Gazeta Transilvaniei, august 1917 (Anul 80, nr. 3-14)
1917-08-03 / nr. 3
Nr. 3. _____ Brașov, Joi 3 (16)1august ABONAMENTUL: Pe un an..................................24 Coroane. » Va n.............................12 » » V* »........................ 7 j) 1 lună . . 2*56 cor. Numărul 12 bani. ZIAR POLITIC_NATIONAL. Redactor responsabil: G. Crainic. Editura: Tipografia ,,bazata Transilvaniei", Strada Prundului Nr. 15, La 1917. Redacţia şi administraţia : Strada Prundului Nr. 16. Inseratele se primesc la administraţie. Preţul după tarif şi învoială. Manuscrisele nu se înapoiază. Să dăm stipendii fetelor noastre! (C8) Răsboiul actual, cu toate grozăveniile sale, a avut darul de a scoate la iveală şi a accelera şi câteva probleme de importanţă, cam altmintrelea ar fi fost osândite să rămână încă multă vreme în domeniul dorinţelor platonice şi el discuţiilor academice. Aşa este între alta probleme socialeeconomice şi chestia feministă. Dacă răsboiul actual a fost o probă de fac, în care forţa, morală şi fizică a bărbaţilor a fost pusă la încercare ca niciodată, o probă nu mai puţin grea a fost el şi pentru capacitatea de muncă spirituală şi forţa de rezistenţă fizică a femeei. Şi spre onoarea sensului aşa numit slab fie zis, femeea, careavea să înlocuească pe bărbatul, care a încins sabia, nu mai toate îndeletnicirile sale spirituale şi fizice, tie afirmat, preste aşteptare şi şi-a desminţit atributul tradiţional de slăbiciune. Ia deceniile din urmă femeia-student, femeia-medic, femeia-profesor, femeia-contabil, femeia-muncitoare de fabrici, ba chiar şi femeia-advocat nu mai făcea parte din domeniul rarităţi- lor.Răsboiul actual a scos la iveală pe femeia-călăuz, pe femeia-birjar, pe femeia-muncitoare de birou, ba dacă e să ne cugetăm la pilda regimentului de femeie ce şi-a făcut apariţia cu prilejul ultimei ofensive ruseşti, chiar şi pe femeia-soldat. Astfel s-a dovedit cu prisosinţă, că femeia e în stare să înlocuiască la nevoe pe bărbat aproape pe orişice teren al vieţi practice. Chestia feministă, ca chestia socială şi economică, nu este o problemă modernă: ea a existat deja şi in vechime. Ba dacă e să credem ceace ne spun istoriografii vechi despre Schiţi şi alte popoare cu obiceiuri analoge sau ceea ce ne spune legenda despre amazoane sau tradiţia despre epoca preistorică a matriarhiei, a preponderenţei şi dominaţiunei elementului femeesc în familie şi societate, epocă care a premers epocei patriarhale, a stăpânire! bărbatului,—trebue să admitem, că în anumite faze ale evoluţiei sociale femeia ajunsese nu numai să se ridice pe aceeaş treaptă cu bărbatul, ci chiar să se ridice deasupra bărbatului. Ceea ce vedem azi desfăşurându-se înaintea ochilor noştri sub forţa înprejurărilor şi a necesităţii, nu este decât o reeditare a unor curente şi procese de prefacere, cari au stăpânit societătea omenească, de când e lumea. Deci istoria se repetă şi în punctul acesta. Ultimele decenii cu necesităţile şi greutăţile lor de trai, ce se potenţau paralel cu sporul populaţiei, au scos pe femeia din cercul restrâns şi tihnit al familiei şi au aruncat-o în învălmăşala luptei pentru existenţă pe aceeaş arenă a muncei grele şi istovitoare, ca şi pe bărbat. Dacă până la isbucnirea răsboiului mondial diştiinţate de emancipare şi egalizare ale femeei au fost stânjenite de concurenţa superioară a bărbatului, astăzi cataclismul mondial în lipsa braţelor bărbăteşti a aruncat dintrodată pe femeie la aceeaş înălţime şi însemnătate cu bărbatul, la care pe slarea une evoluţii pacinice cu greu s’ar fi putut ridica în curând. Această stare de lucruri va dăinui fără îndoială multă vreme şi după răz- boi şi situaţia câştigată astăzi de femeie în lipsa concurenţei bărbăteşti, se va întări în viitor şi mai mult din cauza aceleeaş lipse a braţelor bărbăteşti. Greutăţile economice, pe care ultimele decenii le-au grămădit în calea măritişului fetelor , au silit pe fete, în tendinţa lor firească de a-şi crea o carieră şi de a-şi asigura pe această cale existenţa, să năpădească toate categoriile de şcoli până sus la universitate. Acest curent va lua proporţii şi mai covârşitoare mai ales de aci înainte, când nu numai necesităţile individuale, ci şi necesităţile obşteşti şi sociale, au deschis înaintea sensului femeiesc porţile tuturor carierelor. Iată-ne dar în faţa uneia din problemele cele mai însemnate economice sociale, pe cari le-a scos la suprafaţă răsboiul actual. Această problemă nu ne poate lăsa indiferenţi nici pe noi Românii. Statistica diferitelor noastre institute de învăţământ dovedeşte, că şi fetele noastre se îmbulzesc din an în an în număr tot mai mare pe băncile şcoalei şi precum arată rezultatul, cu succesul cel mai strălucit. Astfel devine foarte actuală şi chestia ajutorării fetelor noastre din toate acele fundaţiuni, cari erau până acum menite sa ajute pe elevii săraci şi silitori. Literile fundaţionale, alcătuite înainte cu decenii, când nu se pomenea, ca şi fetele noastre să studieze, eschida limine pe fete dela toate acele benefiicii, cari au fost destinate şi codificate numai pentru studenţi. Astăzi avem şi studente şi mâne-poimâne — graţie ambiţiei, diligenţei şi conşidenţioozităţii’ fireşti a fetelor — numărul lor va fi şi’mai covârşitor. E timpul aşadară, ca administratorii diferitelor noastre fundaţiuni, să se conformeze acestei necesităţi create de războiul actual şi să deschidă şi fetelor noastre, cari studiază, calea pentru toate acele beneficii, de cari se împărtăşeau până acum numai băeţii. Am scris aceste rânduri în preajma întrunirei reprezentanţei fundaţiunei Gozsdu şi aşteptăm dela administraţia celui mai mare fond românesc pentru stipendii, să rupă ghiaţa şi să ia o hotărâre principială, admiţând şi pe fete la toate acele beneficii, cari fuseseră până acum rezervate numai pentru studenţi. v^UT-outu. cijubuianu ca SîUpenUlî a fetelor noastre, cari studiază, este nu numai o chestie de echitate, dar şi o chestie naţională culturală-economică, care merită să fie supusă unei serioase şi drepte chibzueri şi aprecieri. Biblioteca Judeţeană ASTRA P1192 Chestia preparandiilor româneşti. Azi suntem în situaţia de a publica adresa d-lui ministru de culte şi instrucţie publică trimeasă sub Nr. 109891/17. VI. b în chestia preparandiilor româneşti Excelenţei Sale d-lui Arhiepiscop şi metropolit Vasile Mangra. Adresa este de următorul cuprins: Despre acele evenimente, cari s'au petrecut în legătură cu atitudinea preoţilor şi învăţătorilor români în părţile răsăritene ale patriei noastre parte paralel cu invazia românească, parte după ca — ni s'au prezentat din loc competent astfel de date, cari cu puterea nerăsturnabilă a statisticei aruncă o lumină îngrijitoare asupra acelui spirit nepatriotic, în care sunt educaţi viitorii învăţători ai poporului român din patrie în preparandiile confesionale gr. or. române de sub jurisdicţiunea Excelenţei Voastre şi cu care spirit învăţătorii, când păşesc pe arena misiune lor, în şcoală inficiază apoi sufletul sutelor de mii ale straturilor de jos ale populaţiunei în vârsta cea mai sensibilă a copiilor. — Acest fapt întristător fără îndoială contrastează cu intenţiile Excelenţei Voastre şi astfel cu greu va fi stârnit undeva mai multă îngrijorare, decât în sufletul Excelenţei Voastre. Faptul îşi găsesşte explicarea în acea situaţie excepţională, în care se găsesc bisericile şi organismele bisericeşti, întemeiate pe baze naţionale înrudite cu naţiunile duşmane.