Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1918 (Anul 81, nr. 5-11)

1918-01-14 / nr. 5

Mis 5« Brașov, ABONAMENTUL: Pe un an............................ 24 Coroane. s 1/*»........................ 12 n rï V* n............................. 7 n . „ i lună . . 2­5o cor. Numărul 12 bani.­ ­ *9' "Vs , „4rt04?wr » V n_ vim ■ m %* 21 AR POLITIC NATIONAL. Redactor responsabil: G. Crainic. Editura: Tipografia „Gazeta Transilvaniei", Strada Prundului Nr. 15, ianuarie 1018. Redacţia şi administraţia : Strada Prundului Nr. 11. Inseratele se primesc la administraţie. Preţul după tarif şi învoială. Manuscrisele nu se înapoiază. Un nou discurs de pace al contelui Czernin. Apelul c­ătre Wilson de a coopera la înfăptuirea păcii generale. — Raport special al „Ga* Trans.1 — Budapesta, 24 Ianuarie. In şedinţa de azi a comisiei a­­facerilor externe contele Czernin a rostit în faţa delegaţiunilor austriace un remarcabil discurs în chestia pă­cii. Acest discurs este de natură de a risipi nedumeririle, ce s’au ivit în zilele din urmă în legătură cu trata­tivele dela Brestlitovsk.. Contele Czer­nin are încredere neclintită în suc­cesul păcii cu Rusia şi Ucraina şi constată, că pe frontul nordic şi ră­săritean războiul poate fi considerat ca şi încheiat. Insă momentul cel mai însemnat­­ şi neaşteptat al discursului contelui I­uzerim este apelul, ce se face la a­­dresa presidentului Wilson al statelor unite, ca acesta dimpreună cu mo­narhia să ia în marile sale chestia păcii generale, de­oarece programul de pace al monarhiei noastre şi al lui Wilson coincid în punctele prin­cipale în ceea ce priveşte putinţa unei păci între toţi beligeranţii. Contele Czernin are deplină în­credere, că pacea generală trebue să urmeze nu peste mult, îndată ce se va încheia pacea separată cu Rusia. In sfârşit contele Czernin avertizează pe cei impacienţi, ca să aibă încre­dere întrânsul şi să nu pericliteze prin atitudinea lor interesele monar­hiei la tratativele de pace. Discursul contelui Czernin este socotit ca cel mai important mani­fest de pace, ce s’a făcut până acum şi cu drept cuvânt se aşteaptă să stârnească un ecou deosebit în toate părţile, atât la prieteni, cât şi la duşmani. Părţile principale ale acestui istoric discurs sunt următoarele: PriceSpIHd ta&aanssitale ais păşit Declar aici din nou, a zis contele Czernin, — că eu nu cer de la Rusia nici măcar un metru patrat şi nici măcar un filer şi dacă Rusia, pe cum se pare a fi, adoptă acelaşi prin­cipiu, pacea trebuie să se încheie. Din contră nici când n’aş fi dispus să închei o pace, care trece peste li­mitele frcsate. Accentuez din nou, că nu are nici o bază părerea pesimistă ce s’a răspândit în timpul din urmă, că pacea se va zădărnici. Comisiile s’au înţeles asupra principiului păcii fără anecsiuni şi fără despăgubiri şi numai îndrumări nouă ale unui alt guvern rusesc ar fi în stare să înlă­ture această bază. Gre­utăţila ce tre&nSe' n­alăto­ate In deosebi doica sunt greutăţile cari fac, ca tratativele de pace să meargă atât de încet, întâi faptul, că puterile centrale nu au să trateze cu un imperiu unitar, ci cu diferite ţări­ ruseşti, cari nu şi-au frcsat încă gra­niţele şi sfera de com­petinţă. Am a­­juns deja la înţelegere în ceeace pri­veşte renunţarea la anecsiuni şi des­păgubiri, iar cu Ucraina şi în ceeace priveşte modalităţile de a relua con­tactul comercial. Pe motivul, că gra­niţele Ucrainei nu s’au frcsat îr.că, guvernul din Petersburg cere ca să n-!r'r':r ' ; : da~. 1 a ! sv».»­d­ais cu Ucraina, ceea ce delegaţii ucrainieni nu voesc să admită, a­­ceasta este altă greutate, care însă sperează, că se va înlătura în câteva zile. Pe de altă parte se anunţă din Prestlitovsk, că guvernul muncitori­lor şi ţăranilor Ucrainieni va trimete 2 delegaţi, cari vor coopera cu de­legaţii ruşi, ceea ce constitue de ase­menea o nouă greutate. Inlăturân­­du-se însă toate aceste greutăţi, con­tele Czernin sperează că între Aus­­troungaria şi statul Ucrainian se vor menţinea graniţele cele vechi din timpul imperiului rusesc. Gestia Potentei. In cea ce priveşte soartea vii­toare a Poloniei, contele Czernin do­reşte, ca însă, populaţia să se pro­nunţe în modul cel mai independent şi neinfluenţat. Numai în cazul acesta ar accepta ataşarea Poloniei la mo­narhie. Contele Czernin n’ar fi avut nimic în contră, ca la tratative să participe şi representanţii Poloniei, însă delegaţii ruşi au fost de părere, că actualul guvern polon nu este în­dreptăţit să vorbească în numele ţării. Rb­ednţele dintre Germania şi Rusia. Cea mai mare greutate se pare a fi felul deosebit, cum înterpretează Ger­mania şi guvernul din Petersburg dreptul de liberă dispoziţie al popoa­relor din teritoriile ocupate. Germa­nia stă pe punctul de vedere just, că manifestaţiile de până acum ale popula­ţiei pot fi considerate ca o bază provi­zoră, care poate fi verificată mai târziu printro votare mai extinsă. Rusia pre­tinde, ca plebiscitul să se întâmple după retragerea trupelor germane,­­ ce­­ea ce Germania nu voeşte să admită. După părerea contelui Czernin aceste divergenţe de vederi nu sunt de na­tură să zădărnicească pacea. Fireşte acordul în această chestie nu se poate aştepta în două trei zile. Erupă pacea ca Sasia va urca­ la scurt timp pacea generală. îndată ce se va încheia pacea separată cu Rusia, nu mai poate în­târzia nici pacea generală. In Brest­­litovsk decurg acum tratative numai pentru o pace separată cu Rusia, ceea ce a admis și Trotzkii. Deși e om convins, că pacea generală nu poate coace peste noapte, cont Czernin crede, că după toate se­nele trebue să urmeze și pacea 1193 Biblioteca Mteana ASTRA *P1193* Apel cătră Wsisoss la o cooper. pentru Măpfisirea păcii gener. In această credință a sa con Czernin este întărit mai ales­­ noul program de pace al lui Wil, care stabileşte în 14 puncte co­piile păcii generale. Programul cu Wilson se apropie mult de punctul de vedere al monarhiei şi are mai multe puncte, la care contele Czernin cu bucurie se alătură. Trecând la analiza condiţiilor lui Wilson, contele Czernin declară înainte de toate, că monarhia e ho­tărâtă să apere teritorul avut de a­­liaţi înainte de război, în­tocmai aşa ca şi teritoriul propriu. In cea ce priveşte amestecul în afacerile inter­ne ale monarhiei, contele Czernin îl respinge, de­oarece parlamentul austriac este unul din cele mai con­stituţionale. In ceea ce priveşte cererea ca tratativele şi tratatele să fie publice, apoi libertatea mărilor, evitarea răsboiului economic şi dezarmarea generală şi în sfârşit chestia Poloni­ei, este de acord cu Wilson. Intre monarhie şi America nu există colizie de interese şi după ce nici în ceea ce priveşte programul de pate nu există diferinţe ce nu se pot în­lătura , aceste 2 state sunt cele mai chemate să ia în mânile lor chestia păcii generale. Contele Czernin îşi esprimă do­rinţa, ca presidentul Wilson să in­tervină pe lângă aliaţi, ca aceştia să

Next