Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1919 (Anul 82, nr. 10-23)

1919-01-13 / nr. 10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 10-1919. i rugaţi să-şi ofere , serviciile lor neamului, din care fac parte. d) Profesorii penzionari cari pot ser­vi încă, să fie primiţi şi aplicaţi. Mai de­parte, Consiliul dirigent să se îngrijească de creearea câtor mai multe burse, pen­tru trimiterea tinerilor capacităţi în strei­­nătate, şi mai ales în Anglia şi America, să se specializeze. Dl prof. Dr N. Bălan arată, că bise­rica aducând întotdeauna jertfe pentru cauza mare românească, e gata să aducă şi acum, prin darea celor mai buni sluji­tori ai ei, nouei necesităţi ardente, ca în­văţământul să nu sufere. Cu toate acestea luîndu-se în considerare, că tinerilor des­­chizânduli-se atâtea cariere, iar cariera preo­ţească fiind cea mai master plătită, va avea drept urmare împuţinarea în mod simţitor a teologilor, luându-se în consi­derare că războiul actual a scăzut moralul credincioşilor, afară -de aceea răspândin­­du-se o mulţime defecte antireligioase, şi tocmai acum având lipsă de preoţi mai buni) propune, ca la aplicarea teologilor şi­­preoţilor tineri să se imite anumite rest­rcţiuni şi să se im de mână în mână cu Conzi­toarele noastre. Congresul primeşte atât propunerile Dlui Precup cât şi­ a Dlui Bălan. Totodată se hotărăşte înfiiţarea de cursuri la vară în vechiul R­egat, de Istoria românilor, precum şi de Limba şi literatura română, la care să fie rugaţi profesorii de această specialitate să fee parte. Cu atât mai mult trebue să fee parte, propune prof. blăjan German, că datorinţa noastră fiind unifor­mizarea planului de învăţământ pentru a­­ceste studii, iar fondul principal trebuind să se pună pe ele, ştim cu toţii că în­i fos­ta Ungarie n’am avut posibilitatea să ne specializăm aşa după cum ar fi trebuit. Dl prof., Câmpeanu, trim­sul minis­trului de culte şi instrucţie publică din Regat, aduce la cunoştinţa congresului din încredinţarea Dlui Ministru că, cu 1 Fe­bruarie st. v. se va deschide un cămin studenţesc la Bucureşti pe seama ardele­­nilor, la care vor putea lua parte peste 700 inşi. Aici vor primi locuinţă şi viot gratuit. Cei cari nu voesc să locuiască în cămin, pot locui în oraş şi mancă acolo pentru suma de 100 lei, sumă bagatelă conform scumpetei celei mari din Bucureşti. Con­gresul ia la cunoştinţă cu mulţămită şi hotăreşte ca în scris să mulţămea­scă Dlui ministru Anghelescu. Dl director al şc. normale din Blaj Dl I. F. Negruţiu arată modul cum s-ar putea recruta profesorii pentru cele 9 pe­dagogii de stat, cari vor trece în posesiu­nea noastră. Pe lângă căile arătate de Dl prof. Precup, propune, iar congresul pri­meşte ca să fie aplicaţi la şcolile normale­ ca profesori, învăţătorii şi învăţătoarele, cari s-au distins pe terenul pedagogic, cu îndatorirea ca după doi ani de prată, să fie obligaţi să-şi facă examenele prescrise în lege. Se hotăreşte înfiinţarea de burse, înfiinţarea unei pedagogii super­, precum şi constituirea de învăţători ambulanţi pentru pomărit, stupărit şi agricultură raţională. La propunerea Dlui prof. Dejeu (Oradea mare) se hotăreşte înfiinţarea de cursuri pentru muzică, desemn, lucru manual (so­lid) precum şi trimiterea tinerilor în străi­nătate să se specializeze în aceste obiecte. VI. Universitatea din Transilvania. Dl raportor Drăgan, într’un frumos expozeu — pentru care i se aduce mulţămi­­ta congresului — arată necesitatea înfiin­ţării cât mai grabnice a unei universităţi, care să nu fie numai o şcoală superioară de a pregăti funcţionari, examenele să nu absoarbă întreagă atenţia profesorilor, ci să fie adevărata şcoală de îmbogăţire şi desvoltare intelectuală a studenţilor La aplicarea profesorilor să se iee î­n considerare numai pregătirea, munca şi cinstea. Politicianismul să fie eschis ! Da­că noi avem oameni, aceştia să fie apli­caţi şi numai în cazul de necesitate să recurgem la ajutorul fraţilor c­e dincolo­ La toate ramurile ne putem ajuta cu oa­meni de la noi, afară de medicină unde suntem siliţi, să le cerem ajutorul, dar şi în cazul acesta, sperăm că ardelenii noştri nu şi-au uitat de noi, având lipsă acum de ei, vor veni la noi. Ne gândim la un Ba­beş, Puşcariu etc ! La propunerea Dlui Drăganl, congre­sul decide : a . a. ) Să se înfiinţeze de urgenţă, uni­versitatea cu sediul în Cluj. b. ) Până la înfiinţare, la actuala uni­versitate din Cluj, să se propună Limba şi literatura română, precum şi Istoria româ­nilor, în româneşte. c. Să se inventarizeze de urgenţă şi să se fee bibliotecă­, edificiile şi laborato­­rile acestei universităţi. Se hotăreşte înfiinţarea unui politeh­nic, a unei academii silvacale şi monta­­nistice. Se primeşte si propunerea D-lui Victor Păcală, ca conducătorii instrucţiei să se gândească la înfiinţarea de grădini botanice şi zoologice şi in deosebi la în­fiinţarea unui muzeu etnografic, care poa­te fi muzeul ardelenesc din Cluj. In frun­tea acestui muzeu să fie un director, iar sub ascultarea lui să fie trei custozi, con­ducând fiecare câte o secţie: românească, săsească şi săcuiască. Să se colecteze şi să se descrie toate rămăşiţele artistice şi culturale ale neamurilor vechi şi noi din Ardeal, Bănat, Maramurăş şi Ungaria. Raportul prof. Caliani, arată cauzele cari îndeamnă profesorimea — tagmă mas­ter tratată — să pretindă regularea sala­­rilor conform scumpetei zilelor noastre. Propune şi congresul primeşte. : 1. Ca şi prof. ardeleni, să capete acelaş salar pe care îl capătă colegii din v. Regat. In v. Regat, profesorii încep cu 420 lei lunar şi din 5—5 ani se urcă cu­­5% fără deo­sebire că au sau nu familie. Din 1 ianu­arie a. c. fiecare profesor mai capătă 400 lei lunar Acelaş lucru îl pretindem şi noi, cu adausul ca celor căsătoriţi cu familie, să li se mai dee un adaus de 20%. Sa­lariile să se plătească în lei. Banii de chirie să fie aceiaşi ca în Fiegat. 10% din salarul fundamental pentru­ necăsăto­riţi, 15% căsătoriţi fără familie 20% că­sătoriţi cu familie. 2. Maximul orelor să fie 15 la săptămână, iar plusul să se rebonifice separat. 1 .­­ 3. Referitori la cei penzionaţi, Con­gresul decide ca Consiliul dirigent, să fie toate obligamentele pe care le-a avut fos­tul guvern ungar. Să se institue o comi­sie să rezolve definitiv această chestie, iar anii de serviciu să se reducă la 30. 4. Să se ceară reducere pe căile fe­rate, atât pentru membrii de familie cât şi pensionişti. Pentru executarea acestor hotărîri, s’a ales în comisie: Dr. Bologa, Dr. V' Stan, Dr. A. Crăciunescu, Pop şi Caliani. Discuţia punctelor din program fiind încheiată, Dl preşedinte face următoarea propunere, pe care congresul o primeşte cu mari ovaţii. ■ Spre a se întări conştiinţa naţională în pături cât se poate mai largi, să se ţină un ciclu de conferinţă publice, în cari să se trateze: 1 Pământul românesc şi locuitorii lui. 2 începutul neamului românesc şi vijeliile luin cari a trecut neamul nostru şi încercările de întregire a neamului. 3. Cum s’a făcut unitatea naţională 4. însemnătatea şi foloasele unirii/ neamului. 5.­­ Probleme pentru viitor în Româ­nia întregită. 6. Bărbaţii cari au pregătit şi au contribuit mai mult la unitatea neamului­­Conferinţele să fie însoţite de cântări, lecturi şi­ declamaţiuni, de poezii patriotice, precum şi de proecţiuni luminoase. Aceleaş­i subiecte se vor trata în mod popular şi uşor de înţeles în comunele din jurul centrului în care se află şcoala, în cadrele despărţământului şi a agenturilor Aso­­ciaţiunei. In timpul proxim se vor da teme libere din Limba română pentru devii din clasele superioare materii din ciclu amintit mai sus, iar elevii şi elevele din clasele superioare vor memoriza, vor re­­cita şi bucăţi literare de cuprins naţio­nal­ şi patriotic. Conferinţele şi prelegerile poporale ce se vor ţinea din partea profesorilor şi profesoarelor se vor trimite la­ adresa A­­sociaţiunei şi cele mai bune dintre ele se vor tipări pe cheltuiala acestei însoţiri culturale, sau într’un volum, sau în bro- ’ sură separată. Cu deosebită • solemnitate să­­se serbeze ziua de 24 Ianuarie s. v ziua uni­i P­rincipatelor, începutul şi te­melia unităţii naţionale. In această zi se vor ţinea pentru mari şi pentre mici, la oraşe şi la sate prelegeri comemorative însoţite de lecturi, declamaţiuni şi cântări Congresul primeşte totodată şi următoarea propunere a d-lui Sabin Opr­ean. Congresul profesorilor recomandă Consiliului dirigent ca învăţământul de stat să fie gratuit începând de la şcoala primară până la treapta cea mai înaltă a învăţământului, neexcepţionând nici şcolile de specialitate profesională cum şi a cursurilor ce se vor ţinea. Gratuitatea învăţământului să fie impusă şi în institutele confesionale şi particulare. Dl prof. Precup propune să se între­gească numărul membrilor din Comitetul central încă cu 4, trecându-se cu vederea unele specialităţi, ca istoria şi muzica. La propunerea dlui Precup congresul alege I pe dnii Dr. Seni (Năsăud), dir. Che­ VII. Salarizarea profesorilor.

Next