Gazeta Transilvaniei, aprilie 1918 (Anul 81, nr. 38-48)
1918-04-03 / nr. 38
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 38-1918. ca noroadele singure să-şi hotărască soartea lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România. Această unire se face pe următoarele baze: 1) „Sfatul Ţărei" actual rămâne mai departe pentru rezolvirea şi realizarea reformei agrare, după nevoile şi cererile norodului; aceste hotărâri se vor recunoaşte de guvernul român. 2) Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Ţarei (Dietă) ales pe viitor prin vot universal egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administraţie proprie. 3) Competenţa Sfatului Ţărei este: a) votarea bugetelor locale, b) controlul tuturor organelor, semstvourilor şcoalelor, c) numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale prin organul său împlinitor, iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de guvern. 4) Recrutarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale. 5) Legile în vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraş) rămân în putere şi vor putea fi schimbate de Parlamentul român, numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei. 6) Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia. 7) Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor întră în consiliul de miniştrii român, acum desemnaţi de actualul „Sfat al Ţării iar pe viitor luaţi din sânul reprezentanţilor Basarabiei din Parlamentul român. 8) Basarabia va trimete în Parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret. 9) Toate alegerile din Basarabia pentru volosto (plata) şi sate, oraşe, zemstve şi Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, direct şi secret. 10) Libertate personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie. 11) Toate călcările de legi făcute din motive politice în vreunele tulburi ale prefacerei din urmă, sunt amnestiate. Basarabia unindu-se cafcă cu mama sa România, Parlamentul român va hotărâ convocarea neîntârziată a Constituantei în care vor întră proporţional cu populaţia reprezentanţii Basarabiei aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotăra împreună cu toţi înscrierea în Constituţie a principiilor şi a garanţiilor de mai sus. Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de apururi şi pentru totdeauna. Primită în „Sfatul Ţării" la 27 Martie 1918, în Chişineu. Preşedintele „Sfatului Ţărei." I. INCULEŢ Secretarul „Sfatului Ţărei" I. BUZDUGAN. Citirea e urmată de manifestaţii entuziaste. Te deumul dela Catedrală. Miniştri au mers apoi la Catedrală. Lumea e imensă. „ In catedrală s’a oficiat un serviciu divin. A oficiat arhimandritul Gorie. Slujba s’a făcut în limba românească. E a două oară când se slujeşte în româneşte de la revoluţia rusească. La acest serviciu a asistat şi episcopul rus, vicarul Gavrilă, ceea ce a făcut o bună împresie, dovedind că nu poate fi vorba de o neînţelegere între biserica rusească şi cea românească. La serviciul divin au mai asistat şi preşedintele „Sfatului Ţărei, împreună cu miniştrii basarabeni. După Te-Deum, miniştrii au trecut în revistă trupele din curtea Catedralei, cari răspundeau cu urale, găsind un puternic ecou în mulţimea adunată. (Va urma.) Demisia contelui Czernin. Budapesta, 15 April. Contele Czernin şi-a prezentat dimisia din postul de ministru de externe al monarhiei, ceea ce Maiestatea Sa a primit. Contele Czernin va conduce și mai departe afacerile resortului său, până la numirea succesorului său, care precum se zice, va fi sau contele Tisza sau contele Andrássy. Dimisia contelui Czernin se aduce îndeobşte în legătură cu chestia propunerii de pace făcută de Clemenceau, ceea ce se contestă din partea cercurilor competente din Viena, cari afirmă, că adevăratele motive ale dimisiei nu pot fi aduse în publicitate. Atât se ştie, că între Maiestatea Sa şi contele Czernin s’au ivit în timpul din unnu în mai multe chestii diferenţe de vederi. Contele Czernin deci a trebuit să-şi tragă consecinţele şi să demisioneze. Foile germane constată că contele Czernin a făcut înainte de toate politică austro-ungară, prin ceea ce a atins uneori interesele aliaţilor şi în special ale Germaniei. Situaţia pe câmpul de luptă. I. Comunicatul statului snajor aMiro-sungar. Budapesta 15 April Pe frontul sudvestic pe alocurea s’au inteţit luptele. II. Comumicatul statului major german. Berlin, 15 April. Frontul vestic . Pe frontul dealungul râului Lys de multe ori s’au desfăşurat crâncene rupte din apropiere. Spre sudvest dela Nieuwekerke, precum şi între Bailleul şi Merris am prins cuiburile mitralierelor engleze şi trupele de acolo. Contraatacurile întreprinse de inimic de pe teritorul, ce se întinde spre nord-vest dela Bailleul și Bethune, s’au prăbușit pe lângă mari pierderi ale inimicului. Pe ambele maluri ale râului Somme din cauza ploii activitatea artileriei a fost mai restrânsă. In Finlanda trupele noastre — după lupte violente cu bandele, — sprijinite dela flota noastră au intrat în Helsingforst capitala Finlande. Contele I. Andrássy despre chestia naţionalităţilor* * Contele Iuliu Andrássy a rostit într’una din şedinţele comisiunii parlamentare pentru reforma dreptului electoral următorul discurs: „Dreptul popoarelor de liberă dispunere de sineşi, — zice contele Iuliu Andrássy, — este o teorie, care în Austria şi Ungaria nu se poate aplica. Dar, de altă parte, nu trebue să uităm, că lozinca aceasta a scos şi mai mult la iveală chestiunea naţionalităţilor. In lumea întreagă se ridică glasuri, care cer emanciparea naţionalităţilor „de sub tirania statelor". Realizarea principiului egalităţii de drept faţă de naţionalităţi este temelia Europei viitoare, a desvoltării lumii de mâne. In asemenea moment nu este iertat să reducem lărgirea de drepturi pentru motivul, că aţâţi şi atâţi nemaghiari ajung să aibă drept de vot. Nu există unod de gândire mai superficial, decât acela care zice să nu ne batem capul ci duşmanul, căci el tot duşman ne rămâne, orce am lucra acasă. Această este greşit. Protestez Împotriva afirmaţiei, că naţionalităţile Ungariei sânt prigonite. Dimpotrivă: Naţiunea maghiară totdeauna a fost foarte dreaptă şi tolerantă faţă de naţionalităţi (Aprobări), dar să nu lăsăm ca minciunile răspândite, care în adevăr slăbesc capitalul moral şi puterea naţiunii maghiare în ţările astăzi duşmane, dar mâne poate amice, — să se întărească tocmai în urma faptelor noastre, prin aceea că revocăm sau schimbăm cu totul un proiect, după ce am aflat, că obţin drept de vot nemaghiari în număr mai mare, decât ne place nouă. Aşa nu se pot câştiga astăzi simpatii (Aprobări), aşa putem ruina, dar nu întări ţara noastră. (Aprobări). Dacă ar fi să aleg între liniştirea celor îngrijoraţi astăzi şi între drepturile acelor despre cari e vorba, trebue în situaţia de astăzi să atribui cea mai mare importanţă faptului d° a linişti massele acestea. (Exclamări: Naţionalităţile!) A zis contele Tisza, că proiectul acesta va omorî naţiunea maghiară. Astfel de lucru nu este permis să se zică. (Mişcare). Nimic nu primejdueşte atât de mult puterea de viaţa a naţiunii, ca asemenea pesimism. Eu am încredere, că ne stă în faţă un mare viitor... Iubim limba naţională maghiară, dar prin aceea că o punem ca neapărată condiţie de vot, n’am dobândit încă garanţă de patriotism. Mai mult mă tem de slovacul şi românul, cari ştiu ungureşte, şi neasămănat mai puţin mă tem de aceia, cari nu ştiu ungureşte. Să ne aducem aminte de lucrurile petrecute în Rusia. Polonii, ucrainii şi socialişti au fost excluşi din dumă. Măsura aceasta a desvoltat curentul antirusesc, iar socialdemocraţii, deşi n’aveau reprezentanţi în dumă, au ajuns la putere. N’aş putea să primesc răspunderea pentru sguduire. (Ludovic Hollo: Ar fi, drept vorbind, catastrofală). Politica înţeleaptă, — continuă Andrássy — va întări ideea de stat ungar. Să nu scăpăm clipa priincioasă, când în mijlocul biruinţelor putem împărţi dreptatea, dând drepturi. Avem trebuinţă de