Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1919 (Anul 82, nr. 228-251)
1919-11-01 / nr. 228
gins 2 mina libertăţii şi culturii a mers în frunte, şi deschidă drumul neted. Noi încă vrem să fim moneri fii culturei latine aici în Orient Să ţinem sus şi tare credinţa latinităţii şi culturii, să fim vrednici de fraţii noştrii din apus. Inchinându-ne libertăţii şi egalităţii vom ajunge un popor civilizat, un factor puternic prin contribuţiile noastre pozitive. Sperăm că ştim ca în acest colţ de pământ să facem o ţară înfloritoare în care cresc caractere, oameni cinstiţi." Vă rugăm să ne deţi sprijinul şi vă mulţumesc de încrederea ce mi-o arătaţi. Imi voiu face datoria şi nu voiu uita pe lângă interesele obşteştiniei de interesele cercului acestuia. Cu orice durere şi necaz să vă adresaţi mie cu toată încrederea. (Ţăranii isbucnesc în ovaţii călduroase.) Cărţi de şcoală primară Prin aceste câteva rânduri cred că fac un bun serviciu învăţătorimii române, mai ales celei din afară de hotarele vechiului regat. Se ştie, că precum meseriaşul vrednic şi dornic să facă lucru bun îşi alege sculele cele mai perfecţionate, tot aşa şi dascălul conştienţios îşi alge cărţile de şcoală cele mai bune. Şi cartea este aproape singurul şi principalul instrument de care ne servim în greaua dar frumoasa noastră meserie. Alegerea aceasta întâmpină greutăţi serioase, căci mai rar învăţător să fi avut ocazie să cunoască bine, nu întreaga dar o parte din literatura didactică. Totuşi, anul şcolar a început, copii vin la şcoală şi noi trebue să le recomandăm ce cărţi să-şi procure. Sigur că cei mai mulţi se vor conduce de pe reclamele diferitelor case de editură, cari au aranjat aşa ca pe copertă să figureze nume cunoscute dăscălimii, firme atrăgătoare, etc. Ca învăţătorimea să se convingă cum lâ cuprinsul cărţii corespunde aşteptărilor nu e cu putinţă decât sau studiind cartea înainte de a o Introduce în şcoală ceea ce nu dă voie nici timpul scur că n’are oricine cart mână, aici mulţimea f firute; sau s’o introdu şi s’o studieze în curs atunci n’o mai poate cel puţin un an între cu ea pe copii nevinov cătul va lucra cu un instrument greoiu şi va obţine rezultate negative. Ca unul ce mă ocup de ani îndelungaţi şi în mod amănunţit de mersul literaturii didactice din România, sunt în măsură să dau dăscălimii primare unele indicaţiuni, pentru cari sunt sigur că o să primesc mulţumiri cu timpul. Indicaţiunile privesc textul cărţilor pentru cari am preferinţe, privesc metoda după care sunt lucrate, inovaţiile introduse, notele originale cari le fac caracteristice, iar nu persoanele ce le-au lucrat şi pe cari dacă le pomenesc e că nu se poate altfel. Trebue mai ales că nu sunt nume cunoscute dăscălind, nu sunt nume însoţite de titluri mari şi ameninţătoare ce ades, puse pe carte, promit mult şi nu fac nimica decât faţadă. Abecedarul carte absolut indispensabilă şi copilului şi învăţătorului, avem apărute vre-o 2—3 duzini. Din toate, cel mai bun rămâne tot al învăţătorilor, I. Ciorănescu şi C. Stan, carte ce a fost premiată şi tipărită de minister. Autorii au făcut dâră nouă în metoda scriscetitului şi au găsit mulţi imitatori, dar nici unul nu i-a putut egala, mai ales că la fiecare ediţie l-au revăzut şi îmbunătăţit. Tot învăţătorul Ion Ciorănescu a alcătuit cărţile de aritmetică, lucrate după un plan original, cu excluderea aproape desăvârşită a regulelor şi definiţiilor, înlocuite prin exerciţii şi probleme stăruitoare asupra fiecărei lecţii. Exerciţiile şi problemele sunt aşezate şi alese cum nu se poate mai metodic, mai gradat, mai artistic chiar aşa că face studiul aritmeticei plăcut, atrăgător, interesant. Se adresează direct şi stăruitor raţiunii, inteligenţii iar nu memoriei copiilor. Calculul oral e baza tuturor socotelilor din cl. I. până în ultima. Faptul că acest curs de aritmetică e lucrat numai de un singur autor, dă întregei serii o cohezmae şi o unitate de acţiune cum tiu se găseşte la alte cărţi. Cdrţi de cetire sunt multe, dar cele mai bune rămân şi acum tot ale d-lor Costescu—Stoenescu, cari au fost premiate şi tipărite de minister. Prin intervenţia învăţătorului Ion Ciorănescu aceste cărţi au primit îmbunătăţiri radicale, aşa că pot sta la întrecere cu cele mai desăvârşite lucrări din ţările cu trecut literar şi pedagogic cât de vechiu, d. Bogdan Duicu. Aflu de oportun cu începerea anului scolastic de a scrie câteva cuvinte despre preot şi învăţător şi în starea aceasta nu mă pot opri de a nu scrie despre o biserică şi şcoala noastră, pentru că preotul reprezintă modelul de credinţă şi moralitate propagate în biserică iar învăţătorul reprezintă instrucţiunea şi moralitatea împreunată cu educaţiunea copiilor la şcoală. Deci preotul şi învăţătorul sunt doi factori de importanţă netăgăduită pentru bunăstarea şi fericirea culturală a omenirei. Biserica şi şcoala au fost pentru toate timpurile —totdeauna—două instituţiuni cărora noi Românii le datorim desvoltarea întregei noastre vieţi naţionale. Biserica ne-a conservat limba noastră strămoşească. In timpuri triste de cutropiri barbare, tinda sau pridvorul bisericei era prefăcut în şcoală pentru a învăţa pe Români să se închine creştineşte, să cetească şi să scrie româneşte. La noi, România, totdeauna şcoala a stat sub aripile bisericei, iar preoţi şi dascălii aufost prinii depozitari ai limbei şi religiei strămoşeşti. Preotul şi învăţătorul în biserică şi în şcoală au avut şi au menirea de-a forma pe adevăratul creştin, pe adevăratul cetăţean, pe adevăratul român. Prin urmare, este firească apropierea între preot şi învăţător, pentru că ambii au acelaş rol,de-a forma omenirea şi a o ţine în dreaptă credinţă şi moralitate. In şcoală învaţă copilul să iubească pe Dzeu, să respecteze pe părinţi şi pe deaproapele şi să aprecieze cărunteţile înţelepte, cum zice Solomon. Ergo, în şcoală şi biserică se aşează temelia bunului creştin. Temelia cea mai solidă este Sf. Evanghelie, căci fără a îndeplini perceptele ei tot aparatul şcoalei ar fi nu numai nefolositor ba chiar periculos societăţei. Fynprîewfr.Tn *'■* J- J'' w * " dită pe baze morale. Toţi învăţaţii pământului, cari au avut bază mo- ' rală au dat roduri bune, unul 30, altul 60 ier altul au avut 100 după cum zice Domnul Nostru Isus Christos. Învăţăturile Sf. Evangheschid omului calea către înalte, ele ridică pe om dir animalelor şi î l ajută să ai perfecţia cea mai înaltă pe lui. De aceea nu trebue scă atribuţia preotului este legată de a învăţătorului şi răciul amândorura este însoţi ; gat de religie, de naţiune, ciproc se asigură în contra primejdiilor, ce ar veni asi Numai munca comută a p şi învăţătorului poate asigu'unei noastre locui, de or concertul popoarelor emiliz; cina misiunei de a luminiul, biserica a împărţit-o ei, cu şcoala. Alăturea cu trebue să muncească înv posedând şi el aceleaşi nobile, căci cum preotul văţător în biserică, schim desea amvonul în catre şi şcoala, în anumite momerţătorul este preot, schimb tedra în,amvon, amândoi e scop — să lumineze şi i Uzeze prin învăţătură şi pipiul faptelor bune. Ba sa scop sigur trebue ca creze în armonie vperiei cum ar fi unul singur. Dacă învăţătorul dă o şcoală moralitate, ştiinţă preotul în biserică trebui simţul religios şi să afirm aceasta cele propagate în de învăţători. De aceea vedem că pe strânse sunt datorinţele în tot pe atât trebue să fie şi preotului cu învăţătorul. Numai realizând aceste dar către suflet şi inimă, putem vin şi că ne-am împlinit şi şi conducem omenirea pe adevăratei perfecţiuni. ). Problemele şcolare. Preotul şi învăţătorul — în educaţia tinerilor generaţii — » a » * ? 0 9 R.AK8 tfc V & tff Vf PUBI.toaŢIUNE Spre orientare pentru aleg Dreptul de alegător , pentru Adunarea de Senat e normat prin dt electorală. Art. 4. Punct dere al legii este, că 6 tmv (soldaţii de profesi cari fac serviciul activ cari, în înţelesul legilor nu au drept de alegător rezervişti (cei cari au îmi viciul activ şi au fost in cadrele de rezervă ale arim dreptul de alegător. Aceşt la conscrierea alegătorilor ordonanţei Nr. 7900 art de interne, au şi fost in lista alegătorilor la comum domiciliu şi e indicat la fiecăruia şi unitatea la car veste. In situaţia escepţională când sunt’sub drapel în oridinelor de mobilizare mai contigente dintre rezervişti, uţii rezervişti din aceste conţi nu sunt la domiciliul lor, ci uităţile militare, la care fac soiul militar. Dreptul de alegător se exercitează prin exprimarea votului în ziua alegerii la secţia de votare a comunei de domiciliu. Cum însă soldaţii aflători sub drapel, din consideraţii de serviciu, nu pot să lipsească cu toţi de-o dată de la unitatea lor, ci numai o parte, care în baza dispoziţiilor militare se află la concediu, nu pot să se bucure de dreptul de alegător decât aceia, cari fiind la concediu in ziua alegerii, se află în comuna lor de domiciliu. Prin urmare, soldaţii rezervişti, care fac serviciu activ ca rezervişti glotaşi etc. în baza art. 4 al decretului-lege electorală, aflânduse la concediu în comuna lor de domiciliu, pot exercita dreptul de alegător, fie că vor subscrie propunerea de candidatură pentru un candidat, fie că în ziua de alegere vor da votul pentru un candidat. Soldaţii rezervişti pot fi chiar şi aleşi de deputaţi. Dacă vreun soldat, care după lege are dreptul de alegator, ar fi propus spre candidatură, aceasta trebuie să fie ori referitor la drumtăţi şi senate Iar ş i din partea preşedintei eşedinţii birourilor el admite, fără excepţiun , sldaţii rezervişti trecuţi pătorilor, fie că se prezintă îiformă, fie în haine civile, noi serviciul militar mai opepentru exercitarea dreptului vot al acelor soldaţi, cari după se bucură de el. De asemeni să exerciteze dreptul de acei soldaţi, cari în urma Uzării lor, fac serviciul înator în comuna lor de doialţi soldaţi rezervişti, care se urma serviciului la uniţădeparte de comuna lor de Jiu, nu-şi pot exercita drepaiegător, dar dreptul lor răr . A .1 îeatins, numele lor sunt în lista de alegători a câte domiciliu, iar dreptul airantat în lege. 6 Octomvrie, 1919 p. șeful resortului: dr. Onisor secretar general. Brașov, în 28 Octomvrie, 1919 Biroul electoral central. Ludovic Servatius, m. p. subprefect-președinte, dr. Teofil Baciu, m. p. subnotar I. municipal-greîier. Luptele din Rusia. Copenhaga — Trupele polone au ocupat frontul Dunaburg capturând tunuri, muniţii, mitraliere şi mult material de războiu, pe care bolşevicii nu au putut lua în retragerea lor. Copenhaga — Trupele lui ludenici au ocupat localităţile Daskaja şi Uiurgotsch. Berlin — „Der Morgen “ anunță că trupele lui Denikin au ocupat loca- litatea Cernigov, unde bolșevicii au avut enorme pierderi. Denikin înaintează repede spre Moscova . Osemintele lui Mihai Viteazul vor fi îngropate la Mănăstirea Dealului In urma unei hotărâri a Consiliului de miniştri, osemintele lui Mihai Viteazul, cari, după cum se ştie, sunt îngropate la Turda, vor fi exhumate şi îngropate la Mănăstirea Dealului, unde a fost păstrat capul marelui Voevod. Cu prilejul înmormântării, în ziua sf Arhanghelia Davril, va avea loc Mănăslui o mare serbare naţionii peste 300 de ani de ce Voevod a fost ucis înntru înfăptuirea acelui are neamul românesc zilele noastre, la indepcă după săvârşirea fapile a oamenilor lui Basta,elui Voevod a fost înmori Turda, iar capul lui a și păstrat în mănăstirea ridicată de Mihai Vodă, î ■ da, deodată cu înfăptuirea imului românesc, pentru ertflse marele erou,— amea ca osemintele lui ască odihna într’un singur irel-Românii. n hotărârei Consiliuluide •u capul lui Mihai Vodă cât din biserica Mitropolaşi, unde a fost dus cu tragerii trupelor române — şi însoţit de mitropoliştii va fi dus pin Buco- Ardeal la Turda, unde sul eroului. Osemintele lui ate de aci şi duse la Alba . Mihai Viteazul fusese ca de Domn al Ardealului, poi purtate prin Sibiu, şi îl, după ce osemintele Voevoi vor cutreera drumul pe care şi Viteazul l-au bătut acum , 300 de ani, vor fi duse şi îrmântate la Mănăstirea Dea- ; i ; -v‘ '» .sj.ii- ; v_. r.'j.. Ui . • * ■ J - — muu v V<* UUIIUAUyi esori universitari, magistraţi şi aT, în care s’a admis în prin- i înfiinţarea unei asociaţiuni iale a juriştilor din România 5. sociaţ’a va avea un comitet ral şi patru secţiuni: în vechiul, Ardeal, Basarabia şi Buco. Din fondurile adunate prin e, donaţiuni, cotizaţiim, se institui premii pentru lucrări aloare, burse, conferinţe, etc. cietatea va avea de scop: strânge relaţîunile între toţi fii din România mare, conii luuind la organizarea lor într’un corp solidar, bazat pe comunitatea de interese şi indiferent de crezul politic al fiecărui membru; a lupta pentru realizarea revendicărilor de ordin profesional a celor trei categorii de jurişti din care se compune asociaţia generală; a fi reprezentată de drept în Parlamentul ţărei, prin membrii ce-i va desemna prin alegeri; a crea un Institut de ştiinţe juridice, sociale, morale şi economice, precum şi o comisiune legislativă; a propaga şi dezvolta studiile juridice prin publicaţiuni şi conferinţe şi a te încuraja prin acordare de premii şi burse; a contribui la reprimarea abuzurilor şi stabilirea responsabilităţilor; a creia o societate de asigurare mutuală şi o casă de retragere comună. Asociaţia va avea ca activitate imediată : contribuţiuni la formarea nouei Constituţiuni pentru România mare, contribuţiuni la unificarea legislaţiei în toate ţinuturile româneşti; contribuţiuni la cerrcotarea provenienţei averilor. Ca mijloace, Asociaţia va căuta să dobândească organe proprii pentru răspândirea ideilor Asociaţiei şi aducerea lor la cunoştinţa marelui public, precum şi pentru publicaţiile speciale de drept, legislaţie, economie politică ale Asociaţiei.* După discuţiile urmate în jurul scopurilor Hoții, asociaţii s’a ales un comitet de organizare compus din d-nii Dobrescu, decanul baroului de Ilfov, N. Schina, Take Ionesco, C. Dissescu, P. Missir, C. Panaitescu, Romulus Bolintianu şi Ştefan Pop, ministrulArdealului la Bucureşti, care va studia şi va face propuneri pentru constituirea acestei asociaţiuni de o deosebită importanţă pentru consolidarea vieţii publice în România mare. O inițiativă importantă, cisia puri vi... Oficiosul partidului naţional, Patria din Cluj, publică următoarele cu privire la candidaturile neoficiale : După ştirile ce le avem până acum, în unele circumscripţii electorale, pe lângă candidaţii partidului naţional român, cunoscuţi din lista oficială publicată în toate ziarele noastre, şi-au pus candidatura şi alte persoane, cari, înfrângând astfel disciplina de partid şi solidaritatea ce ni se impune tuturor, au înţeles să arete, că nu mai voiesc să facă parte din partidul naţional român. Nu putem să luăm decât cu regret la cunoştinţă pasul greşit şi dăunător făcut de aceşti candidaţi „independenţi“, cari nu s’au ştiut ridica la înălţimea datoriei din motive cari, la nici o întâmplare, n’au nimic cu programul politic al partidului nostru. Se dă, astfel, pentru întâia oară la noi, proba că avem şi dincoace de Carpaţi oameni, cari preţuiesc mai mult ambiţa şi interesul lor particular, decât marile interese naţionale. Publicul românesc îşi va şti trage de-aici, consecinţele : îi va cunoaşte, chiar de la început, pe aceia, de la cari nu se va putea aştepta pe viitor la nici un folos obştesc. Partidul naţional, se înţelege, încă îşi va trage consecinţele fireşti nemai considerându-i ca membrii ai săi. Dar două dintre candidările neoficiale, de care avem cunoştinţă până azi, nu numai că ne întristează cine revoltă, cum vor revolta întreaga noastră opinie publică, aceea a lui Arsenie. Vlaicu la Braşov, şi a vestitului Drumaru V. E Moldovan, dela Trascău, împotriva d-lui Dr. Boeriu. Se ştie că în conferenţa partidului naţional ţinută în Sibiu cu ocaziunea întrunirei Marelui Sfat s’a hotărât ca toţi aceia cari în vremea războiului au adus servicii reale duşmanului să fie eliminaţi din viaţa publică românească. ..ie mn.î trecea prin gândatea românească şi în viaţa noastră publică, şi hotărârea de atunci viza pe păcătoşi cu mult mai mici decât fostul director de la Braşov. Şi iată, că azi suntem nevoiţi să îndurăm ruşinea ce se răsfrânge aspura intregului popor românesc de dincoace de Carpaţi din hotărîrea inconştienţilor cari, la Braşov, l-au candidat pe Vlaicu. In candidarea dela Braşov vinovatul de căpetenie nu e fostul didirector, ci aceia cari împotriva sentimentului unui neam întreg, vreau să-l învie din morţi pe omul care a batjocorit atât de crud cel mai sfânt ideal al neamului nostru. Şi în rândul al doilea, putem vinovaţi noi toţi, şi poate mai mult decât oricare chiar presa românească, fiindcă nu am început opera de purificare din bună vreme. I-am lăsat pe toţi trădătorii cari ne-au făcut de ruşine chiar înaintea duşmanului pe care-l slujeau, să-şi vadă de nevoile lor, şi de nicăiri nu s’a pornit biciul de foc care să-l silească să se ascundă în întunerecul din care să nu mai cuteze a eşi niciodată. Două motive ne-au oprit dela începerea operei de purificare naţională, greutăţile mici prin care dela armistiţiu, trecea şi mai trece neamul nostru, şi convingerea că cei părtaşi vor şti să-şi tragă singuri consecinţele. Atâta încredere aveam încă in elementul ardelenesc, chiar atunci când s’a făcut vinovat de mari crime naţionale. Vedem însă că ne-am înşelat. Trebuia să ştim de la început că oamenii cari au păcătuit mai grav împotriva noastră chiar când durerile neamului erau mai grozave, sunt căzuţi pe veci, şi nimic nu-i mai poate mântui. Opinia publică românească, alegătorii vizaţi, vor şti însă cum să le răspundă acestor nenorociţi, şi opera de purificare naţională, atâta vreme întârziată, va trebui perlunăm nici o cruţare. Alegerile în Ardeal Candidaturi... neoficiale STOiticiIA 1 A NVUI VH" Se comunică din sursă elveţiană că primul ministru maghiar persistă în intenţia sa de a convoca vechiul parlament din Budapesta, spre a face să i se aprobe legea electorală şi spre a proceda la numirea unui consiliu de stat de 5 membri, destinaţi să "guverneze •Ungaria în timpul perioadei de tranziţie până la formarea unui nou guvern. Proectul acesta este viu combătut de către liberali şi socialişti cari văd în el o îndrumare spre restabilirea anarhiei. Fireşte că Friedrich ar face parte din guvernul provizoriu şi şi-ar asigura concursul lui Wekerle şi al financiarului Leo Lanczy. Spre a învinge opoziţia Friedrich asigură că va face apel la toate partidele şi la toţi oamenii politici cari n’au avut nici o relaţie compromiţătoare cu Bela Kuhn şi Karolyi. Se spune că acesta din urmă s’ar pregăti să părăsească Praga spre a se duce îa America. Procesul regimului comunist din Ungaria. Seştie că ministrul preşedinte Friedrich şi-a manifestat intenţia de a angaja o aliune judiciară împotriva tuturor guvernelor revoluţionare cari s’au succedat în Ungaria dela 31 Octomvrie 1918 Aceste guverne sunt acuzate de a fi risipit averea naţională. Astfel Paul Szende, care a fost ministru de finanţe sub Karolyi a mărturisit că a cheltuit în primele zile ale revoluţiei ungare, cam 600 milioane de coroane. Pentru organizarea armatei roşii, Wilhelm Boehm a cheltuit 890 de milioane. Alocaţiile muncitorilor fără lucru şi diferitele indemnităţi acordate revoluţionarilor întrec suma de SOO milioane de coroane. Mihail Karolyi şi succesorul său Berinkey au cheltuit pentru uzul lor personal sume exorbitante. Ce vor regaliştii maghiari Noul partid regalist pretinde că n’are nici un candidat particular la coroana Ungariei. El luptă pentru ideea monarhică în general şi are de gând să lase adunărea la naţi de alegerea viitorului suveran. De altfel, ei concep restaurarea sub o formă constituţională şi democratică. Partidul numără printre şefii săi pe fostul secretar de stat Ştefan Basztery, contele Somaich, dr. Ladislau Sandor, colonelul Geza Eperjessy, consilierul Ştefan Barczy, fostul ministru de război Bartfau şi generalul Marschail 30 practice - vult, lucrătorii metalurgişti , lucrătorii din branşa zidăriei din Braşov şi împrejurime . Pentru a satisface unei dorinţe de mulţi ani simţită şi de multe ori esprimată a clasei meseriaşiiir noştri, comisiunea şcolară a şcoalei orăşeneşti de meserii din localitate are intenţia să aranjeze în lunile de iarnă ale acestui an două cursuri speciale, înainte de toate pentru calfele celor două branşe de meserii mai sus amintite. In aceste cursuri se vor preda din partea unor specialişti probaţi acele cunoştinţe, pe cari nici şcoala învăţăceilor’ dela raserii şi nici munca din ateliere nu le ofer întro astfel de măsură, care să corespundă pe deplin referinţelor vieţii de azi, cu alte cuvinte astfel de cunoştinţe, cari de altfel nu se pot câştiga decât în şcolile mai înalte profesionale de meserii. Direcţiunei şcoalei noastre de meserii i-a succes să câştige în vederea acestui scop doi specialişti escelenţi, în persoana domnilor Albert Schuller, arhitect şi Ernst Pauli, inginer (al fabricei Schiel). Suntem convinşi, că nu numai pentru calfe, ci şi pentru unii maeştrii se oferă un prilej favorabil, pentru ca în schimbul unui onorar foarte moderat să-şi poată câştiga cunoştinţe nouă atât de necesare pentru progresul şi desvoltarea atelierului lor sau cel puţin pentru ca să-şi poată reînprospăta cele învăţate mai înainte. Pentru ca şi maeştrii şi calfele dela sate să poată participa la acest curs, orele se vor ţinea întro singură după prânză odată pe săptămână, şi anumefin Novembre până la finea lui Martie. Pentru a da prilej celor ce vor participa la surest curs, ca să-şi esprime şi dorinţele lor speciale, cari ar putea fi luat în considerare la compunerea planului de învăţământ şi la stabilirea orelor, toţi lucrătorii din branşa zidăriei, maeştrii şi calfe (zidari, lemnari şi măsari), precum şi lucrătorii metalurgişti (lăcătuşi de zidărie şi maşini, strungari în fier, turnători de fier, electriciani, instalatori, tinichigii) sunt incitaţi, ca Sâmbătă în 1 Novembre, la ora 11 înainte de prânz să se adune la o consultare în sala de şedinţe a casei statului. Participarea la această consultare nu obligă pe nimeni să participe şi la curs. Braşov, în 13 Octombre 1919. E. Mhlbrandt, directorul şcoalei de meserii #?! 228—19!»