Glasul Bucovinei, decembrie 1920 (Anul 3, nr. 577-601)
1920-12-01 / nr. 577
Anul III abonamentul pe trei tart » M. *»*» . $tami Äste* p* i» m 40 tó, fw^ an 30 tei, #e teși tas* îi* S*L amm* «®ssísr«íá «É* Dtenfeácft ** •** tei tt tel. *• «fc »e S tei, ț* testing *39 tei Nuni*i"iirSIFbanl Cernăuți, Miercuri 1 Decembrie 1920 SM« I•••= WWr.“•SffS"*>. *sucovine titlului democrat al unirii Tatefws M«. ê*. «EDACȚIA Și ADMINISTRAȚIA Strada CfcMSHieaaafl Sta p«£«*e«c «#£».*; »fÖs#4<ä SscäftMte ANUNȚURI ȘI RECLAMEI a» capf. iarl Și » *** i» jamisni tei Nr 577 se «s* Chestiuni școlare — Activitate șosiala. — Unifica«'« — Războiu! cel mare, pe lângă pagubile rasicriale nesfârșitele le-a adus cu sine, a cauzat o scădere îngrozitoare a capitalului moral și intelectual de care dispuneau popoarele înainte de războiu. De aceea prima grijă a guvernelor din țările cele mai înaintate a fost, pe lângă refacerea și punerea în lucru a fabricelor, mai ales reclădirea și deschiderea școalelor de toate categoriile. Partidul nostru, cât a stat în fruntea administrației țării, a dat școaîei o atenție deosebită, izbutind prin activitatea neobosită a mult regretatului Tofan, să repare multe din școlile primare stricate. Cu toate că împrejurările erau mult mai grele, numărul școalelor deschise sporia mereu. Luând astă primăvară, averese &äü, in frunte cu d. lichidator Dori Popovici, cârma țării, astă toamnă școalele deschise nu numai că n’au sporit, ne maî reparându-se nici una din cele stricate, ci dimpotrivă a scăzut. Cam a dat frigul iernii, au început a ne veni știri de prin mai multe sate că școalele au fost nevoite săși întrerupă învățământul, fiindcă n’au fost aprovizionate din vreme cu lemne. Ba, chiar și liceul din Suceava a fost închis sub pretext, că trebuie făcute reparări. Vasi și că, două luni și mai bine de vacanță în mijlocul verii, n’au fost de ajuns pentru reparări, ci tocmai începutul iernii a fost mai indicat. Mai rămâne să amintim doară atitudinea aproape criminală din punct de vedere național, ce-au avut-o averescanîi noștri față de școalele deschise de înaintașii lor, la cererea sătenilor. In satele rutenizate sau cu populația mixtă, scoale ce N-riu lăsat, fără multă bătaie de cap, pe sama tovarășilor lor politici, d-nii Krakalia, Heschka și alții, ca să putem spune că stăpânirea averescană in Bucovina sa dovedit și pe terenul activității școlare incapabilă, inconștientă și neglijentă. Dar, mai ales pe tema unificării în școală au dat averes anii noștri cu oiștea în gard. Ținem să mărturisim din capul locului cu noi, cei grupați în jurel partidului democrat al unirii, cari am fost protagoniștii realipirii necondiționate a Bucovinei de patria mamă, dorind cea mai gilnică și desăvârșită unificare și dispariția cât mai radicală a bucovenismului nu numai în școală, ci în foste ramurile vieții publice. Ne putem însă dori ca prin măsuri pripite și nepotrivite să se producă și In școală haosul ce s’a produs de pildă în administrație. Ca să produci în chip temeinic un lucru nou mai bonați e de njons numai un ordin sau înființarea unui birou. Cum se potrivește de pildă ordinul, venit două luni după începerea învățământului, si sa introducă dintr’o dată în întreg cursul inferior al liceului programa analitică din vechiul Regat, când în clasa a 2-a primară de la școala de aplicație din Cernăuți se predă seama din nou germana după cartea îmbibată de patriotism austriac, cu portretul familiei împărătești autriace, a românofogului de pe vremuri Karl Tumurz. E o anomalie și un anahronism păgubitor ideii de stat românesc care, suntem convinși, că va înceta, de îndată ce aceste rânduri vor ajunge în cunoștința autorităților școlare superioare și ne mirăm cum de conducerea școalei normale a îngăduit până acuma lucrul acesta. Repetăm că sânteim pentru cea mai grabnică unificare în învățământ. De aceea să se convoace de urgență comisia de unificare a învățământului, precum a mai fost convocată, în București, să elaboreze o programă unitară cel puțin pentru școală primară și două, trei clase de gimnaziu, așa ca iicrul acesta să fie terminat barem cu trei săptămâni înainte de începerea anului școlar. După aceea, să se scoată legile școlare austriace de sub prevederile decretului lege de organizare a Bucovinei din 1918, desființându-se prin altă lege, ca astfel și partea formală legală să fie perfectă. Căci simțământul legalității trebue întărit în orice prilej, dar nu slăbit, trecându-se peste legi prin simple ordine, fie chiar minister laic. O astfel de unificare a învâțământului am saluta-o cu cea mai mare bucurie și o așteptăm cu nerăbdare. Vaasile firecu ms ■ Congresul partidului țărănesc din Basarabia Extragem dintr’o corespondență din Chișină»,publicată*ntiarul „Dacii“, că acolo a «vot loc la 21 ■ cor. congress partidski țărănesc din Basarabia. Corespondentul spurse că întreg averesc salamol oficios și neoficios a fost mobilizat pentru a impedesa ținerea acelui congres. La casdacersa psridaisi iosea mereu „telegrame, prin cari se arăta că administrația împediscă pe țărani să plece la Chișinău și se cerea in consecnță amânarea congresclii. Conducătorii partidului țărănesc hotăriseră să fie eu orice preț congresul. Și ce să vezi ? în zlas de 2î cor. totuși s'au adunat peste 400 țărani congres, sfidând Eroarea averescană. Am spus’o noî și cu altă ocazie că oameni ca Basarabenii mai rar și vedem că am avut dreptate. Congresul s’a desfășurat ispr'o atmosferă de Înaltă însuflețire. A prezidat d. Pan Halippa, iar de față au fost toți parlamentarii partidului țărănesc înfrânte cu d. Iseu’el și delegați ai partidelui țărănesc din vechiu Regat. Toți oratorii au înfierat politica păgubitoare a guvernului, condamnând mai ales atitudinea averesa oilor în chestiunea agrara. La sfârșit s’a votat o rezoluțiune, prin care se protestează împotriva modula de a guverna a averescanilor. Partida prăsesc limba independent deocamdată și va fspst în parlament alături de federație. NEVOIA DE LEMNE Pe lângă celelalte tipuri ce chinuie poporul nostru, e și tibia de lemne de foc și de clădit. Cu toate că locuim la umbra pădurilor, totuși cuprinde mila văzând năcazul poporului de la orașe și de la sate. Războiul a nimicit atâtea păduri încât ar fi putut trăi țărișoara aceasta mulți ani din ele. Pe lângă aceasta mai vine pustiirea și ruinarea gospodăriilor. Războiul a ars nu numai gardurile, dar și ferestrele și paturile oamenilor. Grija pentru reclădirea țării i a cuprins pe toți oamenii de samă din fiecare țară. Un francez a spus în toiul războiului că numai Siberia va reclădi Europa, pentru că numai acolo este atâta lemn, ca să se poată pune la loc, ce a înghițit războiul. Cât privește țara noastră, nu trebuie să ajungem la Siberia. Dar omul care va știa gospodări, ajunge și mai departe. Așa a ajuns poporul nostru din pricina gospodăriei ce-o avem, să nu aibă casă și să moară de frig într'un colț de țară ca Bucovina. Da, pentru câ lemnul nostru e în Galați și în celelalte porturi, gata să plutească pe mare pentru alții. ’ Când iei satele în șir, vei vedea, munți de butuci lângă fabrici, dar nici unul nu al țăranului nostru. Casele pe dâmburi acoperite cu paie șî lipite cu băligar. Garduri sânt atâtea câte s’a Îndurat războiul să le cruțe. Iarna a venit timpurie șî na găsit pe nime pregătit. Suflă în pumni văduvele și slabii și invalizii cerșesc câte un copac din pădure, și după ce adeverește primarul, jandarmeria și prefectura că e invalid șî n'are gospodărie șî că iarna are nevoie de foc, ajunge hârtia la Fondul religionar, ca să sune câteva luni până se respinge. Mi s’a răspuns la Direcțiunea Fondului că țăranii fură. Ah, Doamne, oare a mai avut omenirea vrodată atâția tâlhari câți îi are astăzi ? Da, cred că se fură din pădure, dar cei ce fură sunt tovarăși cu cei ce păzesc; șî cei cari fură mult, sânt cei ce duc lemnul la Galați, Brăiloi și aiurea. Nu țăranul care nu poate plăti 4.000 lei de stânjenul de lemne și alți 400 lei pentru adus, nu acesta e tâlharul, ci milionarul, care nare milă de noi să ne lase un surcel pe vatră, care nare milă de un popor românesc, ci urăște pentru că la răsărit o stea de nădejde la viață. Dacă domnii dela Fond nu văd lucrul acesta, să poftească cu mine de mână să le arăt eu, cum foamea și frigul vestejește poporul nostru. V. Ungureanu, deputat Conferință publică. Duminecă în 5 Decembrie a. c. va ținea d. F. Doboș în sala mică polonă (strada Domnească) la orele 1 a. m. o conferință publică vorbiid despre: Reforma agrara. Sala va fi Încălzită, intrarea gratuită.Publicul este invitat sa participe în număr cât mai mare.