Gazeta Transilvaniei, februarie 1919 (Anul 82, nr. 24-41)
1919-02-01 / nr. 24
Mp. 24. Redacţia şi Reministrația Str. Prundului Nr. 15. . iTelefon 226. 1 Braşov, Vineri, 1 (14) Februarie SSI9 Anul LXXX. Sistr politic x^ettlor^.a.1 Apare sub conducerea unui comitet de redacție. Abonamentul: p«wnan ... . . 72Cor. Pez, . 36 PeV............................ 18 JS Per lună...................C Numărul singuratic. .. 30ban. Voinici Ardelenii Furia războiului, cea trecut peste o parte din frumoasa noastră ţară, a nimicit pe lângă multe alte bunuri şi o mulţime de biblioteci publice, şcolare şi particulare. Ici, acolo abia mai găseşti câte o carte românească, pe care cu sete o iai în mână să-ţi reaminteşti trecutul. Din vraful unei astfel de biblioteci, resfirate de mâna crudă a duşmanului, am desprins azi câteva file din memoriile lui Vasile Moldovan, prefectul legiunei a III din 1848. Cu bucuria, cu care revezi pe un vechiu şi iubit cunoscut, am luat sub ochi următoarele rânduri, pe cari vi le trimit şi vouă, ca bine să le luaţi aminte. iată ce zice prefectul : „Intr’adevăr, nu ştiu cum puteam noi trăi în acele timpuri ! Făceam strapate, cari ţi s’ar părea, că trec peste puterile omului. Susţineam lupte lungi şi desperate; porneam în vre-o direcţiune cătră marginele munţilor şi niciodată nu aveam proviziune în straiţă baremi de-o mâncare bună. De avea careva dintre noi o bucată de pane ori mălaiu, nu aveam ceilalţi şi o bucată o împărţeam de multe ori în 10—15 părţi; iar dacă ne puteam ospeta vreodată cu o bucată de mălaiu şi cu o oală de lapte covăsit, două zile nici nu mai cugetam la mâncare. Viaţa în noi o susţinea mai mult entusiasmul, ce ni-l împrumuta sfinţenia causei, ce apăram. De interese materiale nici pomenire!“. . Aci se întrerupe şirul cuvintelor sfinte, scrise de unul din cei mai bravi prefecţi ai oastei neuitatului Iancu. Voinici Ardeleni In preajma înrolării voastre, în primele regimente ale ţării noastre acum libere, dar încă ameninţată de furiosul nostru inimic secular, vă trimit aceste rânduri ale viteateazului prefect. Inscrieţile în inimile voastre calde şi face-văţi datoria faţă de neam şi ţară, cum ne-a învăţat moşii şi strămoşii noştri. Codrii munţilor apuseni, martori ai gloriei străbune, azi iar resună de glasurile fraţilor voştri gata de luptă. — Eroii de la Mărăşeşti şi legionarii ardeleni, nepoţii lui Iancu, Axente Moldovan şi Butean — azi calcă prin plaiuri sfinte cu jurământ sfânt de-aşi apăra ţara. înţelegeţi voi, ardeleni voinici, ce zile mari trăim noi acum! Fiţi mândrii de datoria, la care vă cheamă Ardealul. „Viaţa în voi să o susţină mai mult ertasiasmul, ce vi-l împrumută sfinţenia . Ceauşei, ce o apăraţi" — astea vă zice vouă glasul din mormânt al eroului munţilor, prefectul Vasile Moldovan. Oficiale. Circulară. Cătră autorităţile bisericeşti. Pentru a putea lua dispoziţiile necesare, ca toţi funcţionarii bisericeşti ai diferitelor confesiuni din cuprinsul teritorului unit cu Regatul României, să-şi poată primi din visteria statului român toate întregirile de salar, adause şi ajutoare, de cari au beneficiat până acum din partea statului ungar, prin aceasta sunt poftite autorităţile bisericeşti ale tuturor confesiunilor, a înainta reportului nostru de culte şi instrucţiune publică, pe lângă conspectul cerut prin actul nostru din 21 Decem. 1918 Nr. 88 încă un conspect şi anume: Acest conspect să cuprindă în mod amănunţit şi exact toate datele personale privitoare la anii de serviciu, leafa fundamentală, gradaţiile în cursul serviciului de până acum, cuincționarile, banii de locuinţă, adausele de război, adausel® familiare, şi ajutoarele de veşminte acordate în cursul anului 1918 pe seama funcţionarilor consistoriali şi a profesorilor de la institutele teologice ale diferitelor dieceze; ia fiecare se va indica precis, cât a primit în aceste sume din isvoare bisericeşti şi ce sumă i s’a dat ca întregire din visteria statului. In felul acesta vor binevoi autorităţile bisericeşti a-şi preciza în mod documentat toate trebuinţele de ajutor din partea statului român încât priveşte salarizarea funcţionarilor săi bisericeşti. Fiindcă de la primirea acestor conspecte atârnă lichidarea ajutoarelor, Urgenţa lor este deplin învederată, întrucât una sau alta din autorităţile bisericeşti nu va trimite datele cerute prin această circulară, se vor considera ca renunţând odată pentru totdeauna la orice ajutor din partea statului român. Sibiu, 15 Ianuarie 1919. Vasile Goldiş ş. res. de cal. şi instrule.cede la înfăptuirea lucrării împroprietăririi, trimite închinarea sa Regelui ţărănesc, pentru sfânta dreptate, care i se face după veacuri de suferinţe, ascultând glasul Sfatului Ţărei şi dând pământ sătenilor basarabeni, atât de părinteşte primiţi la sânul patriei-mume. Să trăieşti Măria Ta şi să ne dezlegi de toate strâmtorile, purtând credinţa că şi noi vom face zid neînfrânt din piepturile noastre pentru apărarea hotarelor Ţării şi a Tronului, de la care ne vine dreptatea şi lumina*. Preşedintele congresului ţărănesc din ţinutul Chişinău.. (Universul.) Pan. Halippa. Congresul ţărănesc basarabean către regele Ferdinand. Delegaţii ţăranilor din Chişinău, în ■ bruţ, în congres pentru alegerea membri:,, unii în comisia agrară judeţeană, au ■■ M. S. Regelui următoarea telegramă: „Congresul ţărănesc al judeţului Ghişin 'n i adunat spre a alege cinci delegaţi, în cd judeţenă a Casei Noastre, înainte de a \ Comunicările telefonice ale Agenţiei „ Dacia, “ Comunicările telefonice ale agenţiei Dacia, Berna. Consiliul suprem de răsboi al aliaţilor a discutat în şedinţa sa de ori după amiazi condiţiunile de prelungire ale armistiţiului cuGermania. Se comunică oficios, că înăsprirea condiţiunilor, cu privire la desarmare, şi supravegherea mai severa a fostelor lucrări industriale de răsboi vor fi supuse unei controle mai severe. Se crede că relativ la înăsprirea condiţiunilor se va găsi un acord comun. Wilson, a propus consiliului de răsboi un proiect, pe baza căruia să fie aduşi de aici înainte şi reprezentanţii guvernelor aliate la serviciul de control, care va avea contact permanent cu redactorii noilor condiţiuni, a căror rigoare a fost hotărîtă cu consinţământul consiliului suprem agrar. Consiliul acesta, care va trimite câte 5 — 5 membrii va regula chestiunea financiară şi chestiunea aprovizionării şi va supraveghea blocada şi importul articolelor brute. Berna. Loyd George a plecat din Paris la Londra, unde va sta 3 săptămâni. La discuţiile marilor puteri Loyd George va fi reprezentat prin Lord Milner. Berna Primul ministru italian Orlando a sosit la Roma. • Berna. Telegrame din Berlin anunţă, că preşedintele comisiunei pentru armistiţiu Erzberger a primit două note din partea Franţei şi Angliei, dintre cari nota Franceză are un caracter foarte sever, conţinutul notei este ţinut în taină. Se spune însă că Germania nu îndeplineşte condiţiunile armistiţiului, în special în cea ce priveşte predarea materialului de căi ferate şi a maşinilor agricole. Ambele note provoacă Germania să se ţină strict de condiţiunile luate şi o face atenta asupra urmăririlor ce se vor naşte din neîndeplinirea acestor condiţii. Din cercurile conducătoare din Paris se anunţă că şi guvernul american intenţionează a trimite o notă în chestiunea aceasta Germaniei. Guvernul german a ţinut un consiliu de miniştri la Weimar care s-a ocupat cu aceste două note. Berna. Delegaţii Sârbi de acord cu delegaţi Ceho-Slovaci au cerut dela congresul de pace să li se acorde atâta teritoriu cât să se poată uni. Delegaţi cer apoi libera comunicaţie pe Dunăre.. Internaţionalizarea căilor ferate Dane — Pojon — Nünberg — Paris* Berna. In discuţiunile Ligei popoarelor de azi s’au continuat tratativele redactării regulamentului Ligei. Reprezentanţii Marilor Puteri