Gazeta Transilvaniei, 1940 (Anul 103, nr. 1-106)

1940-01-01 / nr. 1

Pagina 2 ilarele drum imperial Gibraltar—Honkong Gibraltar, Malta, Suez, Aden, Colombo, Singapur, Honkong, sunt verigi din lanțul, ce ga­rantează securitatea marelui drum imperial britanic de la Citi spre porturile Indiei legendare şi vastele pie­ţi comerciale ale Chinei, pe teritoriul căreia se decide acum soarta Aziel. Fiecare dintre porturile mai sus amintite este fortificat după ultimile cerinţe ale tehnicei m­o­derne şi toate sunt apărate de flotă militară puternică, au de­pozite subterane enorme de carburanţi şi rezerve incalcula­bile de alimente şi muniţiuni. Actualmente această linie ma­ritimă, care taie aproape tot globul, este ameninţată din mai multe părţi. In timp, când în apropierea Gibraltarului Spa­niolii şi au săpat tranşee şi de pe malul african se ameninţă cu focul tunurilor, când Ita­lienii fortifică insula Pantella­­ria, pentru a contrabalansa Malta, silindu-se să schimbe statutul canalului de Suez, în Extremul Orient armata japo­neză a tăiat legătura terestră a Honkongului cu China. Englezii stăpânesc din 1841 Honkongul, care a servit întot­deauna ca o bază navală im­portantă pentru flota britanică din aceste mări. Din momentul când Marea Britanie a renunţat la folosinţa Weihaiwen-ului, Honkongul a devenit o bază navală de avangardă a ei. Construit în formă­ de terase, pe o stâncă înaltă, Honkongul prezintă o­­fortăreaţă inexpug­nabilă. In partea de jos sunt îngrămădite blochausurile colo­sale ale hotelurilor şi băncilor, a căror grandoare şi lux ar face cinstea chiar şi New York­­ului sau Ch­ago­ului. Deasupra tor urmează casele locuitorilor. — ■­­ sus nişte vile luxoase b­un­­e în verdeaţă şi deasupra tot reşedinţa de vară a gu­­aatoruluî Honkongului. Englezii au depus o muncă nică pentru a duce în sta­­înfloritoare de astăzi acest al teritoriului chinez, asa că nu-l vor părăsi fără luptă, oricare ar fi presiunea japoneză din China Honkongul, propriu zis, este situat pe insula Victoria, ce domină un mare port ferit de vânturi, având două eștri la mare. In fiecare an sute de mii de bird chineze trec prin aceste eștri. Mii de vase comerciale, sub diferite pavilioane, asigură traficul comercial pe fluviul, a cărui deltă o închide. Aproape 2/3 din mărfurile de tranzit trec prin această etapă în drum spre Shanghai, Darren Kobe şi alte porturi din Extremul O­­rient In dreptul insulei Victoria, pe continent, se găsesc alte porturi cu o mulţime de depo­zite, magazii şi diferite între­prinderi comerciale. Acolo este aşa numitul Kowlun, anunţat de agenţiile de presă, în apro­pierea căruia s'au instalat tru­pele japoneze, care lucrează cu febrilitate la executarea unor lucrări militare. Honkong dispune de un depozit uriaș de produse aziatice și europene și este un coridor foarte important pentru legătura Orientului cu Occidentul. S'ar putea spune cu drept cuvânt, că pavilioanele tuturor naţiuni­lor sunt „oaspeţi" bineveniţi ai Honkongului. La 75 mile marine de la Hon­kong, se află capitala Chinei de Sud, Kanton, şi aproape alături este situat — „Iadul Jocurilor“ — Macao, descris de Decobra, cu populaţia lui pestriţată şi agitată. Având în vedere acţiunea militară viguroasă a Japonezi- China în 2 ani, multă Tome se întreabă dacă la urma urmei Honkongul nu va împăr­tăşi soarta Port-Arturului, foat forpost al imperialismului ru­sesc in Extremul Orient ?... Această analogie credem că nu este tocmai potrivită, de­oarece în apropiere de Port- Artur, Japonia a avut impor­tante baze navale, care au ușu­rat flotei sarcina ce­­ a fost impusă­ în apropierea Honkong. 1-1 Petre Georgescu-Delafras­­­cos în ediţia a doua, într’un r rval de timp foarte scurt dă intâia ediţie, cartea sa rulată „Cum am cucerit i­ţa­ îchinată copiilor săi şi m­­­oului tineret român, lucrarea stitue un îndreptar demn de în luarea aminte celor care în grijă sufletele tinere ale lor. e este în fond această lu­re ? Este ea un inventar al erorilor uşoare de situaţii şi­ruri, aduce cetitorilor la cu­­tinţă procedee noi de indi­­i la situaţii înalte prin care e speculaţiuni de situaţii? e o carte de autoelogiere, caracter comercial ? ^.cei, cărora nu le-a căzut rea în mână, pot să creadă cel puţin uneie din presu ierile făcute mai sus vor fi ui Tvătabile.­­Dar abale- dte­le acestea nu veţi găsi aci. ,Cum am cucerit vieaţa" e un elogiu în primul­­rând muncii rodnice şi cinstite, criticarea muncii iasă nu se ate face fără­ glorificarea vie­­ţilor omului. Şi de aceea vom râlni la fiecare pas, în rân­demnuri la o vieaţă exemplară. După ce in prealabil îşi cere scuze cetitorului către,va fi ne­voit să-şi aducă singur laude calităţilor sale, "autorul arată atât de frumos rostul cărţii : „Când un comandant cucereşte o cetate, e în drept să arate cu ce arme a cucerit o. Când un om cucereşte vieaţa, de ase­meni e în drept să arate cu ce arme a cucerit-o; cu cele ale răului sau cu cele ale bi­nelui ; cu cele ale întunerecului sau cu cele ale luminii; cu cele ale diavolului sau cu cele ale lui Dumnezeu" ? Vin apoi în enumerate cali­tăţile datorită cărora s'a ridi­cat : munca, economia, pru­denţa, perseverenţa, punctuali­tatea, respectarea cuvântului det, privaţiunea tăcerea, cum­pătarea, orgoliul justificat, am­biţia, credinţa intr'un ideal. PtîS&^^rescriere patetică a unei coplilării dureroase, au­torul are parte de o intrare în adevărata vieaţă, sub grele auspicii. Arătând cum a îmbră­ţişat meseria de tipograf, au­torul dă un strălucit exemplu pedagogic, valabil pentru toate timpurile i­­ubindu -i meseria vertităţi, care păreau de neîn­vins, d-l Georgescu-Delafras a isputit să se ridice deasupra tuturor, devenind director al u­­neia dintre cele mai mari edi­turi româneşti şi, în acelaşi timp, prin educaţie in afară de şcoală, un distins intelectual. Spaţiul prea îngust al unei cronici ne împiedecă a insista mai amănunţit asupra învăţă­mintelor, care se desprind din aceasta excelentă lucrare. Vom sublinia totuşi că exemplul practic pe care îl pune în faţa copiilor noştri, este dintre cele mai binevenite. Cartea are scopul, mărturiseşte undeva au­torul, să contribue la ridicarea şi întărirea tineretului. Acest scop, constatăm noi, a fost perfect atins. „Cum am cucerit vieaţa" este un îndreptar de reuşi­ă in vieaţă, printr’o muncă onestă şi totodată prin punerea la va­loare a virtuţilor omeneşti. Recomand cu căldură tutu­ror părinţilor să pună în mâna copiilor lor această carte. Vor fi dat, în acest fel, sufletului acestora, un tonic puternic şi binefâcâtor. Scrisă intr'un stil limpede şi curgător, cu o frază bogată şi armonioasă, „Cum am cucerit vieaţa" este şi o carte de ade­vărată literatură Lectura ei e reconfortantă şi­­ prim întru totul aiesele-i cali­tăţi da stil. Braşov, Decembrie 1939. ^^^^^^^Elisabeta^Ilen­iu. O carte de actualitate spre Georgescu-Delafras: Cuni am cucerit vieața Ediţia a 11-a. Editura „Cugetarea". Bucureşti, 1939. GAZETAÎ TRANSILVANIEL ului Japonia nu are asemenea baze navale, iar de la Sosebo până la Honkong este mult mai departe decât de la Honkong până la Singapur, unde Marea Britanie posede cele mai per­fecte docuri cu incalculabile rezerve de toata cele necesare pentru flota navală și aeriană britanică. Flota britanică de astăzi este mult superioară flotei ruseşti din 1905, aşa că orice presiune japoneză asupra bazelor navale britanice din Extremul Orient va întâmpina o rezistenţă în­verşunată din partea englezilor, Lt -Col. inv. Justin I. Stancovscht. 295 morţi în cele două cioc­niri de trenuri din Germa­nia. După cum anunţă ziarele germane, numărul morţilor în cele două catastrofe de tren, care au avut loc săptămâna tre­cută în Germania, se urcă la 295. Numeroş­ grav răniţi se mai află în pericol de moarte. Comparând fla­conul triplu se face o economie de 25% asupra preţului a 4 fla­coane mici. Ipertensiunea si congestia sum derorîte viscozitâţii sângelui care poartâ cu el o mare cantitate de elemente impure Ar­­terele cari trebue sâ fie mlădioase, sunt tot atât de tari ca „ţevile de pipâ“. Nu este deci de mirare ca turburârile cele mai diverse să-şi facă apariţia. Aceste turburări necesită o vizită la medic, insa veţi avea întotdeauna un avantaj de a lua Urodonal, întrucât Maeştri reputaţi au făcut încercarea că Urodonal fluidi­fied, purifică sângele şi îl scapă de toate deşeuriie nesănătoase care -i îngreuiază şi­­ otrăveşte, că Urodonal inmlădiazâ artereie şi dezumflă vinele; că Urodonal uşurează activitatea inimii şi regulari­zează circulaţia O linguriţă în fiecare seară in putină apă, îndepărtează bătrâneţea LA FARMACII SI DROGUERI! UN PRODUS CHATELAIN MARCA DE ÎNCREDERE . De la Comandamentul Gărzii F.R.N.-Braşov Prin noua lege pentru com­baterea speculei ilicite, fiind prevăzuţi şi membri delegat­ ai acestui comandament, printre organele îndreptăţite a urmări şi constata infracţiunile la men­ţionata lege,­­ aducem aceasta la cunoştinţa publicului consu­mator, cu indicarea numelui şi adresei delegaţilor din acest municipiu şi anume : 1) D 1 co­lonel Ghînea, strada Fabrice­ de ciment Nr. 12, 2) d 1 căpi­tan Stănescu strada I. G. Duca Nr. 207, 3) d 1 căpitan inv. Vă­duva Petre, preşed. Soc. Inva­lizilor, Strada Dr. Bogdan 41, 4) d 1 Popovici Ioan, pensionar, secretarul Soc. Pensionarilor, Str. Coastei Nr. 4, 5) d­ 1 sublt. Popescu Petre, inv. de război, Str. Bogdan Voit. Nr. 4, 6) d 1 Mateescu I Mardare, Str.­Cuza Vodă Nr. 50, 7) d 1 sub lt. rez. Romanovschi Francisc, taxator Vama Brașov, Str. Căpitanului Nr. 1, Cu a­ceastă ocazie îndemnăm publicul consumator ca pentru orice nerespectare a preţurilor articolelor declarate de gene­rală necesitate prevăzute în lis­te­le pe care comercianţii sunt obligaţi a le afişa şi eticheta în mod vizibil în magazine sau preţurile fixate prin ordonan­ţele Primăriei municipiului, — să se adreseze fie dire­ct ace­stui comandament, cu sediul in palatul Prefecturei Judeţului, fie unuia dintre membrii dele­gaţiei, menţionaţi mai sus, cari au obligaţiunea să constate ime­diat faptele ce l1 se vor de­nunţa. Adăugăm că este în intere­sul publicului consumator să vină în ajutorul organelor aces­tui comandament, pentru a face ca legea şi măsurile de comba­tere a speculei să fie respectate şi în oraşul nostru, ca astfel cetăţenii să fie mai feriţi de speculanţi. In acelaş timp sunt rugate şi autorităţile să dea —la cerere — tot concursul organelor noa­stre de control, întru­cât legea combaterea speculei are o pro­cedură foarte sumară, cu ca­racter de urgenţă, aşa că orice întârziere este dăunătoare cau­zei ce o urmărim !... Comandantul Gărzii, Lt.-Col. Săndulescia Biroul Central de Populaţie şi Control—Braşov anunţă că termenul pentru obţinerea auto­­rizaţiunilor pentru camere mobi­­l­­ate se prelungeşte până la 30­­ Ianuarie 1940. Nr. 1—1940 rini sunp­ţi­nirii roii, din Braşov. In articolul „Către comer­cianţii români din Braşov", a­­părut în „Gazeta Transilvaniei" No. 93 din 2 Decembrie a. c., spuneam că luna Decembrie, — pe lângă importanţa istorică de a însemna desrobirea politică a Ardealului şi părţilor alipite şi unirea lor cu Patria Mamă — mai are o dublă însemnătate pentru clasa de mijloc, de limba şi legea românească, din ora­şul Braşov. Una din acesta însemnătăţi era aniversarea zilei de 3 De­cembrie 1826, cum­ negustorii români din Braşov au pus bază organizaţiei lor profesionale, de care m-am ocupat în articolul amintit. A doua însemnătate a lunei Decembrie pentru Braşov este faptul, că la 26 Decembrie 1869, protopopul Bartolomeiu Balu­­lescu, a pus bază „ Asociaţiunei pentru sprijinirea învăţăceilor şi spci­eltor români meseriaşi" din Braşov, Venit la Braşov în anul 1862, din ordinul mitropolitului Şa­­guns, ca preot la Biserica gre­cească, Bartolomeiu Baiulescu şi a dat seama, — influenţat direct de marele arhiereu de la S­iiu, — că desvoltarea cultu­rală a poporului român, de­pinde în primul rând, de bună­starea lui materială. Şi pen­­tru că Braşovul era un mare centru comercial şi industrial, tânărul preot Bartolomeiu Ba­iulescu, a stăruit, — cu un fa­natism vrednic de urmat, — ca Românii să îmbrăţişeze comer­ţul şi meseriile. In ziua a doua de Crăciun, — după cum spune cronicarul a- I ?ir"~_„a.ennai_=_3_ de Şt. Peneş secretarul Centralei Reuniunilor, în sala festivă a liceului tot ce avea Braşovul românesc mai bun : preoţi, profesori, frmedici, advocaţi, negustori şi câţiva meseriaşi, în total 136 de per­soane. Adunarea a fost des­chisă de Damian Datcu, preşe­dintele Eforiei Şcoalelor, după care Baiulescu şi-a ţinut con­ferinţa despre: „Necesitatea promovării meseriilor la Ro­mâni". Ideile lui au fost pri­mite cu căldură de către o asis­tenţă, care a hotărât ca ime­diat să le şi pună la aplicare. Hotărârea adusă trebuia dusă la îndeplinire, iar sarcina exe­cutării a rămas exlusiv pe u­­merii părintelui Baiulescu. După mult zbucium, stăru­inţă şi alergătură, neobositul iniţiator al organizării mese­riaşilor români din Braşov, a izbutit să treacă la realizări practice precum: aducerea de la ţară, şi plasarea la meserii şi comerţ a copiilor de ţărani, deschiderea „Cursului de învă­ţătură pentru învăţăcel" în a­­nul 1874, — cu autorizaţia con­siliului protopopesc şi cu pre­ţiosul concurs al câtorva pro­fesori : Lazar Nastasi, I. C.J­a­­ett, I. Popea, I. Dobreanu şi D. Domnişor, — pe lângă liceul din Braşov, curs care se poate numi cea dintâi şcoală de uce­nici la Români. A căutat apoi să îngrijească de Întreţinerea ucenicilor bolnavi in spital, pro­curarea de haine, de cărţi şi rechizite şcolare pe seama u­­cenicilor, trimiterea lor la per­fecţionare şi ajutorarea lucră­torilor români să-şi deschid ateliere pe cont propriu. Faima despre importanta s ngnhosh­a activitate „ „frunte

Next