Gazeta Transilvaniei, martie 1918 (Anul 81, nr. 25-37)
1918-03-03 / nr. 25
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 25-1918. Ministrul Sztarényi Zi va participa la tratativele cu România. Budapesta, 15 Martie. in urma aprobării Regelui la tratativele cu România vor mai participa din parteafugariei, ministrul de comerciu Szterényi și secretarul de stat la justiție, Tory, iar din partea Austriei ministrul de cocnerciu baronul Wieser şi şeful de secţie în ministrul de justiţie, Walter. Trerealo roafes.an iopSioraid, ce-î ins!oceşiau tot Trupele aliate, care?, au ocupat Odessa, au trecut preste frontul român. Budapesta 14 Martie Trupele române au evacuat ultimul rest, ce mai ocupau din teritorul monarhiei. Trupele aliate, cari au ocupat Odessa, în urma acordului cu guvernul român au trecut preste frontul românesc şi anume preste Brăila, Galaţi şi Bender. Situaţia pe câmpul de luptă. I. Costanicatal statalii, major german. Berlin, 15 Martie. 1. Fronius vesic, armata prinţului Rupprecht : Activitatea, care s’a redus în decursul zilei la un foc slab de artilerie, s’a înteţit în mod trecător. Armata prinţului moştenitor imperial: Am constatat din nou, că pe turnul catedralei din Reims funcţionează proectoare franceze. Poziţiile noastre situate spre nord şi nordest dela Prosnes începând dela prânz au stat sub un violent foc nimicitor. Detaşamente puternice franceze, cari au atacat cătră seară pe un front estins, numai spre vest dela şoseaua Thuizy-Naurrog au putut pătrunde în primele noastre linii ; în celelalte părţi lupta s’a terminat cu respingerea inimicului. Pe malul estic al râului Maas toată ziua a fost vie activitatea aviatorilor. 2. Frontul răsăritean : Am respins în mai multe lupte bandele inimice, cari ameninţau liniile ferate din Ucraina, cari duc ddla Comei şi Kiev spre Bachmals. Oraşul Bachmals l-am ocupat. Pe celelalte fronturi nimic nou. Intervenţia Japoniei. In privinţa mult discutatei intervenţii a Japoniei în Siberia orientală, ştirile ne aduc oarecari lămuriri cari trebuesc reţinute. Pacificarea frontului oriental a pus în mod automatic chestiunea rezistenţei frontului apusean, şi a fost foarte firesc ca, la conferinţa din Versailes, Clemenceau să pue în discuţie problema înlocuirii contingentului pe care Antanta îl pierde prin tragerea Rusiei din luptă, Franţa fiind direct ameninţată prin noua conjuctură a faptelor. Clemenceau a cerut să se propună Japoniei a interveni în Siberia, însă delegaţii englezi s’au opus. Se ştie că Statele Unite n’aveau delegaţi la acea conferinţă şi că atitudinea lui Wilson n’a fost favorabilă acestei propuneri. In urma refuzului delegaţilor englezi însă, Clemenceau a declarat că va trata el singur direct cu un reprezentant al Japoniei, ceea ce a şi făcut imediat. In faţa faptului împlinit, Anglia şi Statele Unite au făcut ceea ce se chir,mă bonne mine à mauvais jeu, şi au accep tat şi ele în principiu intervenţia Japoniei. Un acord definitiv nu s’a încheiat încă, şi e de văzut şi în ce condiţii se va încheia. Din cele întâmplate însă, se poate deduce starea de nemulţumire din sânul Antantei. Gestul lui Clemenceau n’a fost deloc agreabil nici la Londra nici la Washington, şi dacă s’a primit acolo în principiu intervenţia Japoniei, s’a primit de nevoie şi, cine ştie, poate cu gândul ascuns de a o zădărnici pe altă cale. Gestul lui Clemenceau însă dovedeşte că nici Franţa nu era mulţumită de ajutorul mi- 1 tar al Americanilor, care se tot făgădueşte dar nu mai soseşte, şi poate că nici chiar de-al Englezilor. Rămâne întrebarea ce anume speranţe întemeiază guvernul francez pe ajutorul Japoniei şi dacă el crede serios că armatele japoneze vor veni vreodată spre a se întâlni în Europa cu Germanii. E greu de adris că oamenii de guvern să nu-şi dea seama de imposibilităţile ce se opun unui asemenea plan. De aceea mai degrabă e de crezut că Clemenceau a exercitat un fel de şantaj asupra En glezilor şi Americanilor, spre a-i sili, sub ameninţarea intervenţiei japoneze, de a-şi mări grabnic contingentele de pe frontul apusean. Ipoteza aceasta n’ar exclude o intervenţie japoneză în Siberia orientală, cu deosebirea că ea s’ar produce cu totul independent de dorinţele Franţei şi cu scopuri de expansiune, cari ar păgubi Rusia fără să folosească cu nimic Antanta, ba chiar ar putea da naştere unui conflict între Japonia şi Statele Unite. Regele a invitat pe şefi de partide să se înţeleagă în chestia legei electorale. Budapesta, 15 Martie. In legătură cu audienţa comună a lui Wekerle, Tisa şi Andrássy s’au pus în circulaţie fel de fel de svonuri. Din loc, competent situaţia se înfăţişează astfel: Regele a ascultat pe diferiţii şefi de partide, fără a lua o poziţie în meritul chestiei. A constatat însă, că ar dori să se ajungă la un acord şi de aceea a provocat pe cei de faţă să caute să se înţeleagă. Din contra dacă înfăptuirea legei electorale nu va fi altfel cu putinţă, guvernul a primit autorizaţia să disolve camera. Nevoia de pace a Angliei. Declaraţiunile lni Rmsciman, Snowdon, Henderson şi Macdonald. „Westminster Gazette" pune iarăşi preţ pe faptul că discursul fostului ministru Runciman, a cărui publicare a fost interzisă în ziarele engleze, a stabilit în mod limpede atitudinea partidului liberal şi citează următoarele puncte ca importante .Porţile spre diplomaţie nu ar trebui închise în nici un sector războinic, guvernul ar trebui să facă mai mult ca până acum spre a convinge Germania şi Austro-Ungaria că Anglia nu urmăreşte scopuri egoiste. E nevoe în special de mai multă limpezire cu privire la ţelurile de războiu în Mesopotamia, Palestina şi mai ales cu privire la toate ţelurile de războiu cari nasc bănuială că se ascund ţeluri anexioniste sub mantia princiilor desinteresate. Anglia nu poate dovedi acum că admite principul „fără despăgubiri şi fără anexări"., Runciman nu socoteşte fericită declaraţia lui Balfour, care a spus ca este zadarnic ca reprezentanţii Puterilor să se aşeze în jurul unei mase spre a discuta asupra păcii, fără a avea o bază comună pentru această discuţie. După părerea lui Runciman, sigură baltă comună spre sfârşitul războiului, va fi marea necesitate de pace fără a se putea preciza în mod limpede punctul în jurul căruia se învârteşte această pace. Runcman ar dori să se facă tot posibilul spre a se obţine discuţiuni directe între bărbaţii de Stat ai ţărilor beligerante aceasta ar fi absolut necesar pentru pace. Runciman a declarat apoi că ar exista o mare deosebire între atitudinea lui Hertling şi aceea a contelui Czernin. El crede că este posibilă o înţelegere asupra Alsaciei şi Lorenei, încă înainte de întrunirea conferinţei de pace. In ultimele ziare sosite din Anglia, se poate asemenea recunoşte cu uşurinţă progresul cel face ideea de pace în cercurile socialiste. Din dările de seamă ale parlamentului cu privire la declaraţiile făcute de şefii muncitorilor englezi, în şedinţa dela 13 Februarie a Camerei Comunelor,rdespre care Agenţia Reuter n’a pomenit — aflăm că eî s’au exprimat că în marea mulţime din Anglia nu mai există entuziasm pentru răsboiu. Snowden a declarat că domneşte dorinţa, aproape generală de pace, şi că se aşteaptă ca democraţiile unite din lume "să puie capăt războiului. Henderson spuse de asemenea că dacă cuminţenia guvernului ar fi fost tot atât de mare ca vitejia soldaţilor, războiu ar fi fost de milt sfârşit. In Anglia se desvoltă acum forţe puternice, din cari câteva urmăresc ţeluri revoluţionare şi va fi tot mai greu de a te ţine în frunt. Un alt şef al muncitorilor arată că nu se poate imagina o primejdie mai mare decât aceea ca guvernul să fie silic să trateze pacea în lăuntrul Angliei, lumea a saturn de războii şi vorbeşte pe faţă de revoluţie. Foarte mulţi sunt partizanii unei revoluţii şi se exprimă făţiş în favoarea maximaliştilor. Partidul muncei a hotărât să fie o conferinţă internaţională