Gazeta Transilvaniei, februarie 1919 (Anul 82, nr. 24-41)

1919-02-01 / nr. 24

Mp. 24. Redacţia şi Reministrația Str. Prundului Nr. 15. . iTelefon 226. 1 B­raşov, Vineri, 1 (14) Februarie SSI9 Anul LXXX. S­istr politic x^ettlor^.a.1 Apare sub conducerea unui comitet de redacție. Abonamentul: p«wnan ... . . 72Cor. Pez, . 36 PeV............................ 18 JS Per lună...................C Numărul singuratic. .. 30ban. Voinici Ardelenii Furia războiului, ce­­a trecut peste o parte din frumoasa noastră ţară, a nimi­cit pe lângă multe alte bunuri şi o mul­ţime de biblioteci publice, şcolare şi par­ticulare. Ici, a­colo abia mai găseşti câte o carte românească, pe care cu sete o iai în mână să-ţi reaminteşti trecutul. Din vraful unei astfel de biblioteci, res­firate de mâna crudă a duşmanului, am desprins azi câteva file din memoriile lui Vasile Moldovan, prefectul legiunei a III din 1848. Cu bucuria, cu care revezi pe un vechiu şi iubit cunoscut, am luat sub ochi următoarele rânduri, pe cari vi­ le trimit şi vouă, ca bine să le luaţi aminte. iată ce zice prefectul : „Intr’adevăr, nu ştiu cum puteam noi trăi în acele timpuri ! Făceam strapate, cari ţi s’ar părea, că trec peste puterile omului. Sus­ţineam lupte lungi şi desperate; porneam în vre-o direcţiune cătră marginele mun­ţilor şi nici­odată nu aveam proviziune în straiţă baremi de-o mâncare bună. De avea careva dintre noi o bucată de pane ori mălaiu, nu aveam ceilalţi şi o bucată o împărţeam de multe ori în 10—15 părţi; iar dacă ne puteam ospeta vreo­dată cu o bucată de mălaiu şi cu o oală de lapte covăsit, două zile nici nu mai cugetam la mâncare. Viaţa în noi o susţinea mai mult entusiasmul, ce ni-l împrumuta sfinţenia causei, ce apăram. De interese materiale nici pomenire!“. . Aci se întrerupe şirul cuvintelor sfinte, scrise de unul din cei mai bravi prefecţi ai oastei neuitatului Iancu. Voinici Ardeleni In preajma înro­lării voastre, în primele regimente ale ţării noastre acum libere, dar încă a­­meninţată de furiosul nostru inimic se­cular, vă trimit aceste rânduri ale vitea­­teazului prefect. Inscrieţile în inimile voa­stre calde şi face-văţi datoria faţă de neam şi ţară, cum ne-a învăţat moşii şi strămoşii noştri. Codrii munţilor apuseni, martori ai gloriei străbune, azi iar re­­sună de glasurile fraţilor voştri gata de luptă. — Eroii de la Mărăşeşti şi legio­narii ardeleni, nepoţii lui Iancu, Axente Moldovan şi Butean — azi calcă prin plaiuri sfinte cu jurământ sfânt de-aşi a­­păra ţara. înţelegeţi voi, ardeleni voinici, ce zile mari trăim noi acum! Fiţi mân­drii de datoria, la care vă cheamă Ar­dealul. „Viaţa în voi să o susţină mai mult ertasiasmul, ce vi-l împrumută sfinţenia­­ . C­eauşei, ce o apăraţi" — astea vă zice vouă glasul din mormânt al eroului munţilor, prefectul Vasile Moldovan. Oficiale. Circulară. Cătră autorităţile bisericeşti. Pentru a putea lua dispoziţiile necesare, ca toţi funcţionarii bisericeşti ai diferitelor confesiuni din cuprinsul teritorului unit cu Re­gatul României, să-şi poată primi din visteria statului român toate întregirile de salar, adause şi ajutoare, de cari au beneficiat până acum din partea statului ungar, prin aceasta sunt poftite autorităţile bisericeşti ale tuturor con­fesiunilor, a înainta reportului nostru de culte şi instrucţiune publică, pe lângă conspectul cerut prin actul nostru din 21 Decem­. 1918 Nr. 88 încă un conspect şi anume: Acest conspect să cuprindă în mod amă­nunţit şi exact toate datele personale privi­toare la anii de serviciu, leafa fundamentală, gradaţiile în cursul serviciului de până acum, cuincționarile, banii de locuinţă, adausele de război, adausel® familiare, şi ajutoarele de veş­minte acordate în cursul anului 1918 pe seama funcţionarilor consistoriali şi a profesorilor de la institutele teologice ale diferitelor dieceze; ia fiecare se va indica precis, cât a primit în a­­ceste sume din isvoare bisericeşti şi ce sumă i s’a dat ca întregire din visteria statului. In felul acesta vor binevoi autorităţile bi­sericeşti a-şi preciza în mod documentat toate trebuinţele de ajutor din partea statului român încât priveşte salarizarea funcţionarilor săi bi­sericeşti. Fiindcă de la primirea acestor conspecte atârnă lichidarea ajutoarelor, Urgenţa lor este deplin învederată, întrucât una sau alta din autorităţile bise­­riceşti nu va trimite datele cerute prin această circulară, se vor considera ca renunţând odată pentru totdeauna la orice ajutor din partea statului român. Sibi­u, 15 Ianuarie 1919. Vasile Goldiş ş. res. de cal. şi instr­­ule.­cede la înfăptuirea lucrării împroprietăririi, tri­mite închinarea sa Regelui ţărănesc, pentru sfânta dreptate, care i se face după veacuri de suferinţe, ascultând glasul Sfatului Ţărei şi dând pământ sătenilor basarabeni, atât de pă­rinteşte primiţi la sânul patriei-mume. Să trăieşti Măria Ta şi să ne dezlegi de toate strâmtorile, purtând credinţa că şi noi vom face zid neînfrânt din piepturile noastre pentru apărarea hotarelor Ţării şi a Tronului, de la care ne vine dreptatea şi lumina*. Preşedintele congresului ţărănesc din ţi­nutul Chişinău.. (Universul.) Pan. Halippa. Congresul ţărănesc basarabean către regele Ferdinand. Delegaţii ţăranilor din Chişinău, în­ ■ bruţ, în congres pentru alegerea membri:,, unii în comisia agrară judeţeană, au ■■ M. S. Regelui următoarea telegramă:­ „Congresul ţărănesc al judeţului Ghişin 'n i adunat spre a alege cinci delegaţi, în cd judeţe­nă a Casei Noastre, înainte de a \ Comunicările telefonice ale Agenţiei „ Dacia, “ Comunicările telefonice ale agenţiei Dacia, Berna. Consiliul suprem de răsboi al alia­ţilor a discutat în şedinţa sa de ori după amiazi condiţiunile de prelungire ale armisti­ţiului cu­­Germania. Se comunică oficios, că înăsprirea condiţiunilor, cu privire la desar­­mare, şi supravegherea mai severa a fostelor lucrări industriale de răsboi vor fi supuse unei controle mai severe. Se crede că relativ la înăsprirea condiţiunilor se va găsi un acord comun. Wilson, a propus consiliului de răsboi un proiect, pe baza căruia să fie aduşi de aici înainte şi reprezentanţii guvernelor aliate la serviciul de control, care va avea contact per­manent cu redactorii noilor condiţiuni, a căror rigoare a fost hotărîtă cu consinţământul con­siliului suprem agrar. Consiliul acesta, care va trimite câte 5 — 5 membrii va regula chestiunea financiară şi chestiunea aprovizionării şi va supraveghea blocada şi importul articolelor brute. Berna. Loyd George a plecat din Paris la Londra, unde va sta 3 săptămâni. La dis­cuţiile marilor puteri Loyd George va fi rep­rezentat prin Lord Milner. Berna Primul ministru italian Orlando a sosit la Roma. • Berna. Telegrame din Berlin anunţă, că preşedintele comisiunei pentru armistiţiu Erz­­berger a primit două note din partea Franţei şi Angliei, dintre cari nota Franceză are un carac­ter foarte sever, conţinutul notei este ţinut în taină. Se spune însă că Germania nu înde­plineşte condiţiunile armistiţiului, în special în cea ce priveşte predarea materialului de căi fe­rate şi a maşinilor agricole. Ambele note pro­voacă Germania să se ţină strict de condiţiunile luate şi o face atenta asupra urmăririlor ce se vor naşte din neîndeplinirea acestor condiţii. Din cercurile conducătoare din Paris se anunţă că şi guvernul american intenţionează a trimite o notă în chestiunea aceasta Germaniei. Guver­nul german a ţinut un consiliu de miniştri la Weimar care s-a ocupat cu aceste două note. Berna. Delegaţii Sârbi de acord cu dele­gaţi Ceho-Slovaci au cerut dela congresul de pace să li se acorde atâta teritoriu cât să se poată uni. Delegaţi cer apoi libera comunicaţie pe Dunăre.. Internaţionalizarea căilor ferate Dane — Pojon — Nünberg — Paris* Berna. In discuţiunile Ligei popoarelor de azi s’au continuat tratativele redactării regula­mentului Ligei. Reprezentanţii Marilor Puteri

Next