Glasul Bucovinei, aprilie 1921 (Anul 4, nr. 670-694)
1921-04-20 / nr. 685
Anal I? 1 Exemplar 1Ö^’HWV ^ ABOMAMEINTUL: paw«taSMItp«<l1iM4014, pe «raiia* » kt, pentai piemmfflhm,*#%««»• tei* pe neskeatt<t& mm» mwOm et DuhMr* pcMySRMkt.pc^affi S^ pWlMMM REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIAI Cemiop, Strada Domneusei Ite* » S# putaeMarul Bëbani atî Miercuri 20 Aprilie 1921 ,aul partidului democrat al unirii Tiefer, No. St Sex» Nr. 685 Maestrul ENESCU la Odată cu primele adieri blânde, pariurmare ale primăverii sosește în țara noastră marele maestru George Enescu. După aproape doi ani de zile distinsul muzician al neamului românesc vizitează Bucovina pentru a doua oară de la unire încoace. Cele trei concerte Eneseu anunțate pentru zilele de 19, 20 și 21 Aprilie c., vor fi desigur noi nestimate scumpe în coroana de mărgăritare purtată de acest principe al artei, dar ele vor fi și noi prilejuri de reculegere și nobilare sufletească pentru cei ce vor avea fericirea de a le asculta. George Enescu e fiul țării românești1). El e născut în August 1882 în comuna Liveni (județul Dorohoi), iar după mamă-sa născută Cosmovici este Bucovinean. La vârsta de abia trei ani micul Enescu dovedește o uimitoare precocitate muzicală ; el reproduce perfect la vioară orice cântec auzit și compune singur diferite piese muzicale. Instruit de profesorul Caudella în primele elemente de teorie muzicală, Enescu face progrese prodigioase. La vârsta numai de 7 ani el este elev al Conservatorului de muzică din Viena, urmând cursul de vioară al profesorului Hellmesberger, apoi cursuri de armonie, orchestrație etc. La anul 1893 Enescu absolvă cu succes strălucit studiile sale la Conservatorul din Viena și de la 1894 el este elev al Conservatorului din Paris, urmând aci cursul profesorului Jules Massenet pentru compozițiune, cursul prof. Marsick pentru vioară, cursul prof. Fauré etc. încă la 1899 d-l N. Petrașcu scria despre G. Enescu în revista „Literatură și artă română” anul 11 : „ ... Deși abia un adolescent, neavând decât 17 ani, Enescu a scris mai multe bucăți simfonice și soluri, între care „Poema română“, compoziție simfonică alcătuită pe motive românești ,și executată la Paris, în concertele Colonne, sub conducicerea'autorului ei, și la București în concertele Wachmann-----Ca executant Enescu are călițțile cele mai mari: o memorie prodigioasă, simțul subtil al măsurii, mecanica degetelor, eleganța și instinctul arcușului și mai presus de toate emiterea sunetului just/ corect, fără afectație și lucrări de efect........ Compozițiile lui Enescu sunt extraordinare ca știință armonică, înlănțuirea lor e solidă, acordările frumoase, în ele se simte adânca admirație a lui Enesen pentru Bach și Beethoven, cari apar ca modelele și inspiratorii săi. Ceea ce izbește și mai mult în lucrările sale este varietatea de mijloace de cari dispune“ ... Cernănțul a avut fericirea să l cunoască pe maestrul Enescu și să-l acine în concertele din 10 și 11 iulie 1919 cu sinceritatea acelui mare și devotat Interes ce-i poartă publicul nostru prestațiunilor desăvârșit artistice. Din nou vom avea prilej să trăim câteva clipe atât de rare pentru noi. Din nou sufletul mare, talentul strălucit, măestria desăvârșită a iubitului nostru Enescu va da celor îndurerați mângăere, celor fericiți momente de dulci reverii și tuturora marea binefacere a aproprierii omului de bunătate, de uitare de sine .... Bucovina salută pe pământul său pe marele artist român George Enescu. In strălucita haină de primăvară pe care o îmbracă ea sărbătorește sosirea celui mai scump cântăreț al neamului nostru. Veniți fraților cu toții să dăm tributul nostru de iubire și admirație unuia din acei mari fii ai neamului românesc, în care divinitatea a întruchipat prin cea mai frumoasă împerechere a talentului, nobleței și bunătății însuși geniul poporului nostru: «Glasul Bucovina!“. [MAESTRUL, GEORGE BIVEESCU ‘) Datele cari urmează le luăm parte din revista „Școala“ No. 2 1921, parte din Hugo Riemanns Musiklexikon Leipzig 1909, Revista „Muzica“ colecțiile 1920—21 și Enciclopedia Română a d-lui C. Diaconovici. Mișcarea culturala din Câmpulung Primim dia Câmpainng : In siua de 10 Aprilie s’a înființat in Câmpulungi Capa Latislai Cercel de gospodina es denaœire» de ! Principe.» Elena ca an omagia de bună venire a sa a principesei moștenitoare. Această solemnitate a fost cât sa poate de impuni jtoare, sala fiind arhiplină. Au luat parte reprezentanții: prefecture!, profesorii nceslas Dragoș-Vodă, întreg ! corpul învățătoresc» un mare număr de domni și doamne, peste 120 de gospodine și tot pe atâția gospodari. Sedissis e deschisă de D-na Eliza Grigoris, care în câte-va caviste bine simțite «iată Suveranătatea Asociației Cercărilor de gospodine și îndeamnă gospodinele să răspundă la gasa acelora ce se rehetma ca atâta căldări să lucrese a lături de ele pentru binele și fericirea țării. Arătând că Asociația Cercărilor de gospodine e pusă «sb haitul patronaj al Majestății Sale Regio» roagă să se înființeze un cerc de gospodine în Câmpallacu-Capu Satului, Dra Barrozoa Mercheș citește statutele și program«! și in unanimitate se primește propunerea de a se înființa cerc«!. Se face înscrierea de membri, care intrece numărul de 200 și apoi se alege următorii corinței**: învățătorii: D-zeio Danuesns, Ei, Lucaci, N. A. Stipor, Eafrozian Mercheș, P. Poenar și Dl. V. Danileaas- Preoții Parohie! Sf. Sa pr. Dr. Luția și Sf Sa preotal Prelica. Primaral orașului Dl. Hamn, Medical Dl. Dr. Iaila Matinaș, Moașa Ana Striggr ș! 7 membre. Gospodine: D-na Irina Aiboi Șcadra președintă Anastasia Bilan vicepreședintă: Nisipia Agripina Casieri, Tiran R« fairs, Tiran Sultana, Coc» Elisaveta și Balga Varvara membre fără funcție. Relevăm că D na Președintă, gospodina Irina Albota Șandro, e vrednică de a îi pasă la fruntea acestei societăți pia astoritatea morală, de care se bucară printre gospodine și prin activitatea desfâșarii în viața sa ca buni gospodină, soție și mamă. Sf. Sa preotul Prelici înaițind rugăciuni la care răspunde Corel Ciabal și „Birăai“ sfințește această societate și binecuvântând dorește prosperarea cerca al. Corel clubului cântă mai multe cântece religioase și naționale. Di. N sicia, gospodar mulțumește D-nei Bîrza Grigoria și in special D rei E. Mercheș care muncește ca dragoste pentru luminarea poporala!. Apoi se expediază următoarea, telegramă Asociației Cercurilor de gospodine reglanta laș! și Comitetului central al Asociației Femeilor, Iași. Asociația Femeilor din Ciæpala og Capa Latslal Bacovina, întrunită 1z 10 Aprilie in Adunarii generali răspunzând la glasul d-voastre, care ați înțeles nevoia neamului de a rădica femeia din popor, vă facem cunoscut c’am sumiețat în această localitate Cerca da gospodine „Principes ® Eleea” Costribuind prin această operă la binele și fericirea firii. Rucsaiel ® țărănești în Rusia — Zarele din Moscova recanosc cu răscoalele țârenlor din centrul Rusiei au fost urn caracter deosebit de grav în departementele Siratof, Tarabo! și Ole!. După „Izvestia“, antibolșeviștii Jigadaires să restabilească proprietatea individuală și să desnaționalizeze gladestin«. In gresiea acestei mișcări insurecționale se aflfl aniunea muncitorilor țărani care printre alte revendicări, cere și convocarea anei constitsaiste. „Pravda“ din Moscova vorbind de asemenea de aceasta mișcare, mărturisește că a luat proporți considerabile în urma reprimării răscoalei din Kronstadt. -------------------------------------------------