Gazeta Transilvaniei, 1923 (Anul 86, nr. 1-157)

1923-01-02 / nr. 1

Braşov, Marți 2 Ianuarie 1­9 23 JIUL al LXXXVI-lea n­l I 1 Leu r. âZrski&iiz&tîâ mjA LîBERTaTEI braşov Telefon 226 sibKaasraent anual 200 lei *eatru streinătate 500 lei ii­aturi, reclame, după tarif yni iiw-wiifî^iriTirwi—rnwir —■»TaP»MP<>,vW.tW3g' V îl-^Tvi^.JJ&a Fondată la 1888 de George Bariţiu Apare în fie­care zi de lucru?! L ! Scrîmperea Braiului a ajuns spăimântătoare, la schimb, gu­­vernul Brătiaaa, în loc da soluţii de eftinîre cu cari ne îmbla îa opoziţie, dă na sistem de impozite cu care ai mai micşorează posibilitatea de train. ri­ Juriu D-l Alex. Vaida, în declaraţii mile — însoţite de documente dn­­­amatice — făcute ziarului „Universul" (le publicăm în numărul de zi), cere instituirea unui juriu pentru a se stabili dacă sunt ele­­mente de falsificare în uzul ce-a făcut, în Cameră, d-l ministru Mar­­escu de telegrama Nr. 433. Faptul are o deosebită gravitate, mai ales că d-l Mârzescu a înţ­eles să se folosească şi de anonimatul unui reporter de la „Viitorul", care calomniază cu impertinenţă pentru a face o diversiune în nefastă chestiune atât de neplăcută ministrului de externe ad-interim. „Viitorul44 afirma că „acel care are interes să falsifice documen­­ele, este d-l Vaida“. Ori, d-l Vaida arată că ministrul Mârzescu a trunchiat telegrama Mo. 433, ministrul citind-o în Cameră cu modificări de­­propoziţiune, atenţionat ca să scoată elemente de acuzare împotriva d-l­ui dr. Lupu. D-l Vaida a publicat documentele şi dovada falsului s’a făcut pentru ori­ce om de bună credinţă. întrebăm: care este situaţiunea d-lui ministru Mârzescu, în faţa cererei d-lui Vaida de­ a se supune cazul unui juriu — care, date­ind elementele doveditoare prezintate, se poate prevedea ce va con­stata — adică falsul. D-l Mârzescu nu poate refuza juriul, fără să tragă toate con­secințele. Un om de onoare, a­șa cum a mis d-l. Wbp» nb««Hvr-*h îtregul ei, trebuie să dea curs cererei fostului prim-ministru al țărei. Un ministru — pus în această ipostasă — are o situaţie cu atât mai grea. Aşteptăm să vedem atitudinea ministru­li de externe — ad-interim, pentru a reveni. Deputaţii îşi măresc diurnele şi votează impozite grele pentru funcţionari şi sărăcime «era liberală a fost teatrul unui­­ scandal: deputaţi s’au certat, pe su­imea „să se mărească diurnele sau !“. Şi rezultatul a fost: s’au mărit la 100 lei lunar şi 300 lei diurnă pe a de lucru. Adică d­-lor deputaţi şi senatori tr­ebuie 9000 lei lunar ca sa trăiască Bucureşti — şi unui funcţionar sun­t,rior­­cu titluri academice, ca vechime merite de muncă şi cinsteş­ti ajung 190—4000 lunar, democratic şi dreptate liberală. Cu toate că doui miniştri au dedat că guve­rnul nu ştia de acest proiect ege — nu se poate despărţi faptele. And se cere aceloraşi deputaţi, pc­­ea impozitelor grele din proiectul lege al d-lui Vintilă Brătianu; patafii găsesc cu cate şi bine, ca dea o pildă de cru­ţare şi chibzuială, şi mărească diurnele, ceşti deputaţi şi senatori au făcut empanie vajnică pe ierna că Pal­atul din 1919 și-a stabilit diurnele V­ lei pe zi. In opoziție, criticau cazau — la guvern bagă mâna în •'Jele Statului. Acest lucru l’a semnalat deputatul Mirto, în numele partidului fărâ­me, astfel: Față de legea diurnelor pe care gu-­­ ui liberal o prezintă sub forma iniţiative parlamentare, noi repre- j..­ţii partidului ţărănesc­­declarăm m­aa.u­arele: In parlamentul din 1919 — în care :­joritatea era a blocului democrat — ■ strâns de condiţiile grele de trai — cu­ diurnele la 160 de lei zilnic exclu­­neat în zilele de lucru, partidul ţă­­rsc a fost ob­ectul de atac al parti­­libera!, deşi deputaţii liberali au încasat până la unul diurnele. În două campanii electorale, cea din 1920 şi cea din 1922 — partidul ţără­nesc a fost învinuit ca sporind diurnele, a făcut politica intereselor personale, iar presa liberală a continuat până azi a ataca parlamentarii ţărănişti pe aceiaş chestie a diurnelor. Se înţelege­­ de la sine, că un partid, care a dus o astfel de campanie, a contractat o obligar­e morală faţă de ţară de a nu mai spori diurnele. Când deputaţii liberali se grăbesc ca odată cu pro­ectele de mărirea impozi­­telor, care impozite nu ating totuş ca­pitalurile şi in special capitalurile de război — şi înainte chiar de votarea bugetului general, caută să sporească diurnele dela 4800—SOOO iei sunar, partidul ţărănesc constată: Sau partidul liberal recunoaşte că a fost de rea credinţă, înşelând pe ale­gători — şi în acest caz opinia pu­blică va vedea unde stă reala de­magogie. Sau constrânşi de scumpetea vieţei, trec peste angajamente luate în faţa opiniei publice, şi în acest caz pe de o parte dau vot de blam capacităţii fi­nanciare a guvernanţilor săi, iar pe de alta sunt obligaţi să fie consecvenţi mă­rind în aceiaş proporţie salariile funcţio­narilor şi soldele din armată. Şi într’un caz şi într’altul ţara va vedea cine a înşelat-o şi împotriva cui se îndreaptă întreg oprobiul ei. Iată pentru ce partidul ţărănesc, care şi-a impus a nu lua parte la vo­tarea nici uneia din legile propuse in acest parlament, al fraudei şi al violenţei, abţinându-se de la vot, a ţinut ca o datorie să dea aceste lămuriri." TRATATIVELE CU RUSIA Falsul d-lui Mârzescu D-sa citeşte în Cameră o telegramă trunchiată ca să poată lovi în adversarii politici. Dovada falsului» — Nouile declaraţiru aie d-lui Alexandru Vaida. Zon­ul „Universal11 publică importante de­­claraţiuni cari pun, în lumina cea mai urîtă, maniera ministrului de externe ad-interim, d-l G. Mârzescu, care n’a­ pregetat de­ a falsifica textul unui document diplomatic, prin o anu­mită procedare nepermisă, ca să poatâ ataca partidul ţărănesc şi în special pe d-rul Lupu, pe tema legăturilor presupuse cu bolşevicii ruşi. Reproducem, după „Universul11. După declaraţii făcute ziarului nostru de d. Alexandru Vaida-Voevod, asupra treiativelor d-sale cu sovietele, pe când era la guvern, am publicat o rectificare din partea d-lui ministru Mârzescu In acelaş timp ziarul „Viitorul" invită cu insistenţă pe d. Vaida să publice textul telegramei cu Nr. 422, despre care ofi­ciosul guvernului spunea că d. Vaida nue curajul să-l dea la iveală. * , - - *1----» ti Alex. Vaida-Voevod a făcut repre­­ze­te­ntului nostru din Cluj următoarele declaraţii: „O telegramă cu Nr. 422 n’am expe­diat nici când pe adresa d lui Ştefan C. Pop. Sub acest număr am trimes la 27 Februarie 1920, orele 14, pe adresa d-lui ministru Trăsnea Greceanu la Co­penhaga, pentru d. Ciotoni un răspuns la telegrama lui cu Nr. 85, prin care stăruiam: „Când ceji telegrafia, voi trimete experţi pentru oferta de pace. E abso­lut necesar să menţionăm recunoaşterea Basarabiei Insista fi ca oferta să fie publicată de urgenta". (ss) Vaida-422". D. Mârzescu desigur că a fost vic­time neatenţiunii vre­unui subaltern. Textul la care se referă d-sa, se gă­seşte în telegrama mea expediată la 1 Martie 1920 din Londra pe adresa d lui Ştefan C. Pop sub Nr. 433. Această te­legramă cuprinde un text de 79 sire. Iată din acea telegramă părţile referi­toare la Rusia: „Am continuat sa cer să se uşureze situaţia noastră şi aceea a bolşevicilor printr’o declaraţie a consiliului, care să spuie că pe baza dreptului de autode­terminare frontierele actuale sunt con­siderate ca frontiere de drept. V-am ce­rut ca Lupu să susţie intervenţia mea prin emisari.­­Aci „Viitorul“ întrerupe textul telegramei­. Nu ştiu ce rezultate a obţinut. Cioiori comunică, cum că are speranţe bine fondate de a obţine te­­saurul de la Moscova, de a stabili fur­niturile destinate ţării şi pierdute în Ru­sia, precum şi de a tranşa chestia pri­zonierilor. Ciotoni a cerut ca să formăm o comisiune de experţi şi am luat dis­­poziţiuni ca aceasta să fie gata. Confe­rinţa doreşte să termine cât mai repede pacea cu Rusia, şi e foarte important pentru noi de a proceda solidar cu ceilalţi şi de a nu rămânea izolaţi. Nu­mai prin acest contact cu toţi cei intere­saţi putem lua dispoziţiuni în cunoştinţă de cauză. „Toţi mi-au promis concursul, dar aş­­teaptă desfăşurarea discuţiunilor cu Ru­sia şi studiază răspunsul Unguresc. Sper că această săptămână va aduce hotărî­­rea privitoare la Basarabia şi la Unguri. Cred că Lupu e foarte potrivit în situa­ţia actuală. Trecerea pe care o are în Rusia şi aici la Londra pe lângă oame­nii importanţi îl pune în măsură de a putea să ne ajute mult.­­„Viitorul" pu­blică necompletă partea aceasta a tele­gramei, denaturându-i astfel sensivl: „Cred că Lupu are în situafia actuală credit in Rusia și că este in măsură să ne ajute foarte puternic­. Sunt con­vins că se va conforma dacă Majestatea Sa îi va da ordin". Comparând textul d-lui Mârzescu cu textul autentic, se evidenţiază — zice d-l Vaida, — că d-l Mărzescu şi-a per­mis o mică corectură în interesul noro­cului său. Ca fost ministru de interne, ştie că agenţii, emisarii şi informatorii, cu care operează fiecare guvern, se găsesc la dispoziţia ministerului­ de in­terne. Pe câni nu ! Lupu nu era încă titularul acestui refort, eu în TvttDi* "cu­ Tsarij şi era firesc ca mi­nistrul de interne, în funcţiune, să con­tinue a susţine paralel acţiunea d-lor Ciotori şi Trăsnea A. Greceanu din Co­penhaga a d-lui Fiorescu din Varşovia şi a mea dela Londra. In a doua parte a textului, domnul Mârzescu trece cu vederea, că după cuvintele „la situation actuelle" se află un „stop* adică un punct, şi că după cuvântul „la Russie", d­l Mârzescu nu era îndreptăţit să suprime necum 14 cuvinte, dar nici unul singur. D-sa avea datoria să citeze integral propoziţia mea, până acolo unde pusesem eu punct. Rezulta astfel, că textul publicat nu e al meu, ci textul isvorât din fecunda fantazie a d-lui Mâr­­ze­scu. Aceasta i-a dat posibilitatea de a-şi creia premise sofistice, pentru a putea ataca un adversar politic. D­l Mârzescu pricepe foarte bine, că textul telegramelor mele, pentru oamenii de bună credinţă însemna: Doctorul Lupu vrea sâ demisioneze; nu edmiteţi; un caz extrem, rugaţi pe Majestatea Sa, să-i dea poruncă să rămâie, pentru că la oamenii de importanţă din Londra şi Rusia, dispune de credit şi ne poate fi de mare folos. Nu mai am nimic de adăugat. Gă­sesc însă foare curios, că d-l Mârzescu în loc să răspundă pentru faptele d-sale de a mistifica documente de Stat, se ascunde după reporterul „Viitorului", punându-l pe acesta să iscălească în numărul din 30 Decemvrie: „Cel care falsifică, e unul din acei care are in­teres de a falsifica, adică d-l Vaida- Voevod". Dl Vaida propune un juriu. „Pentru a curma orice discuţiune pe aceasta temă, propun d-lui Mârzescu un juriu, care să constate, dacă pro­cedarea d-sale implică o falsificare sau nu. „Acestui juriu îi voiu supune și eu toate dosarele spre studiere", încheie d-l Vaida. Rectorul universităţei din Bucureşti a dat un comunicat prin care înştiinţează că se vor redeschide, la 23 ianuarie 1923, cursurile, seminarile, laboratoarele şi toate instituţiile pendinte de Univer­­sitate.

Next