockholm 14 Martie. La Petersburg şi Moscova a fost introdusă dictatura militară. In aceste două oraşe au fost aduse brigăzi de cazaci Revolta la Petersburg a isbucnit după ce o zi întreagă nu s’a găsit pâne, din cauza lipsei de făină. La început s’au produs demonstraţiuni, iar în urmă ciocniri cu trupe. La prima zi a revoltei au fost o sumă de morţi şi răniţi. Petersburg 14 Martie. Controlorul de presă din Petersburg, generalul Drayschevsky, a fost arestat, fiindcă şi-a însuşit 300.000 ruble din averea publică. Frankfurt a M. 15 Martie „Frankfurter Zeitung“ anunţă din Stockholm: Administraţiile comunale din Moskova, Cazan, Charkov şi Odessa au declarat telegrafic asociarea lor la comitetul executiv şi la comitetul propăşire, constituindu-se în comitete pentru eliberarea internă a Rusiei. Petersburg 15 Martie. Agenţia telegrafică rusă comunică: Deputaţii Dumei Pepelajaff şi Taskin au plecat din ordinul comitetului executiv la Kronstadt, a căror garnizonă s’a pus la dispoziţia comitetului. Pelajeffa a fost numit comandant al oraşului Kronstadt. Kopenhaga 15 Martie. Motivele pentru amânarea Dumei şi a sfatului imperiului din 12 Martie încă nu sunt cunoscute dar face impresia că decur-gerea desbaterilor corpurilor legiuitoare nu poartă vina acestei măsuri ci desvoltarea ameninţătoare a situaţiunei interne a imperiului care făcea guvernului impresia că sesiunea Dumei nu poate deveni periculoasă.",Conform raporturilor gazetelor ruseşti şedinţa a treia a Dumei a decurs în aparenţă deasemenea în linişte. » Amsterdam 15 Martie. In urma ştirilor Agenţiei „Reuter" din Petersburg din 14 crt., ambasadorii englez şi francez au întrat în discuţii cu comitetul executiv al Dumei, îndată după contituirea lui. Preşedintele Rodzianke a adresat în numele comitetului militar al Dumei un manifest cătră comandanţii armatei şi marinei tuturor fronturilor, somândui să rămână liniştiţi şi să continue lupta contra duşmanului. Deasemenea au fost adresate apeluri cătră lucrătorii, de a menţine ordinea şi de a relua lucrul, spre a se putea duce lupta mai departe Fostul comandat militar, precum şi mii de janduri şi funcţionari de poliţie, au fostarestaţi. Deţinuţii politici au fost eliberaţi şi s’a format un comitet militar pentru menţinerea ordinei, cu ajutorul militar. O oră şi jumătate în urma isbucnirei revoluţiei la Petersburg, s-au asociat Moscova, iar mai târziu Nisni-Novgorod şi Charkov. Londra 16 Martie. „Bonar Lav“ a comunicat in casa de jos. ŢARUL A ADDISAT. Marele duce Michaîl Alexandrovics a fost chemat la regenţă. Omorârea ambasadorului englez Buchanan ? Comitetul revoluţionar executiv nu este stăpân pe situaţie. Berlin 16 Martie In urma unei ştiri primite de „Berliner Tageblatt“ din Stokholm, voiagiori sosit la Haparanda susţin că anbasadorul englez Buchanan a fost ucis. Corespondentul gazetei „Lokalanzeiger" din Stokholm depeşează că comitetul revoluţionar executiv nu este nici decum stăpân pe situaţie. Ţinuta armatei este dubioasă.Alimentele vor fi consumate în scurt timp. Se presupune că comitetul va fi măturat peste câteva zile de guvernul revoluţiei care se bazează pe elemente radicale şi socialiste. Revoltele iau din ce în ce un caracter mai ostil faţă de răsboiu. Cabinetul rusesc. Petersburg 16 Martie. Comitetul executiv al Dumei publică următoarea listă a noului cabinet naţional: Principele Lwow preşedinte al Semstvourilor va deveni ministru preşedinte şi ministru de interne. Deputatul oraşului Petersburg Miljukov, ministru de externe, deputatul de Saratow Kerensky ministru de justiţiei, vicepreşedintele Dumei Ukrasow, ministrul căilor de comunicaţie, deputatul de Kostroma Korobolov, ministru de comerţ şi industrie, profesorul la Universitateadin Moscova Manelow, ministrul al instrucţiei publice, membrul statului imperiului şi fostul preşedinte al treie nume, precum preşedintele comitetelor unite ale industriei mobilizate Gutschenkoff, ministru de răsboiu şi ministru de marină ad interim, deputatul de Petersburg Schingarew, ministrul al agriculturei, deputatul de Liev Teresschenko, ministru de finanţe şi deputatul de Kazan, Godnew controlor al imperiului. Alexandrovicci regent de paie. Viena 16 Martie. Marele duce Alexandrovics proclamat de regent este o personalitate incoloră, lipsită de orice dar intelectual. Fiind cel mai apropiat agnat major al tronului, conform legei ereditare, chemarea sa la regentă poate avea significații, cădeocamdată nu se ating drepturile Ţareviciului asupra tronului. Iluminaţiile pe frontul rusesc. Trupele ruseşti de front au ştire despre evenimentele revoltei. Berlin 16 Martie. „Achturblatt" comunică din Viena Diverse indicii observate ultimele zile pe frontul rusesc, denotă că mişcarea revoluţionară rusească nu a rămas nici pe câmpul de luptă un secret Soldaţii ruşi au făcut iluminaţii şi focuri de bucurie. Trupele Puterilor Centrale nu cunoşteau cauza însufleţirei şi credeau că bucuria rusească se referă la evacuarea Bagdadului de cătră turci. Ulterior s’a stabilit în mod precis că această dispoziţie sărbătoreasă a fost creată de evenimentele revoluţionare din Rusia de la cari soldaţii ruşi aşteaptă încheerea păcii. Cu siguranţă sunt de aşteptat evenimente foarte serioase îndată ce trupele se vor convinge că conducătorii revoluţiei vor cere urmarea şi mai cu forţă a răsboiului Stirmer şi Protopopow ucişi ? Stockholm 16 Martie. „Aftonbladed" află din Haparanda că Stürmer şi Protopopow au fost ucişi. Această ştire este contrazisă de o telegramă a Agenţiei Reuter care a sosit astă noapte zicând că Stürmer, Protopopov, Bark şi Goremykin au fost arestaţi. Oaltă depeşă a Agenţiei Reuter anunţă că marele duce Cyrill s-a pus la dispoziţia lui Rodzianko. Alexejev a declarat că acceptă proclamaţia comitetului. Generalul Brussilow declară că îşi va îndeplini datoria faţă de împărat şi ţară. Cercurile militare creatorii revoluţiei ? Stockholm 16 Martie. Pe cale indirectă se comunică din Petersburg, că în urma aflărei despre amânarea Dumei, care de fapt reprezintă dizolvarea ei, deputaţii Dumei s’au întrunit în palatul Dumei unde au hotărât să opună rezistenţa cu forţa. Extrema dreaptă a deputaţilor nu a fost de acord şi ar fi părăsit sala. Contele naţionalist Bobrinsky a demisionat din funcţia sa de vicepreşedinteUn urma acestei consfătuiri revoluţia a isbucnit la Petersburg cu puţine ore mai târziu. Toate indiciile arată că revolta a fost bine organizată şi pusă la cale de cercurile militare bine iniţiate. Lovitura de stat opera liberalilor? Geneva 16 Martie. Cauza principală a precipitărei evenimentelor din Rusia este înţelegerea urmată imediat între Duma şi garnizoana oraşului Petersburg, căreiai-a premers discuţii mai lungi. Duma a vrut să prevină o ’ lovitură de stat plănuită de deputaţii din dreapta extremă, despre care a ’ primit de veste. Se spune că cu ocazia congresului monarchistic panslav care trebuia să se ţină în curând, se plănuia desfiinţarea’Dumei şi introducerea unei dictaturi militare precum şi forma absolutistă de guvernament. Dispariţia familiei Ţarului. Stockholm 16 Martie. Situaţia comitetului revoluţionar din Petersburg nu este considerată prea puternică. In sânul Dumei sunt neînţelegeri. Detonii actual ai puterei din Petersburg vor să continue răsboiul până la extrem, pe câtă vreme purtătorii ai ideii revoluţionare nu vor altceva decât pacea, la care guvernul precedent, în contra căruia liberalii au deslănţuit furia poporului, s’ar decide actualminte cu siguranţă. Zăpăcirea generală de acuma trebue să se clarifice chiar în zilele viitoare. La spatele loviturei isbutite a liberalilor Dumei este adăpostită fă ră îndoială mai puţină putere de acţiune de cât s’a arătat la început. Masele poporului vor fi în curând desiluzionate de noul regim, dacă — ceea ce nu se ştie — îl vor întâmpina cu încredere. Afară de gazeta naţionalistă „Swjet“ alte jurnale nu apar la Petersburg. Nu se ştie unde să fie familia ţarului dar se presupune că atât Ţarina Alexandra, cât şi Ţarina-mama s’au pus sub scutul ambasadei japoneze După alt svon familia ţarului a fost internată de revoluţionari. vouigiul ummn nostru mmmmmma mmmmi mm cauza ruvoluţiuhisi MM SâîIiîĂ. Guvernul pressant rusesc acuzat că ar fi vrut să Încheie o pace ruşinoasă. Viena 16 Martie. Neue Freie Presse publică la locul de frunte: Svonurile desminţite dar răspândite zilele trecute privitoare la schimbări în locurile cele mai înalte guvernamentale au pornit dela fapta frapantă, că Majestatea Sa s’a înapoiat imediat în seara de 8 Martie din Budapesta la Viena, în contra intenţiei Sale de a călători mai departe în Transilvania. Chiar de atuncea au fost de auzit voci de ale celor iniţiați, cari au pus modificarea bruscă a programei de voagiu în legătură cu evenimentele externe Aceste zvonuri câştigă actualmente verosimilitate. Primele ştiri vage asupra mişcărilor revoluţionare din Rusia precum revoluţia care a urmat intradevăr mai târziu şi la care ne-am aşteptat întrucâtva , în urma telegramelor agenţiei Reuter, pot fi contribuit la decidererea Majestăţei Sale I de a renunţa la voiajul intenţionat. .#■ Nr. 25 -1917. Diferite. Ofiţerii englezi nu vor mai avea ordonanţe. In şedinţa parlamentului englez, ministrul Churchil a declarat între altele: Atât Anglia cât şi coloniile engleze fac tot posibilul spre a completa efectivul armatei engleze care trebue ridicate la 5 milioane oameni. Intre ultimele măsuri luate de comandantul militar este şi suprimarea ordonanţelor ofiţereştii, ceea ce dă un contigent de peste 30 000 noi luptători. — x— Militari români distinşi. D. Roman Fleşar, zugsf. din reg. 31 de inf. comp. 11, luptând pe frontul italian, la Doberdo a fost distins cu medalia de aur pentru vitejie. * ** Conduita presei din Londra şi Paris a arătat deja de opt zile încă cu ce convingere sigură şi triumfală a aşteptat ambasadorul englez la Petersburg lovitura sa. Times şi Temps au adresat cele mai ofensătoare atacuri in contra lui Protopopov şi Stürmer cărora li s’a spus că vor fi învinşi în lupta lor cu Duma. Sa lansat svonul că ei vor să închee o pace în condiţiuni înjositoare. Aci se crede cu privire la răsboiu, că deocamdată nu s’a schimbat nimica, deoarece guvernul revoluţionar nu se gândeşte la pace. Revoluţia protejată de Antanta este de considerat ca un act de disperare. Puterile Centrale îşi vor pune încrederea lor cu sânge rece cel mai nemerit pe propriile arme. Uciderea ambasadorului Buchtanan? Stockholm 16 Martie. (Telegrama gazetei Az Est) Pasageri sosiţi din Petersburg la Haparanda susţin că ambasadorul britanic Buchanan a fost ucis. Omorul a fost înscenat de guvernul anterior, spre a combate revoluţia. Aceasta ştire deocamdată încă nu este confirmată. Protopopov a fost ucis. Kopenhaga 17 Martie. Ştirea referitoare la uciderea ministrului rus Protopopov se confirmă. 9 4 11 * ( ( Nici o mişcare nu se auzia. Totul păria ca mort, numai câte-o pasăre îşi mai răsfăţa glasul prin cântecile sale. Deodată însă răsunară mai multe salve de puşcă. Mai multe capete cu căciuli negre ieşiră la iveală din tranşeele duşmane şi totodată se repeziră afară din tranşee. Ghiţă care se aşteptase la acest atac şi luând comanda asupra sa, porunci ca imediat să descalice fiecare de pe cal şi deoarece mai mulţi cai căzură morţi făcură din ei scuturi ţinând cu vitejie piept duşmanului care se tot apropia. — Nu vă lăsaţi feciori — strigă Ghiţă, căruia îi curgeau sudorile pe faţă, ştergându-le cu mâneca. Ca ploaia cădeau duşmanii, dar alţii apăreau în locul lor încât zăceau mormane de cadavre înaintea lor. Focul deveni însă din ce în ce mai, slab, pentru că începură să li se isprăvească muniţiile. — Nu mai avem gloanţe — strigară deodată cu toţii. — Atunci pe ei copii. Vii să nu ne dăm în mânile lor — strigă Ghiţă înfierbântat şi apucând puşca de ţeava care era fierbinte încă de atâtea puşcături sări din ascunzătoarea lui şi ca un leu se repezi spre duşmanii cari se înmulţiau din ce în ce. Rând pe rând cădeau voinicii din patrula lui Ghiţă, pe când înaintau spre duşmanii, cari trimeteau ca ploaia gloanţele. Mai rămăsese încă cu trei Inşi când Ghiţă se repezi disperat între duşmani. Lovind în dreapta şi’n stânga îşi făcu loc printre duşmani până ajunsea marginea tranşeelor duşmane. Un glonte însă îl ajunse în picior făcându-l să stea o clipă pe loc. Dar numai o clipă, căci în clipa următoare se repezi ca un turbat între Ruşi în tranşee, cari speriaţi nu ştiau ce să creadă. Seceră mai multe vieţi duşmane, până ce puterile îl ţinură pe picioare. Când deodată palid ca moartea căzu la pământ străpuns de o sabie duşmană între coaste. Când se trezi din amorţeala aducătoare de moarte în care zăcuse, se văzu pe un pat zăcând într’un cort, iar împrejurul său văzu feţe necunoscute. — Unde mă află ? — întrebă el pe cei dimprejur. Nimeni însă nu-i răspunse. îndată el observă de pe feţele lor, că se află într’un cort duşman iar aceia cari se uitau cu atâta curiozitatea la el erau duşmanii patriei sale. Voi să se ridice din pat, dar nu putu, fiindcă rănile îl dureau foarte Un soldat văzându-1 că vrea să se scoale se apropie de el și prin semne îi arătă să nu se mişte din loc. — După cum văd, pe bune mâni am mai căzut — zise Ghiţă oftând cu amărăciune * * * La poarta pururea deschisă a lui badea Gheorghe bătu cineva. Badea Gheorghe eși murmurând din casă şi se apropie de poartă. — Bună ziua, bade Gheorghe — zise postarul întinzându-i o scrisoare. — Bună vremea — mulțumi scurt badea Gheorghe luând scrisoarea din mâna poștarului. Oare dela cine va fi venind? — întrebă el pe poștar. — Pare-mi să dela feciorul Dtale din războiu — răspunse poștarul plecând mai departe. — Măi omule, dar puteai să mi-o aduci mai curând, căci uite s'a înegrit și s’a rupt pe mărgini de când e pe drum — strigă badea Gheorghe după postav, care nici nu-și întoarse capul. Intră în casă. — Tu Anico — se adresă el cătră fată, care tocmai își împletea părul — uite am primit o scrisoare dela Ghiţă, ia vezi ce scrie în ea. — Da’ nu știu taică, căci eu nu știu ceti — răspunse fata cu frică. Ei, fire-ai a dracului, nu şti să ceteşti, hai, de ce nu şti. Ia scrisoarea în mână că dacă nu îmi împletesc eu mânile în părul tău — se răsti la ea badea Gheorghe. Fata însă ştiindu-i năravul ieşi repede afară cu părul despletit, ascunzându-se în dosul casei. O urmară o droaie de înjurături pe care ea însă nu le băgă în seamă. După ce se mai potoli puţin badea Gheorghe începu să murmure: Oare ia cine să mă duc să mi-o citească. Cu badea Neculae sunt certat, pentrucă am spart capul feciorului său. Să mă duc la Safta m’ar da pe ușe afară pentru găina care i-am omorât-o. Cu Stan sunt în judecată pentru porcul care mi-a întrat odată în curte şi venind el a zis că-i porcul lui, dar o să-i arăt eu să pretinză averea altuia fiind odată în curtea mea. Hei, Hei, badea Gheorghe nu-i prost. Pe toţi o să-i pună sub călcâi. Dar i-o să mă duc la Oprea, căci poate și-o fi uitat, de astă iarnă batjocura ce-a îndurat-o de la mine, când îmi zgribura canele la vatra lui, fără să-i dea drumul să-mi vie acasă să-i dau de mâncare. Luându-și surtucul pe umeri ieși blăstămând pe fie-sa, care nu se mai arăta. . — Tu Anico, ai grije de casă, căci eu mă duc până ’n vecini, dar bagă de seamă să nu între cânele în casă până nu vin eu — zise badea Gheorghe apropiindu-se de poartă. — Dar unde dracii o fi fata aia — murmură mai departe ieșind pe poartă afară. Se îndreptă spre casa lui Oprea. Era mulțumit că nu întâlni pe nimeni pe stradă. Bătu la poartă și Oprea îi deschise, făcându-și cruce când îl văzu. — Bună ziua vecine îl — agrăi badea Gheorghe intrând în curte cu ochii plecați, ca şi când iar fi fost rușine să se uite în ochii vecinului. — Bună să ți fie inima bade Gheorghe, dar ce vânt te aduce pe la noi. — Nu mă aduce vântul, ci picioarele, măi Oprea, după cum vezi — zise aproape cu ciudă badea Gheorghe. — Uite am primit o scrisoare de la feciorul meu şi te rog să mi-o citeşti. Aproape smerit vecinul luă scrisoarea din mâna lui şi poftindu-l să şadă pe o laviţă dinaintea casei strigă: — Tu babo, adu-mi ochelarii! O femeie mititică gârbovă îi aduse ochelarii şi punându-ş’i pe nas se aşeză faţă ’n faţă cu badea Gheorghe, cetindu-i scrisoarea: „Dragă taică mă aflu acum prins la duşmani într’un cort pe câmpul de luptă. M’au prins când nu ştiam de mine nimic după ce primisem nenumărate răni. Fi pe pace, că o să ne vedem cât de curând. Al D-tale fiu Ghiţă“ Pentru prima oară ieşiseră lacrimi din ochii lui badea Gheorghe cum auzi cele scrise de feciorul lui. Fără să zică un cuvânt smulse scrisoarea din mâna vecinului şi ieşi murmurând din curte, îndreptându-se șovăind cătră casă. Găsi poarta deschisă îndărăt La ușa casei chelâlăia cânele care cum îl văzu se retrase smerit la o parte cu coada între picioare, iar pisica miorlăind se împletecea printre picioarele lui. Cu o lovitură de picior însă zbură cât colo iar badea Gheorghe întră în casă. Crezând că-și va vărsa năcazul asupra fetii găsind-o în casă, dar fata nicăiri. — Tu Anico tu! — începu el să strige ieșind pe pragul ușii, care era cam înalt de la pământ. — Nu vezi că am venit acasă, vino de fă-mi ceva de mâncare ... Dar deodată ca un copac căzu la pământ lovindu-se de pragul de jos al uşii. Păşise rău şi alunecă. Un vaiet se auzi numai şi căzu în nesimţire. Când se trezi se afla în pat lângă care stătea fata lui oitându-se cu grije la el. — Unde dracu, mi-ai fost când am venit acasă — începând s-o înjure. Căzu însă iarăşi în nesimţire, pentru că rana din tâmple îl durea, cauzându-i dureri foarte mari. Cu toate îngrijirile primite de la fire se zăcu mai multe săptămâni în pat, în care într-o dimineaţă Anica îl găsi ţeapăn. N-a avut parte să-şi mai vadă feciorul. Nu se făcu mare zarvă de moartea lui. La înmormântare însă participară mai toţi vecinii cu care nu se avea bine, iertându-i în momentele din urmă. Par’că adierea vântului aducea pe aripile sale murmurile vecinilor: — Dumnezeu nu bate cu băţul. 1 — x— a marii Psvatador. Din Kopenhaga vine ştirea că celebrul artist măiestru pentru filmuri cinematografice, Valdemar Psilander, a murit fără veste de un atac de apoplexie în vârstă de 36 ani. Cel mai simpatic şi mai iubit artist de cinematograf, care a fost idolul publicului femenin, pleacă din lume când era în apogeul activităţii lui artistice. Multe ziare nu vor să creadă că a murit într’adevăr, și cred că e numai un șiretlic al impresarului lui Psilander cari vor să facă reclamă în jurul numelui lui Psilander.