Gazeta Transilvaniei, august 1917 (Anul 80, nr. 3-14)

1917-08-03 / nr. 3

Nr. 3. _____ Brașov, Joi 3 (16)1august ABONAMENTUL: Pe un an..................................24 Coroane. » Va n.............................12 » » V* »........................ 7 j) 1 lună . . 2*56 cor. Numărul 12 bani. ZIAR POLIT­IC_NATIONAL. Redactor responsabil: G. Crainic. Editura: Tipografia ,,bazata Transilvaniei", Strada Prundului Nr. 15, L­a­ 1917. Redacţia şi administraţia : Strada Prundului Nr. 16. Inseratele se primesc la administraţie­. Preţul după tarif şi învoială. Manuscrisele nu se înapoiază. Să dăm stipendii fetelor noastre! (C8) Răsboiul actual, cu toate gro­zăveniile sale, a avut darul de a scoate la iveală şi a accelera şi câteva pro­bleme de importanţă, cam­ altmintrelea ar fi fost osândite să rămână încă multă vreme în domeniul dorinţelor platonice şi el discuţiilor academice. Aşa este între alta probleme soci­ale­­economice şi chestia feministă. Dacă răsboiul actual a fost o probă de fac, în care forţa, morală şi fizică a bărbaţilor a fost pusă la în­cercare ca nici­odată, o probă nu mai puţin grea a fost el şi pentru capaci­tatea de muncă spirituală şi forţa de rezistenţă fizică a femeei. Şi spre o­­noarea sensului aşa numit slab fie zis, femeea, care­­avea să înlocuească pe bărbatul, care a încins sabia, nu mai toate îndeletnicirile sale spirituale şi fizice, tie afirmat, preste aşteptare şi şi-a des­minţit atributul tradiţional de slăbiciune. Ia deceniile din urmă femeia-stu­­dent, femeia-medic, femeia-profesor, femeia-contabil, femeia-muncitoare de fabrici, ba chiar şi femeia-advocat nu mai făcea parte din domeniul rarităţi-­­ lor.­­Răsboiul actual a scos la iveală pe femeia-călăuz, pe femeia-birjar, pe femeia-muncitoare de birou, ba dacă e să ne cugetăm la pilda regimentului de femeie ce şi-a făcut apariţia cu pri­lejul ultimei ofensive ruseşti, chiar şi pe femeia-soldat. Astfel s-a dovedit cu prisosinţă, că femeia e în stare să în­locuiască la nevoe pe bărbat aproape pe orişice teren al vieţi practice. Chestia feministă, ca chestia so­cială şi economică, nu este o problemă modernă: ea a existat deja şi in ve­chime. Ba dacă e să credem ceace ne spun istoriografii vechi despre Schiţi şi alte popoare cu obiceiuri analoge sau ceea ce ne spune legenda despre a­­mazoane sau tradiţia despre epoca preistorică­­ a matriarhiei, a preponde­renţei şi dominaţiunei elementului fe­­meesc în familie şi societate, epocă care a premers epocei patriarhale, a stăpânire! bărbatului,—trebue să admi­tem, că în anumite faze ale evoluţiei sociale femeia ajunsese nu numai să se ridice pe aceeaş treaptă cu bărba­tul, ci chiar să se ridice deasupra băr­batului. Ceea ce vedem azi desfăşurân­­du-se înaintea ochilor noştri sub forţa înprejurărilor şi a necesităţii, nu este decât o reeditare a unor curente şi procese de prefacere, cari au stă­pânit societătea omenească, de când e lumea. Deci istoria se repetă şi în punctul acesta. Ultimele decenii cu necesităţile şi greutăţile lor de trai, ce se potenţau paralel cu sporul populaţiei, au scos pe femeia din cercul restrâns şi tihnit al familiei şi au aruncat-o în învălmă­­şala luptei pentru existenţă pe aceeaş arenă a muncei grele şi istovitoare, ca şi pe bărbat. Dacă până la isbucnirea răsboiului mondial diştiinţate de eman­cipare şi egalizare ale femeei au fost stânjenite de concurenţa superioară a bărbatului,­­ astăzi cataclismul mon­dial în lipsa braţelor bărbăteşti a a­­runcat dintrodată pe femeie la aceeaş înălţime şi însemnătate cu bărbatul, la care pe slarea une evoluţii pacinice cu greu s’ar fi putut ridica în curând. Această stare de lucruri va dăinui­­ fără îndoială multă vreme şi după răz-­­ boi şi situaţia câştigată astăzi de fe­meie în lipsa concurenţei bărbăteşti, se va întări în viitor şi mai mult din cauza aceleeaş lipse a braţelor bărbăteşti. Greutăţile economice, pe care ul­timele decenii le-au grămădit în calea măritişului fetelor , au silit pe fete, în tendinţa lor firească de a-şi crea o carieră şi de a-şi asigura pe această cale existenţa, să năpă­dească toate categoriile de şcoli până sus la universitate. Acest curent va lua proporţii şi mai covârşitoare mai ales de aci înainte, când nu numai necesităţile individuale, ci şi necesi­tăţile obşteşti şi sociale, au deschis înaintea sensului femeiesc porţile tu­turor carierelor. Iată-ne dar în faţa uneia din pro­blemele cele mai însemnate economice sociale, pe cari le-a scos la suprafaţă răsboiul actual. Această problemă nu ne poate lăsa indiferenţi nici pe noi Românii. Statistica diferitelor noastre institute de învăţământ dovedeşte, că şi fetele noastre se îmbulzesc din an în an în număr tot mai mare pe băncile şcoa­­lei şi precum arată rezultatul, cu suc­cesul cel mai strălucit. Astfel devine foarte actuală şi chestia ajutorării fe­telor noastre din toate acele fundaţi­­uni, cari erau până acum menite sa ajute pe elevii săraci şi silitori. Literile fundaţionale, alcătuite în­ainte cu decenii, când nu se pomenea, ca şi fetele noastre să studieze, eschid­a limine pe fete dela toate acele be­­nefiicii, cari au fost destinate şi codifi­cate numai pentru studenţi. Astăzi avem şi studente şi mâne-poimâne — graţie ambiţiei, diligenţei şi conşid­enţio­­ozităţii’ fireşti a fetelor — numărul lor va fi şi’mai covârşitor. E timpul aşa­­dară, ca administratorii diferitelor noas­tre fundaţiuni, să se conformeze aces­tei necesităţi create de războiul actual şi să deschidă şi fetelor noastre, cari studiază, calea pentru toate acele be­neficii, de cari se împărtăşeau până acum numai băeţii. Am scris aceste rânduri în preajma întrunirei reprezentanţei fundaţiunei Gozsdu şi aşteptăm dela administraţia celui mai mare fond românesc pentru stipendii, să rupă ghiaţa şi să ia o hotărâre principială, admiţând şi pe fete la toate acele beneficii, cari fuse­seră până acum rezervate numai pen­tru studenţi. v^UT-outu. cijubuianu c­a SîUpen­Ulî a fetelor noastre, cari studiază, este nu numai o chestie de echitate, dar şi o chestie naţională culturală-economică, care merită să fie supusă unei seri­oase şi drepte chibzueri şi aprecieri. Biblioteca Judeţeană ASTRA P1192 Chestia preparandiilor româneşti. Azi suntem în situaţia de a publica adresa d-lui ministru de culte şi instrucţie publică trimeasă sub Nr. 109891/17. VI. b în chestia preparandiilor româneşti Exce­lenţei Sale d-lui Arhiepiscop şi metropolit Vasile Mangra. Adresa este de următorul cuprins: Despre acele evenimente, cari s'au pe­trecut în legătură cu atitudinea preoţilor şi învăţătorilor români în părţile răsăritene ale patriei noastre parte paralel cu invazia românească, parte după ca — ni s'au pre­zentat din loc competent astfel de date, cari cu puterea nerăsturnabilă a statisticei aruncă o lumină îngrijitoare asupra acelui spirit nepatriotic, în care sunt educaţi vii­torii învăţători ai poporului român din pa­trie în preparandiile confesionale gr. or. ro­mâne de sub jurisdicţiunea Excelenţei Voas­tre şi cu care spirit învăţătorii, când păşesc pe arena misiune­ lor, în şcoală inficiază apoi sufletul sutelor de mii ale straturilor de jos ale populaţiunei în vârsta cea mai sensibilă a copiilor. — Acest fapt întristă­tor fără îndoială contrastează cu intenţiile Excelenţei Voastre şi astfel cu greu va fi stârnit undeva mai multă îngrijorare, decât în sufletul Excelenţei Voastre. Faptul îşi găsesşte explicarea în acea situaţie excep­ţională, în care se găsesc bisericile şi orga­nismele bisericeşti, întemeiate pe baze na­ţionale înrudite cu naţiunile duşmane.

Next