Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1917 (Anul 80, nr. 38-49)

1917-11-02 / nr. 38

Mr. 38 1917 Joi 2 (15) Noemopie ABONAMENTUL: Pe un an......................... . 24 Coroane. n Vi » ...............12 i) » V. n............................. 7 n _ i lună . . 2­56 cor. Numărul 12 bani. ZIAR POLITIC NATIONAL. Redactor responsabil: G. Crainic. Editura: Tipografia „Gazeta Transilvaniei", Strada Prundului Nr. 15. Redacţia şi administraţia : Strada Prundului Nr. 15. Inseratele se primesc la administraţie. Preţul după tarif şi învoială. Manuscrisele nu se înapoiază. împrumutul VII de răsboiu. Bra­şov, 15 Novembre n. 1917. Am publicat mai la vale în acest număr prospectul pentru subscriere la împrumutul cel nou de răsboiu, care se începe cu ziua de azi și du­rează o lună de zile. Deja la apelu­rile făcute și de noi, ca publicul ro­mânesc să participe cu sume cât mai mari la subscriere, am arătat avan­tajele cele mari, ce le oferă acest mod de plasare a capitalelor dispo­nibile. Ne rămâne acum să scoatem la iveală momentele deosebite, care le înfăţişează acest nou împrumut de războiu. Rezultatele peste aşteptare de­ bune, ce le-a dat în Germania, aliată nouă, subscrierea la noul împrumut, trebue să fie un îndemn şi pentru noi, ca să imităm pe acest popor practic şi pătruns până în cele mai ascunse simţuri de adevăratul pa­triotism şi spiritul de jertfă. Când vitejii noştri îşi jertfesc tot ce au ei mai scump, viaţa, pentru tron şi pa­trie, este o datorie de tot elemen­tară, ca cei râmaşi acasă să contri­bue măcar în modul acesta la duce­rea războiului cu sorţi de isbândă sigură şi astfel să înlesniască termi­narea lui cât mai grabnică. De la îm­plinirea acestei datorii patriotice nu e permis să se sustragă nimeni, nici un Român. Pe lângă datoria patriotică, tre­bue să ne îndemne la subscriere in­teresul propriu material. Adevărat, că noi Românii, din păcate, n’avem averi mari, dar şi puţinul nostru e de ajuns pentru a fi chivernisit după cuviinţă. Mai ales economii noştri au belşug de bani disponibili şi în loc să-i ţină morţi, ba unii să-i în­groape în pământ, ca să se putre­zească, e mai bine a-i pune în hârtii de valoare, în efecte de împrumut de războiu. Aceste efecte asigură acum 6 la sută şi 5 şi jumătate la sută, un pro­cent, care face încă odată atâta cât dau acum băncile mai mari pentru sumele depuse la ele. Și cum acest procent este asigurat pe un termen de 5 ani cel puţin, fiecare are timp de ajuns să-şi facă socoteala şi să combine, ce să înceapă şi cum să-şi folosească capitalul disponibil în bani după încetarea războiului, căci până atunci şi aşa nu are ce face cu ei. Nu mai vorbim de cei ce au a­­vut câştiguri directe din furnituri de războiu, cari au datorinţă duplă a plasa o parte însemnată de câştig în efectele acestea, după care s’au fe­ricit. Cum însă renta aceasta asigură 6 şi 5 şi jumătate la sută, iar Banca austro-ungară dă împrumuturi pe ea cu 5 la sută, rezultă chiar şi din a­­ceastă transacţiune un profit, luân­­du-se în considerare şi cursul scăzut, cu care se emite acest împrumut de războiu. O împrejurare de tot favorabilă pentru statul nostru este, că toate împrumuturile noastre s’au făcut în ţară, între cetăţenii lui, aşa încât spe­­culaţiunea de bursă nu poate pri­mejdui creditul statului, ci din con­tră ne consolidează valuta. Precând duşmanii noştri s’au îndatorat din greu în afară şi s-au dat astfel le­gaţi capitaliştilor streini pe multe zeci de ani, noi ne-am ajutat aici în ţară din puterile noastre proprii şi nu suntem nevoiţi să trimitem la fie­care jumătate de an vagoane şi tre­nuri întregi de bani, ca să putem achita cupoanele în străinătate In schimb noi vom putea duce în afară fel de fel de mărfuri şi pentru ele vom încassa banii scumpi streini, cu care vom putea acoperi importul no­stru de articoli, cari nu-i putem pro­duce noi acasă. Un mare favor au aceste hârtii de valoare, căci se poate plasa în ele averea minorilor, a curânzilor, se pot pune cauţiuni şi se poate plăti şi darea de răsboiu. Deci ele sunt bani buni în toate privinţele şi pentru toate trebuin­­ţele. Cu ocaziunea desbaterii proiec­tului provizoriu de îndemnizare bud­­getară a fost vorba şi de aceste efecte şi din toate părţile s’a accen­tuat, că titlurile de rentă ale împru­muturilor de războiu vor fi preferite la toate ocaziunile ca un mijloc, cu ajutorul căruia am eluptat biruința. Şi deci se cuvine, ca, precum trebue să fim recunoscători­­ bravilor noştri luptători de pe fronturi, tot aşa ma­re datorie are statul să ocrotească şi favorizeze pe aceia, cari i-au pus la îndemână mijloacele băneşti pentru purtarea răsboiului. Părerile au fost unanime în această privinţă, prin urmare nu mai încape nici urmă de temere şi îndoială, că aşa se va şi întâmpla. Ca ultim moment îmbărbătător trebue să amintim şi succesele glo­rioase ale armelor noastre aliate pe câmpurile de onoare, unde bravii noştri au făcut adevărate minuni. Succesele de pretutindinea, teritoriile enorme ocupate, prăzile ne mai­po­menite de războiu şi paralizarea produsă mai ales în Rusia de zbu­­ciumările revoluţiunii, sunt tot atâtea puncte luminoase, că ne apropiem de pacea mult dorită, căreia trebue să-i pregătim calea cât mai deplin. Iată aşadară, de ce apelăm noi la tot Românul să subscrie la îm­prumutul de stat! V-u. Bărboiul cu Italia. Socialiştii Italieni cer încheierea păcii. Comandantul circumscripţiei militare Genua-Turin a interzis orice manifestaţii ale partidelor socialiste. In schimb s’a permis organizarea unei procesiuni a in­­tervenţioniştilor. Şefii socialiştilor au avut la Milano o consfătuire, în care s’a stabilit atitu­dinea socialiştilor italieni faţă de noua situaţie politică şi militară. Socialiştii au hotărât să intervie pentru o încheiere grabnică a păcii, opunându-se însă contra unor eventuale anexări în dauna Italiei­ Conferinţa a ajuns la hotărârea, că cel mai bun lucru pentru Italia este să încheie pacea şi că, împreună cu ruşii, să exercite o presiune asupra celorlalt aliaţi. Englezii alarmaţi de Înfrângerea italiană. Sidney Low publică în „Daily Chro­­nicle“ următoarele consideraţii pesimiste asupra înfrângerii italiene: „S’a ivit iar o criză militară neaşteptată şi teribilă. Ea însemnează poate începutul sfârşitului. Armatele italiene de pe Isonzo au fost crunt bătute şi deocamdată sunt aproape de istovire. După împrejurări, Cadorna poate fi chiar silit să se retragă dincolo de Po și să lase în mânile năvălitorilor întregul Piemont, precum și Lombardia. Aceasta însă nu se va întâmpla, de­oare­ce înainte de a se ajunge la această fază, Italia va fi încheiat pacea. Lovitura ger­mană are o importanţă politică tot atât de mare, ca şi cea strategică. Socialiştii, neutraliştii, pacifiştii şi germanofilii, cari au răsturnat ministerul Roselli, au deve­nit mai neastâmpăraţi ca totdeauna. Ei vor face tot posibilul, pentru a sili gu­vernul să termine războiul.

Next