Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1919 (Anul 82, nr. 228-251)
1919-11-01 / nr. 228
Anul al lefi Ir. 228. Băni 28 Sâmbăta, I~ Novembre 1311 Klate» l * * .i 1838 de Gearw Bariţia Regat, i vt dministrajia Braşov, fc*. : ^sadulsi Nr. 15. Telefon 226. Cu tot dispreţul pentru popor aristocraţii ţi oligarhii nici 24 bere n’ar fi fost în stare să susţină singuri statul. (Istoria Transilvania!)' 6. SaurlfiB. j&jjpeuxe seara- £n fiecare îz! d.a Ixxgxxl Concesiunea anunțurilor și abonamentelor o are Prima Agenție Română de publicitate GR. ILIESCU București, s. Ionici $. Abonamentul i p« na ...................................................Lai 00 P« Vj «»........................................ „30 Pe an. . ..................................................ÎS Pentru streintUrt* Sndot De ce să votăm candidaţii partidului naţional Câteva zile ne despart de alegerile pentru Constituantă. Pretutindeni candidaţii partidului naţional s’au prezentat în faţa alegătorilor expunând programul acestui partid, menit să joace un rol hotărîtor în desvoltarea ţărei. Candidaţii partidului se prezintă în faţa alegătorilor ca emisari ai unui vast program de înfăptuit, spre binele şi fericirea poporului. Nu sânt izolaţi, ci în grup reprezintă ideile partidului care urmăreşte o nouă întocmire socială şi economică a ţarei, conform nevoilor timpului de astăzi. 1| Din discursul dlui Iuliu Maniu la Alba-Iulia şi din frumoasa cuvântare pe care dl Mihai Popovici a rostit-o la Feldioara se vede clar cam sânt ideile călăuzitoare ale politicei ardelene de astăzi şi de mâine. Nu se fac promisiuni deşarte, ci în cumpănire cu posibilităţile de realizare, se arată ţarei ceea ce are partidul naţional de înfăptuit în momentul în care Constituanta va contopi ţările liberate cu vechiul Regat şi ceea ce a înfăptuit până acum. De remarcat este, în afară de însuşi programul partidului, faptul că aceste două mari discursuri nu s’au răstit în centrele orăşeneşti importante ci acolo unde le poate auzi massa cea mare a poporului. Alegerea Alba-Iuliei ca locul primei manifestări politice a partidului naţional reorganizat este cu înţeles simbolic: de-acolo de unde s’a rostit voinţa poporului care cerea Unirea, de acolo unde s’au pus bazele marelui Sfat naţional care a înfăptuit cele două mari reforme democratice (votul universal şi împărţirea pământului la ţărani), de-acolo unde faptele măritului Voevod Mihai au lăsat de-a lungul secolilor dâra luminoasă care ne-a încălzit sufletele cu dulcea speranţă a împlinirei unui vis milenar, în vremurile grele ale iobăgiei, — de acolo s’a rostit programul partidului care cuprinde în el tot ce este suflet curat românesc, hotărît la muncă şi sacrificiu. Ecoul cuvintelor ce s’au rostit acolo la Alba-Iulia îi poartă candidaţii partidului în toată ţara. Aşadar, nu-s candidaturi izolate fie ale fruntaşilor neamului nostru, fie ele ale unor modeşti săteni sau preoţi şi învăţători c ei ale unui partid care nu vrea să deosebească pe soldatul său de conducător, fiindcă cu poporul alături şi în mijlocul lui au trăit şi conducători şi cei conduşi. Alegătorii Ardealulu, Bănatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului să se gândească atunci când hotărăsc cui să de votul, la această perfectă unitate ce a existat în trecut între partid şi poporul românesc în luptele grele ale stăpânirei ungureşti; să se gândească la greutăţile pe care conducătorii de astăzi le-au întâmpinat în vremea organizărei administrative şi politice a Ardealului, după eliberare; să se gândească la împlinirea celor două mari reforme sociale prin care se dă poporului pentru totdeauna conducerea ţărei — fiindcă stăpân pe pământ şi având la îndemână votul universal va putea să-şi spună oricând care îi este vrerea —* 'să se gândească la greutăţile cari se ridică şi azi înaintea politicei de ocrotire economică şi naţională a Ţărei de către mulţi adversari streini, apoi la politica de primenire ce trebue să o inaugurăm, cu ajutorul tuturor oamenilor de omenie, în lăuntru! ţărei! Cine poate oare lupta cu succes în acest fel de împrejurări ? Un om izolat, ifil deputat ales ici şi colo cu programul său aparte ? . Nu. Ci numai un grup politic, bine închegat, hotărât să apere drepturile poporului, neclintit în faţa atacurilor şi cu un program de muncă de la care să nu se abată sub influenţa unuia sau altuia dintre partidele politice din ţară. Şi numai partidul naţional poate da acest grup. Votaţi dar, în unanimitate, numai candidaţii oficiali ai partidului național. Constitui politica Preşedintele consiliului de miniştri, a declarat că guvernul său nu face politică. Şi ca toate acestea, dintre toate ziarele numai ale partidului liberal apari acest guvern.* Din politica tarei în afara se face o armă de luptă în politica dintre partide. Şi e rău şi dăunător ţarei! Campania electorală în Bucovina. Candidaţii Partidului democrat al Unirii Bucovina e lu plină campanie electorală. Dl ministru I. Nistor, şeful partidului democrat al unirii a ţinut adunări în toate oraşele Bucovinei, programul partidului fiind primit cu mare însufleţire de miile de ţărani şi intelectuali întruniţi. Cu acest prilej au fost proclamaţi şi candidaţii partidului pentru parlamentul României mari, cari sunt următorii: In ocolul Suceava: Filaret Doboş; Costâna: Mihai Cormoş; Gura Humorului: Dumitru Gavrilescu; Solea: Dr. Romul Rauţ; Câmpulung: Iorgu G. Toma; Dania: Vasile Liţu; Rădăuţi: George Tofan; Marginea: Dr. Vasile Bodnarescu; Vicov: Dr. Iancu Nistor; Siret: Aurelian Moldovan; Hliboca: Amfilochie Burac; Strojineţ: Dr. Aurel Morariu; Ciudeiu: Vasile Ungurean; Vijniţa: Nicolae Prelici; Berhomot: Teodor Bujor; Văjcăuţi: Eudoxie Griboveschi; Cuciurul Mare: George Bancescu; Boian: Constantin Morariu; Sadagura: Dimitrie Ţopa; Coţmani: Iosif Vihovici. Partidul de sub şefia d-lui Iancu Flondor a declarat în schimb — precum ştim — pasivitate faţă de actualele alegeri. r .4 ■ • * Programul partidului staţional DISCURSUL Domnului MIHAI POPOVICI • L Principiile călăuzitoare ale politicei partidului naţional înăuntrul ţării şi în afară de ea. D-nul Mihai Popovici, şeful resortului de industrie şi comerţ, a rostit în faţa sutelor de alegători din Feld’dira, un mare discurs, explicând procramul partidului naţional în politica din înăuntrul ţarei şi în afară de ea. Dăm mai jos, în întregime, acest discurs important care arunci lumina cea mai clară asupra scopurilor pe care le urmăreşte partidul naţional. Grandoarea ideii de libertate Trăim cele mai frumoase zile, când ni s’a isbândit visul naţional. România Mare îţi face impresia unei case mari la praznicul căreia sunt înviaţi acum toţi fii răslăviţi. Datorăm aceste zile armatei glorioase care a îndreptat cu vârful baionetei greşala trecutului. Desvoltarea omenească este pătrunsă de o idee stâpânitoare care încetul cu încetul trecând peste toate curentele reacţionare ale timpurilor a început să se realizeze; este ideea libertăţei. Ea dă marca gradului de civilizaţiune atât popoarelor, singuratice cât şi omenirei întregi. Astăzi după marele război al eliberărei naţionale, toată lumea e stăpânită de această ideie. Toate neamurile pot eu fi în ■ după priceperea lor, să îndrume progresul pe căile cele drepte. Ideia libertăţii a fost realizată la noi de armata română în frunte cu viteazul Rege (strigăte şi ovaţii puternice : trăiască Regele şi armata). Niciodată un frate nu şi a dovedit mai strălucit iubirea de frate ca fraţii noştri din vechiul regat. Lupta lor vitejească, suferinţele cari păreau fără de sfârşit în decursul grelelor încercări şi pribegii, apoi triumful măreţ sunt apoteoza cea mai grandioasă a iubirei d® frate şi a ideei libertăţei. Recunoştinţă şi vecinică dragostelor. Partidul naţional a luptat pentru libertate Pentru biruinţa ideii de libertate a lucrat în trecut partidul nostru naţional, care s’a străduit să creeze fundamentul sufletesc pe care să se înalţe pe viitor România mare. Tendinţa partidului naţional a fost ca pe voinţa de fier să clădim conştiinţa naclintică că suntem români şi ca români vrem să trăim. Lupta noastră mai aprigă durează dela 1848 încoaci. Cei însărcinaţi de dv. cu direcţiunea afacerilor noastre obşteşti, membrii Comitetului naţional, erau oameni fără pată, fără nădejde d® a face carieră, fără profit personal, căci toate căile de a ajunge diregători, cârmuitori ai ţării, miniştri, erau închise. Partidul naţional a dus o luptă îndârjită, desinteresată, fără preget, pentru liberarea poporului român. Partidul a stat întotdeauna în serviciul ideii civilizatoare a libertăţii. Era focul sfânt al imboldurilor mari istorice care călăuzea acţiunile partidului. Unitatea naţională Comitetul Naţional a făcut Adunarea dela Alba-Iulia, care este răspântia dela car® destinul nostru s’a lămurit definitiv înfăptuind unirea tuturor fraţilor de un sânge într’o singură ţară : România mare in veci nedespărţită. Cunoaşteţi greutăţile de cari a dat Consiliul dirigent, care este continuarea Comitetului naţional executiv. El dispune acum de puterea de conducere pe care i-a dat-o naţiunea română în Adunarea Naţională de la Alba-Iulia, şi i-a întârit-o Maiestatea Sa ,Regele printr-un d®cret rege. Sfărâmându-se stăpânirea veche întemeiată pe minciună, trebuia să clădeşti lumea nouă pe baze de dreptate. Trebuia să căutăm oamenii, să stăpânim cu dragători români, să îndrumăm viaţa publică în drecţie românească. Sporul vieţii publice în 10 luni Astăzi administraţia şi justiţia se face în limba românească, astăzi funcţionarii statului sunt adevăraţi slujitori ai poporului cari au menirea să lucreze numai şi numai în interesul obştesc. Avem şcoli. Din 4 licee azi avem peste 20 Corpul didactic s’a înmulţit dela 60 de profesori la 610. Avem şcoli reale, comerciale, industriale, universitare la Cluj, de unde să se răspândească ştiinţa şi cultura românească. Avem trenurile, căile de comunicaţie, poşta, telegraful în mânile noastre, toate create cu muncă stăruitoare în mai puţin de 10 luni de zile. Neajunsurile sunt multe, dar râvna noastră şi voinţa de a continua şi îmbunătăţi a rămas. Cu ajutorul dv. lucrul va continua ca să avem instituţiuni de model. Naţionalizarea şi democrat‘szarea ţârii. / UduitTrmctpn generald tie’ călăuzesc, principii isvorâte din trezitul nostru chinuit şi neîndreptăţit, principii isvorâte din sistemele tie nedreptate politică şi socială care neau sugrumat sute de ani. Naţionalizarea şi democratizarea ţărei. Toate instituţiile create de noi, toate întocmirile trebuesc întemeiat® pe puterea sănătoasă şi puternică a ideei naţionale. Suntem stăpâni pe toată viaţa politică şi administrativă. Ne aşteaptă o muncă încordată pe terenul economic, căci nu este stăpân numai cel ce are diregătorii şi cel ce ar® toată viaţa economică în mână, toată chiverniseala din lăuntru. Vrem mai departe ca fiecare om să aibă drept, să aibă interes pentru stat, să-şi poată spune cuvântul prin votul lui, să aibă conştiinţa că el formează statul. Sub democraţie înţelegem ca afară de îngrădirile naturale să nu mai fie altele. Toţi să aibă o desvoltare liberă, caile să fie deschise pentru toţi, ca să se ridice pe treptele ierarhiei sociale, şi astfel chiar şi cel mai umil, dacă dovedeşte calităţi deosebite, să p©ată ajunge în fruntea trebilor obşteşti fără nici o piedică. Statul să se îngrijească de această desvoltare liberă. * De lumina şcolii să se împărtăşească toţi, fără deosebire, bogăţi şi săraci după voinţa, priceperea şi iscusinţa lor. Sa nu fie nimeni cu drepturi mai multe sau mai puţine, muncitori, cărturar, orăşan ori ţăran. Aceasta este democraţia, iar pentru ca să o înfăptuim, Marele Sfat a introdus votul obştesc. Resulratul este că toţi cetăţenii cari sunt de 21 ani pot să-şi spună voinţa, să aleagă reprezentant în Sfatul ţării. Avem două case. In jocul casei magnaţilor am introdus o corporaţiune de oameni mai bătrâni, care să judece încă odată soluţionarea chestunilor de viaţă pentru stat şi să ie da valoare de lege. Vrem să cunoaşteţi şi dv. planurile de muncă pentru viitor, pentru ca să ştiţi pentru ce vă cerem votul, ce reprezentăm, dacă gândurile noastre sunt şi ale dv. Noi aţintim urechea la gândurile dv. pentru ca să lucrăm unitar în interesul poporului. Descentralizarea administrativă. Tram ca România mare să fie consolidată într’un stat puternic, cârmuit de un singur guvern la Bucureşti, un stat nedespărţit, fără deosebire de provincii. Unitatea noastră de stat pretinde acţiuni da interes obştesc, să schimbăm administraţia ţinând seamă de necesităţile locale ale diferitelor regiuni. Altele sunt interesele populaţiei delandare, altele ale celei dela munte, alteia ale celei dela şes, altă gospodărie reclamă ţinuturile mănoase, alte ţinuturile sterp®. Tendinţa aceasta este cunoscută şi într’alte ţări sub denumirea di descentralizare administrativa. O centralizare prea mare este dăunătoare deoarece cetăţenii din diferite regiuni mai bine îşi cunosc interesele, mai bine ştiu să-şi aranjeze gospodăriile,deci este corect ca ei să-şi poată lua iniţiativele urgente, fără avizul prealabil al conducerii central®. Aceste planuri preocupă azi toate statele. Reforma financiară. Altă reformă este cea financiară. Statul român cu războiul a făcut datorii. Trăim fără parlament şi budget. S-a cheltuit mult, dări sau plătit puţine. Cheltuielile trebuesc plătite. Cine să le plătească ? Pentru ca să ştim aceasta trebuie să ne întrebăm cine este statul ? Este organizaţia tuturor cetăţenilor, cu putere suverană asupra tuturor locuitorilor de pe un teritoriu,. Datoriile suntale noastre ale tuturor. Le împlinim prin reformarea dărilor. Ne vedem necesitaţi să introducem un sistem nou de dări, care să nu fie povară prea grea pentru cetăţeni. Vom introduce așa numita dare progresivă pe venit. Unul care are o avere de zece ori mai mare, să nu plătească numai o dare de zece orî ci de 20 ori, de 30 ori ba char de 40 ori mai mare Cine are o sută de mii, poate plăti 50 000 — 60.000' și tot îi mai rămâne, acela însă care are un venit numai de 1000 cor, cu greu va putea plăti o data de 100 cor. Vrem să mai la troducem un impozit pe câştigul de război. Mulţi, cam îi timpul când alţii sufereau, şi-au făcut bani grei vor pierde o parte din capital care va fi confiscată de stat iar cealaltă parte va fi supusă dărilor Reforma economică. Un nit punct însemnat din programul partidului nostru este cel economic, industrial şi comercial. România Mare poate că este cea mai bogată ţară la Europa. Nu ne mai e frică de foamete Avem multe bogăţii, petrol, cărbuni, gaz metan, căderi de apă, păduri îmbelşugate cari cresc în valoare pe zi ce merge. Aveai toate bogăţiile şi o populaţie harnică şi muncitoare. Conform principiilor noastre, venitele întreprinderilor vor rămânea în ţară la noi, ca să fie recompensa justă a muncii noaste. Chestiunea muncitorimii. Pentru armata cea mare de muncitori ori fără odihnă dădese viaţa noastră economică şi cu sudoarea feţii lor ajută să urcăm mână în mână treptele progresului, vrem să creiem astfel de instituţiuni cari să deschidă pentru toţi larg căile mulţumirii şi a fericirei omeneşti. Munca să nu mai fie o marfă, pe care o duci în târg să o vânzi ca orice altă marfă. Munca omului trebue egal cinstită, fie la muncă intelectuală sau munca braţelor. Ea trebue egal privită ca cea mai supremă contribuţie a omului în misiunea sa civilizatoare. Vom lupta pentru armonia socială pe toate căile şi cu toate mijloacele. Vom introduce asigurări de tot soiul de accidente, boală, lipsă de muncă, bătrâneţe, asigurări pentru orfani, văduve, vom introduce comisii obligatoare de arbitragiu, participare la beneficii, în sfârşit tot ce reclamă protecţia celui slab pentru de a-l face tare. Vom legifera în sensul indicat aci. Programul nostru, în esenţă, îl putem cuprinde în aceste cuvinte: binele neamului nostru. Solidaritatea ca aliaţii. Statul român îl datorăm soldatului român, voinţei poporului românesc, dar să nu uităm alt factor nu mai puţin decisiv : aliaţii noştri cari dela începutul răsboiului au luptat pentru libertate. Noi ne-am făcut datoria. Cunoaştem suferinţele fără număr. In 1916 aliaţii erau la strâmtoare, căci Germania dedea asalturi puternice la Verdun. Imtjtfÿ. clipe grele România Wmrms„ 25 divizii cu dorinţa^&h^a elibera pe fraţi. Cu cele 25 divizii am plecat contra colosului german de 42 divizii. Deci noi am colaborat la slăbirea frontului de la Verdun şi aliaţii şi-au refăcut forţele. Sunt câteva chestiuni de controversă între noi şi aliaţii noştri, de pildă chestiunea teritorială şi a minorităţilor. La 1918 ni se dedea manditul întreg, azi ni se ia un colţ de ţară. Cellalt punct de teză naţională este chestiunea cedării de drepturi pentru minorităţi, cari drepturi să fie garantate de Liga Naţiunilor. Dacă pe viitor o naţiune va crede că este nedreptăţită ca să se poată plânge Ligei Naţiunilor şi astfel aliaţii să se amestece în afacerile noastre interne. Dacă o astfel de măsură sar fi luat pentru toate puterile, ca să ne putem amesteca şi noi în chestiunile minorităţilor lor, noi am accepta-o, fără murmur, pentru noi, dar altfel nu. Neînţelegerea aceasta a noastră cu aliaţii, este mică şi trecătoare. Va dura puţin şi se va sfârşi cu biruinţa punctului nostru de vedere cinstit şi drept. Cutoate acestea, politica noastră externă vrem să o continuăm pe adevărata prietenie cu aliaţii noştri. Noi vrem să rămânem aliaţi şi mai departe. Ei au interes de noi noi avem interes de ei. România mare, care în viitor are să reprezinte un alt factor de putere decât în trecut, cere însă pe lângă tot devotamentul, ca toată hotărârea să nu fie jignită. Binele şi propăşirea noastră va veni în urma unirei şi a bunei înţelegeri cu marii noştri aliaţi. Atitudinea fiţi de Sati şi Ungari. Aceste sunt punctele din programul nostru, pentru fericirea neamului, a tuturor cetăţenilor. Avem datoria să facem o casă primitoare şi pentru cetăţenii de altă limbă. N’am vrea să se nască în ei ura ce-am avut-o noi faţă de stăpânirea ungurească. Suntem popor nobil şi puterea noastră nu va umili pe cel slab. Vom da şi lor mâna ca să fie un factor de ordine, progres şi cultură. Conştiinţa latinităţii Noi facem parte din familia popoarelor latine. Franţa cu lum