Gazeta Transilvaniei, 1923 (Anul 86, nr. 1-157)
1923-01-02 / nr. 1
Braşov, Marți 2 Ianuarie 19 23 JIUL al LXXXVI-lea nl I 1 Leu r. âZrski&iiz&tîâ mjA LîBERTaTEI braşov Telefon 226 sibKaasraent anual 200 lei *eatru streinătate 500 lei iiaturi, reclame, după tarif yni iiw-wiifî^iriTirwi—rnwir —■»TaP»MP<>,vW.tW3g' V îl-^Tvi^.JJ&a Fondată la 1888 de George Bariţiu Apare în fiecare zi de lucru?! L ! Scrîmperea Braiului a ajuns spăimântătoare, la schimb, guvernul Brătiaaa, în loc da soluţii de eftinîre cu cari ne îmbla îa opoziţie, dă na sistem de impozite cu care ai mai micşorează posibilitatea de train. ri Juriu D-l Alex. Vaida, în declaraţii mile — însoţite de documente dnamatice — făcute ziarului „Universul" (le publicăm în numărul de zi), cere instituirea unui juriu pentru a se stabili dacă sunt elemente de falsificare în uzul ce-a făcut, în Cameră, d-l ministru Marescu de telegrama Nr. 433. Faptul are o deosebită gravitate, mai ales că d-l Mârzescu a înţeles să se folosească şi de anonimatul unui reporter de la „Viitorul", care calomniază cu impertinenţă pentru a face o diversiune în nefastă chestiune atât de neplăcută ministrului de externe ad-interim. „Viitorul44 afirma că „acel care are interes să falsifice documenele, este d-l Vaida“. Ori, d-l Vaida arată că ministrul Mârzescu a trunchiat telegrama Mo. 433, ministrul citind-o în Cameră cu modificări depropoziţiune, atenţionat ca să scoată elemente de acuzare împotriva d-lui dr. Lupu. D-l Vaida a publicat documentele şi dovada falsului s’a făcut pentru orice om de bună credinţă. întrebăm: care este situaţiunea d-lui ministru Mârzescu, în faţa cererei d-lui Vaida de a se supune cazul unui juriu — care, dateind elementele doveditoare prezintate, se poate prevedea ce va constata — adică falsul. D-l Mârzescu nu poate refuza juriul, fără să tragă toate consecințele. Un om de onoare, așa cum a mis d-l. Wbp» nb««Hvr-*h îtregul ei, trebuie să dea curs cererei fostului prim-ministru al țărei. Un ministru — pus în această ipostasă — are o situaţie cu atât mai grea. Aşteptăm să vedem atitudinea ministruli de externe — ad-interim, pentru a reveni. Deputaţii îşi măresc diurnele şi votează impozite grele pentru funcţionari şi sărăcime «era liberală a fost teatrul unui scandal: deputaţi s’au certat, pe suimea „să se mărească diurnele sau !“. Şi rezultatul a fost: s’au mărit la 100 lei lunar şi 300 lei diurnă pe a de lucru. Adică d-lor deputaţi şi senatori trebuie 9000 lei lunar ca sa trăiască Bucureşti — şi unui funcţionar sunt,riorcu titluri academice, ca vechime merite de muncă şi cinsteşti ajung 190—4000 lunar, democratic şi dreptate liberală. Cu toate că doui miniştri au dedat că guvernul nu ştia de acest proiect ege — nu se poate despărţi faptele. And se cere aceloraşi deputaţi, pcea impozitelor grele din proiectul lege al d-lui Vintilă Brătianu; patafii găsesc cu cate şi bine, ca dea o pildă de cruţare şi chibzuială, şi mărească diurnele, ceşti deputaţi şi senatori au făcut empanie vajnică pe ierna că Palatul din 1919 și-a stabilit diurnele V lei pe zi. In opoziție, criticau cazau — la guvern bagă mâna în •'Jele Statului. Acest lucru l’a semnalat deputatul Mirto, în numele partidului fărâme, astfel: Față de legea diurnelor pe care gu- ui liberal o prezintă sub forma iniţiative parlamentare, noi repre- j..ţii partidului ţărănescdeclarăm maa.uarele: In parlamentul din 1919 — în care :joritatea era a blocului democrat — ■ strâns de condiţiile grele de trai — cu diurnele la 160 de lei zilnic excluneat în zilele de lucru, partidul ţărsc a fost obectul de atac al partilibera!, deşi deputaţii liberali au încasat până la unul diurnele. În două campanii electorale, cea din 1920 şi cea din 1922 — partidul ţărănesc a fost învinuit ca sporind diurnele, a făcut politica intereselor personale, iar presa liberală a continuat până azi a ataca parlamentarii ţărănişti pe aceiaş chestie a diurnelor. Se înţelege de la sine, că un partid, care a dus o astfel de campanie, a contractat o obligare morală faţă de ţară de a nu mai spori diurnele. Când deputaţii liberali se grăbesc ca odată cu proectele de mărirea impozitelor, care impozite nu ating totuş capitalurile şi in special capitalurile de război — şi înainte chiar de votarea bugetului general, caută să sporească diurnele dela 4800—SOOO iei sunar, partidul ţărănesc constată: Sau partidul liberal recunoaşte că a fost de rea credinţă, înşelând pe alegători — şi în acest caz opinia publică va vedea unde stă reala demagogie. Sau constrânşi de scumpetea vieţei, trec peste angajamente luate în faţa opiniei publice, şi în acest caz pe de o parte dau vot de blam capacităţii financiare a guvernanţilor săi, iar pe de alta sunt obligaţi să fie consecvenţi mărind în aceiaş proporţie salariile funcţionarilor şi soldele din armată. Şi într’un caz şi într’altul ţara va vedea cine a înşelat-o şi împotriva cui se îndreaptă întreg oprobiul ei. Iată pentru ce partidul ţărănesc, care şi-a impus a nu lua parte la votarea nici uneia din legile propuse in acest parlament, al fraudei şi al violenţei, abţinându-se de la vot, a ţinut ca o datorie să dea aceste lămuriri." TRATATIVELE CU RUSIA Falsul d-lui Mârzescu D-sa citeşte în Cameră o telegramă trunchiată ca să poată lovi în adversarii politici. Dovada falsului» — Nouile declaraţiru aie d-lui Alexandru Vaida. Zonul „Universal11 publică importante declaraţiuni cari pun, în lumina cea mai urîtă, maniera ministrului de externe ad-interim, d-l G. Mârzescu, care n’a pregetat de a falsifica textul unui document diplomatic, prin o anumită procedare nepermisă, ca să poatâ ataca partidul ţărănesc şi în special pe d-rul Lupu, pe tema legăturilor presupuse cu bolşevicii ruşi. Reproducem, după „Universul11. După declaraţii făcute ziarului nostru de d. Alexandru Vaida-Voevod, asupra treiativelor d-sale cu sovietele, pe când era la guvern, am publicat o rectificare din partea d-lui ministru Mârzescu In acelaş timp ziarul „Viitorul" invită cu insistenţă pe d. Vaida să publice textul telegramei cu Nr. 422, despre care oficiosul guvernului spunea că d. Vaida nue curajul să-l dea la iveală. * , - - *1----» ti Alex. Vaida-Voevod a făcut reprezetentului nostru din Cluj următoarele declaraţii: „O telegramă cu Nr. 422 n’am expediat nici când pe adresa d lui Ştefan C. Pop. Sub acest număr am trimes la 27 Februarie 1920, orele 14, pe adresa d-lui ministru Trăsnea Greceanu la Copenhaga, pentru d. Ciotoni un răspuns la telegrama lui cu Nr. 85, prin care stăruiam: „Când ceji telegrafia, voi trimete experţi pentru oferta de pace. E absolut necesar să menţionăm recunoaşterea Basarabiei Insista fi ca oferta să fie publicată de urgenta". (ss) Vaida-422". D. Mârzescu desigur că a fost victime neatenţiunii vreunui subaltern. Textul la care se referă d-sa, se găseşte în telegrama mea expediată la 1 Martie 1920 din Londra pe adresa d lui Ştefan C. Pop sub Nr. 433. Această telegramă cuprinde un text de 79 sire. Iată din acea telegramă părţile referitoare la Rusia: „Am continuat sa cer să se uşureze situaţia noastră şi aceea a bolşevicilor printr’o declaraţie a consiliului, care să spuie că pe baza dreptului de autodeterminare frontierele actuale sunt considerate ca frontiere de drept. V-am cerut ca Lupu să susţie intervenţia mea prin emisari.Aci „Viitorul“ întrerupe textul telegramei. Nu ştiu ce rezultate a obţinut. Cioiori comunică, cum că are speranţe bine fondate de a obţine tesaurul de la Moscova, de a stabili furniturile destinate ţării şi pierdute în Rusia, precum şi de a tranşa chestia prizonierilor. Ciotoni a cerut ca să formăm o comisiune de experţi şi am luat dispoziţiuni ca aceasta să fie gata. Conferinţa doreşte să termine cât mai repede pacea cu Rusia, şi e foarte important pentru noi de a proceda solidar cu ceilalţi şi de a nu rămânea izolaţi. Numai prin acest contact cu toţi cei interesaţi putem lua dispoziţiuni în cunoştinţă de cauză. „Toţi mi-au promis concursul, dar aşteaptă desfăşurarea discuţiunilor cu Rusia şi studiază răspunsul Unguresc. Sper că această săptămână va aduce hotărîrea privitoare la Basarabia şi la Unguri. Cred că Lupu e foarte potrivit în situaţia actuală. Trecerea pe care o are în Rusia şi aici la Londra pe lângă oamenii importanţi îl pune în măsură de a putea să ne ajute mult.„Viitorul" publică necompletă partea aceasta a telegramei, denaturându-i astfel sensivl: „Cred că Lupu are în situafia actuală credit in Rusia și că este in măsură să ne ajute foarte puternic. Sunt convins că se va conforma dacă Majestatea Sa îi va da ordin". Comparând textul d-lui Mârzescu cu textul autentic, se evidenţiază — zice d-l Vaida, — că d-l Mărzescu şi-a permis o mică corectură în interesul norocului său. Ca fost ministru de interne, ştie că agenţii, emisarii şi informatorii, cu care operează fiecare guvern, se găsesc la dispoziţia ministerului de interne. Pe câni nu ! Lupu nu era încă titularul acestui refort, eu în TvttDi* "cu Tsarij şi era firesc ca ministrul de interne, în funcţiune, să continue a susţine paralel acţiunea d-lor Ciotori şi Trăsnea A. Greceanu din Copenhaga a d-lui Fiorescu din Varşovia şi a mea dela Londra. In a doua parte a textului, domnul Mârzescu trece cu vederea, că după cuvintele „la situation actuelle" se află un „stop* adică un punct, şi că după cuvântul „la Russie", dl Mârzescu nu era îndreptăţit să suprime necum 14 cuvinte, dar nici unul singur. D-sa avea datoria să citeze integral propoziţia mea, până acolo unde pusesem eu punct. Rezulta astfel, că textul publicat nu e al meu, ci textul isvorât din fecunda fantazie a d-lui Mârzescu. Aceasta i-a dat posibilitatea de a-şi creia premise sofistice, pentru a putea ataca un adversar politic. Dl Mârzescu pricepe foarte bine, că textul telegramelor mele, pentru oamenii de bună credinţă însemna: Doctorul Lupu vrea sâ demisioneze; nu edmiteţi; un caz extrem, rugaţi pe Majestatea Sa, să-i dea poruncă să rămâie, pentru că la oamenii de importanţă din Londra şi Rusia, dispune de credit şi ne poate fi de mare folos. Nu mai am nimic de adăugat. Găsesc însă foare curios, că d-l Mârzescu în loc să răspundă pentru faptele d-sale de a mistifica documente de Stat, se ascunde după reporterul „Viitorului", punându-l pe acesta să iscălească în numărul din 30 Decemvrie: „Cel care falsifică, e unul din acei care are interes de a falsifica, adică d-l Vaida- Voevod". Dl Vaida propune un juriu. „Pentru a curma orice discuţiune pe aceasta temă, propun d-lui Mârzescu un juriu, care să constate, dacă procedarea d-sale implică o falsificare sau nu. „Acestui juriu îi voiu supune și eu toate dosarele spre studiere", încheie d-l Vaida. Rectorul universităţei din Bucureşti a dat un comunicat prin care înştiinţează că se vor redeschide, la 23 ianuarie 1923, cursurile, seminarile, laboratoarele şi toate instituţiile pendinte de Universitate.