Gazeta Transilvaniei, aprilie 1918 (Anul 81, nr. 38-48)

1918-04-03 / nr. 38

V­JtSOWATm/J Sil*» 38. Brașov, Sparți 3 (18) HprSSse 8918. ABONAMENTUL: Pe un an.............................24 Coroane. » Vi fl ................................ 12 H » V« »...................................... ^ » „ 1 lună . . 2­56 cor. Numărul 12 bani. ZIAR POLITIC NATIONAL. Redactor responsabil: G. Crainic. Editura: Tipografia „Gazeta Transilvaniei", Strada Prundului Nr. 15. m i'V v' ww I Redacţia şi administraţia: Strada Prundului Nr. 15. Inseratele se primesc la administraţie. Preţul după tarif şi învoială. Manuscrisele nu se înapoiază. Unirea Basarabiei cu România. Condițiunile Basarabiei. 1 Raport special al „Gaz. Tram.*, București, 14 April. In Iași s’a publicat următoarea rela­tare oficială privitoare la felul cum a de­curs proclamarea unir­ei Basarabiei cu România : Actul mare al unirei Basarabiei, un vis scump al României, s-a săvârşit în ziua de 9 Aprilie. Cu el sufletele noastre se înalţă şi tresar de mândrie. Era un drept al nostru şi consacrarea lui e spre bucuria neamului. De două zile era o mare fierbere la Chişinău . Din „Sfatul Ţărei“ fac parte 140 membrii. Toţi erau însufleţiţi de discuţiile c­ari au urmat chestiunea u­­nirei. Eri şi alaltăieri au fost continue conferinţe între primul ministru şi frun­taşii basarabeni din ,Sfatul Ţărei". In urma acestor consfătuiri,­ s’a stabilit ca la orele 3 jum. d-1 Al. Marghiloman să vie la „Sfatul Ţărei" şi să dea citire condi­­ţiunilor sub cari se poate face unirea, găsirea a-lui Marghiloman la „Sfatul Ţăreî8. La orele 3 luni, primul ministru şi ministrul de războiţi, d-l general Hărjeu, precum şi înalţii funcţionari civili cari îi însoţeau, s’au prezentat la „Sfatul Ţârei8 care era încă în deliberare. Abia la orele 4 luni, dezbaterile au fost terminate şi d-1 Al. Marghiloman a fost introdus în sală de d-1 Inculeţ, pre­şedintele „Sfatului”, care a rugat să as­culte propunerile pe care primul ministru român le face in vederea unirei Basara­biei cu România-mumă. D-1 Inculeţ a dat cuvântul d-lui Marghiloman, care, urcându-se la tribună, a fost sărutat cu o foarte călduroasa ma­nifestaţie de simpatie. D-1 Marghiloman, după câteva cu­­ vinte de introducere, a dat citire condi­­ ţiunilor pe cari le publicăm mai jos, iar preşedintele Inculeţ a invitat adunarea să se cerceteze în aceeaşi zi, pentru că d-l prim-ministru va veni să ia răspun­sul „Sfatului Ţârei”. După aceea primul ministru şi în­alţii funcţionari civili s’au retras, ducân­­du-se la Comandamentul corpului VI, unde gen­eralii Istrati oferea un ceaiu în onoarea lor. La întrare, miniştrii au fost salutaţi de generalul Istrati, înconjurat de gene­ralii comandaţi de trupe prezenţi şi ofiţe­rii superiori de faţă. In sala cea mare unde s’a servit ceaiul, d-1 Marghiloman avea la dreapta pe d-1 general Kărjeu iar la stânga pe d-1 general Istrati. Cuvântarea primului ministru, D-1 Al. Marghiloman a cuvântat pentru Regele Ferdinand, care vede cu mulţumire readucerea Basarabiei, după mai bine de 100 de ani, la sânul patriei­­nume. A vorbit apoi de brava armată ro­mână. A răspuns d-1 general Istrati şi apoi ministrul de războiu, d-l general Hărjeu, care a glorificat armata română. In aşteptarea răspunsului de la „Sfa­tul Ţărei”, miniştii şi ofiţerii superiori au ieşit în curtea Comandamentului şi au ad­mirat evoluţiunile pe cari le făceau cinci aeroplane, pilotate de ofiţeri români. Vremea era splendidă şi stradele se populau din ce în ce, în aşteptarea tre­­cerei cortegiului ministerial spre „Sfatul Ţărei". Ce se pa­recea lui,Sfatul Ţării." In acest timp, la „Sfatul Ţărei" con­tinuau dezbaterile asupra propunerilor prezentate de d. Marghiloman. Rând pe rând, reprezentanţii diferi­telor secţiuni aprobau unirea în condiţiu­­nile ce se prezentaseră, iar numărul opo­zanţilor scădea treptat. D. C. Stere, ales deputat al judeţu­lui Soroca, şi d. Cazacu, au simţit cu căldura demnă de admirat, nevoile in­terne ale Basarabiei de a se uni cu Ro­mânia. In trei zile de deliberări, d. C. Stere a rostit 45 de discursuri în limba română şi ruso. O grupare ostilă. Singura grupare din „Sfat" care ră­măsese ostilă Unirei, a fost secţiei ţă­răneşti. Constatându-se o adâncă deose­bire de vederi între membrii grupării şi d-1 Ţiganco, şeful ei, preşedintele, după cererea acestuia, suspendă pentru 10 mi­nute şedinţa „Sfatului" spre a permite secţiei ţi­răneşti să aibă o consfătuire în tihnă. Imediat şi această secţie a aderat la propunerea de Unire. Preşedintele „Sfa­tului" a declarat apoi dezbaterile închise şi a­ cerut adunărei să se pronunţe dacă votul definitiv trebue să fie secret sau pe faţă. Cu 87 voturi contra 84, adunarea hotărăşte ca votul să fie pe faţă. Se pro­cedează la vot cu apel nominal şi Adu­narea admite unirea pe baza condiţiilor prezentate de d-l Marghiloman, cu­ 84 vo­turi pentru, 3 contra şi 36 abţineri. Se ''comunică atunci prin telefon la Coman­damentul Corpului că miniştrii români pot să vină să ia act de votul „Sfatului Ţării. Se formează atunci cortegiul prece­dat de un escadron de cavalerie, urmat de 18 automobile, în care se aflau mi­niştrii români şi toţi funcţionarii înalţi administrativi, şi încheiat de un alt es­cadron de cavalerie şi se îndreaptă spre „Sfatul Ţărei". La orele 6 luni, cortegiul întră în curtea „Sfatului Ţărei" şi d-nii miniştrii cu însoţitorii lor se îndreaptă spre sala de şedinţe unde se redactau ultimele procese verbale ale dezbaterilor. D-l Stere şi d-l dr. Cazacu ies din sală întru întâmpinarea d-lor Marghilo­man şi Hărjeu. întâlnirea este din cele mai mişcătoare. In mijlocul unei nume­roase azistenţe de basarabeni şi basara­­bence, cari aşteptau rezultatul votului, miniştrii români se îmbrăţişează cu d-nii C. Stere şi dr. Cazacu. D-l Stere are un moment de adâncit emoţiune şi nu poate articula nici un cuvânt. In timpul acesta lucrările sunt ter­minate şi miniştrii români împreună cu­­ însoţitorii sunt introduşi la Biurou şi sa­lutaţi de membrii „Sfatului Ţărei" cu vii aclamaţiuni. „Sfatul Ţărei8 aprobă unirea Basa­rabiei. D. Inculeţ comunică membrilor gu­vernului Român că „Sfatul Ţârei8 a a­­probat condiţiile, ce i s’au prezentat pentru înfăptuirea unirei Basarabiei cu România şi dă cuvântul d-lui Marghilo­man. Proclamarea unirei. D. Al. Marghiloman declară că în numele poporului român proclamă „Uni­rea Basarabiei cu România", unire făcuta de „­Sfatul Ţărei", care şi-a exprimat voinţa în mod conştient şi în deplină li­bertate. Mulţumeşte căpeteniilor basarabeni­­lor, cari au luptat pentru această unire şi cari dau dovadă de mare abnegaţiune, consimţind ca din conducătorii unei ţări să devină umili slujitori ai unui neam. Cuvintele primului ministru sunt sa­lutate cu ovaţiuni nesfârşite. După aceea, preşedintele „Sfatului" dă cuvântul d-lui L. Buzdugan, secretarul „Sfatului Ţărei8, care citeşte declaraţia „Sfatului" în ter­menii următori : Declaraţia „Sfatului Ţărei." „In numele poporului Basarabiei, „Sfatul Ţărei" declară: Republica democratică moldoveneasca (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nis­tru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile gra­niţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului .

Next