Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1918 (Anul 81, nr. 5-11)
1918-01-14 / nr. 5
Mis 5« Brașov, ABONAMENTUL: Pe un an............................ 24 Coroane. s 1/*»........................ 12 n rï V* n............................. 7 n . „ i lună . . 25o cor. Numărul 12 bani. *9' "Vs , „4rt04?wr » V n_ vim ■ m %* 21 AR POLITIC NATIONAL. Redactor responsabil: G. Crainic. Editura: Tipografia „Gazeta Transilvaniei", Strada Prundului Nr. 15, ianuarie 1018. Redacţia şi administraţia : Strada Prundului Nr. 11. Inseratele se primesc la administraţie. Preţul după tarif şi învoială. Manuscrisele nu se înapoiază. Un nou discurs de pace al contelui Czernin. Apelul către Wilson de a coopera la înfăptuirea păcii generale. — Raport special al „Ga* Trans.1 — Budapesta, 24 Ianuarie. In şedinţa de azi a comisiei afacerilor externe contele Czernin a rostit în faţa delegaţiunilor austriace un remarcabil discurs în chestia păcii. Acest discurs este de natură de a risipi nedumeririle, ce s’au ivit în zilele din urmă în legătură cu tratativele dela Brestlitovsk.. Contele Czernin are încredere neclintită în succesul păcii cu Rusia şi Ucraina şi constată, că pe frontul nordic şi răsăritean războiul poate fi considerat ca şi încheiat. Insă momentul cel mai însemnat şi neaşteptat al discursului contelui Iuzerim este apelul, ce se face la adresa presidentului Wilson al statelor unite, ca acesta dimpreună cu monarhia să ia în marile sale chestia păcii generale, deoarece programul de pace al monarhiei noastre şi al lui Wilson coincid în punctele principale în ceea ce priveşte putinţa unei păci între toţi beligeranţii. Contele Czernin are deplină încredere, că pacea generală trebue să urmeze nu peste mult, îndată ce se va încheia pacea separată cu Rusia. In sfârşit contele Czernin avertizează pe cei impacienţi, ca să aibă încredere întrânsul şi să nu pericliteze prin atitudinea lor interesele monarhiei la tratativele de pace. Discursul contelui Czernin este socotit ca cel mai important manifest de pace, ce s’a făcut până acum şi cu drept cuvânt se aşteaptă să stârnească un ecou deosebit în toate părţile, atât la prieteni, cât şi la duşmani. Părţile principale ale acestui istoric discurs sunt următoarele: PriceSpIHd ta&aanssitale ais păşit Declar aici din nou, a zis contele Czernin, — că eu nu cer de la Rusia nici măcar un metru patrat şi nici măcar un filer şi dacă Rusia, pe cum se pare a fi, adoptă acelaşi principiu, pacea trebuie să se încheie. Din contră nici când n’aş fi dispus să închei o pace, care trece peste limitele frcsate. Accentuez din nou, că nu are nici o bază părerea pesimistă ce s’a răspândit în timpul din urmă, că pacea se va zădărnici. Comisiile s’au înţeles asupra principiului păcii fără anecsiuni şi fără despăgubiri şi numai îndrumări nouă ale unui alt guvern rusesc ar fi în stare să înlăture această bază. Greutăţila ce tre&nSe' nalătoate In deosebi doica sunt greutăţile cari fac, ca tratativele de pace să meargă atât de încet, întâi faptul, că puterile centrale nu au să trateze cu un imperiu unitar, ci cu diferite ţări ruseşti, cari nu şi-au frcsat încă graniţele şi sfera de competinţă. Am ajuns deja la înţelegere în ceeace priveşte renunţarea la anecsiuni şi despăgubiri, iar cu Ucraina şi în ceeace priveşte modalităţile de a relua contactul comercial. Pe motivul, că graniţele Ucrainei nu s’au frcsat îr.că, guvernul din Petersburg cere ca să n-!r'r':r ' ; : da~. 1 a ! sv».»dais cu Ucraina, ceea ce delegaţii ucrainieni nu voesc să admită, aceasta este altă greutate, care însă sperează, că se va înlătura în câteva zile. Pe de altă parte se anunţă din Prestlitovsk, că guvernul muncitorilor şi ţăranilor Ucrainieni va trimete 2 delegaţi, cari vor coopera cu delegaţii ruşi, ceea ce constitue de asemenea o nouă greutate. Inlăturându-se însă toate aceste greutăţi, contele Czernin sperează că între Austroungaria şi statul Ucrainian se vor menţinea graniţele cele vechi din timpul imperiului rusesc. Gestia Potentei. In cea ce priveşte soartea viitoare a Poloniei, contele Czernin doreşte, ca însă, populaţia să se pronunţe în modul cel mai independent şi neinfluenţat. Numai în cazul acesta ar accepta ataşarea Poloniei la monarhie. Contele Czernin n’ar fi avut nimic în contră, ca la tratative să participe şi representanţii Poloniei, însă delegaţii ruşi au fost de părere, că actualul guvern polon nu este îndreptăţit să vorbească în numele ţării. Rbednţele dintre Germania şi Rusia. Cea mai mare greutate se pare a fi felul deosebit, cum înterpretează Germania şi guvernul din Petersburg dreptul de liberă dispoziţie al popoarelor din teritoriile ocupate. Germania stă pe punctul de vedere just, că manifestaţiile de până acum ale populaţiei pot fi considerate ca o bază provizoră, care poate fi verificată mai târziu printro votare mai extinsă. Rusia pretinde, ca plebiscitul să se întâmple după retragerea trupelor germane, ceea ce Germania nu voeşte să admită. După părerea contelui Czernin aceste divergenţe de vederi nu sunt de natură să zădărnicească pacea. Fireşte acordul în această chestie nu se poate aştepta în două trei zile. Erupă pacea ca Sasia va urca la scurt timp pacea generală. îndată ce se va încheia pacea separată cu Rusia, nu mai poate întârzia nici pacea generală. In Brestlitovsk decurg acum tratative numai pentru o pace separată cu Rusia, ceea ce a admis și Trotzkii. Deși e om convins, că pacea generală nu poate coace peste noapte, cont Czernin crede, că după toate senele trebue să urmeze și pacea 1193 Biblioteca Mteana ASTRA *P1193* Apel cătră Wsisoss la o cooper. pentru Măpfisirea păcii gener. In această credință a sa con Czernin este întărit mai ales noul program de pace al lui Wil, care stabileşte în 14 puncte copiile păcii generale. Programul cu Wilson se apropie mult de punctul de vedere al monarhiei şi are mai multe puncte, la care contele Czernin cu bucurie se alătură. Trecând la analiza condiţiilor lui Wilson, contele Czernin declară înainte de toate, că monarhia e hotărâtă să apere teritorul avut de aliaţi înainte de război, întocmai aşa ca şi teritoriul propriu. In cea ce priveşte amestecul în afacerile interne ale monarhiei, contele Czernin îl respinge, deoarece parlamentul austriac este unul din cele mai constituţionale. In ceea ce priveşte cererea ca tratativele şi tratatele să fie publice, apoi libertatea mărilor, evitarea răsboiului economic şi dezarmarea generală şi în sfârşit chestia Poloniei, este de acord cu Wilson. Intre monarhie şi America nu există colizie de interese şi după ce nici în ceea ce priveşte programul de pate nu există diferinţe ce nu se pot înlătura , aceste 2 state sunt cele mai chemate să ia în mânile lor chestia păcii generale. Contele Czernin îşi esprimă dorinţa, ca presidentul Wilson să intervină pe lângă aliaţi, ca aceştia să