Glasul Bucovinei, iunie 1937 (Anul 20, nr. 5080-5098)
1937-06-10 / nr. 5086
fISONfiAENTUL: M n «s SOC iei, pt »/* an 300 iei, pe trei luni ISO lei, pentru jfer&ai itlnic: pe un an 300 lei, pe Vi an 160 lei, pe trei luni id M. Numai numArul de Duminici: pe un an 120 iei, pe Vi as 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis prin curte:, lei 66 lunai. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe un an 700 lei. Plățile se fac la stadiul ziarului. adia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 Str. Petrino Nr. 1 se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME » calculează după tarif şi se primesc la administraţie . Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se urcă taxa cu 56*g» forței de Judecată înteni.url Să ne plecăm genunchii şi sufletul în faţa Eroilor Neamului Aprinsă la Gibraltar, Europa a rechemat pe meleagurile sale spectrul războiului. Niciodată nu i-a fost dat omului alb să-şi păstreze nepătate de sânge zăpezile sufletului. Dar întotdeauna dreptatea l-a dus la izbânzi, călăuzindu - şi dincolo de ele. Milioane de luptători s’au jertfit pentru idealurile ei şi milioane de morminte au însemnat trecerea aprigă a focului şi fierului deslănţuite în numele dreptăţii. Nu există petec de pământ european care să nu fi cunoscut sânge ostăşesc şi nu există moşie, lege şi datină strămoşească pentru care să nu se fi dat lupte îndârjite. In 1916 când s’a sunat goarna pentru a chema la luptă pe toţi apărătorii drepturilor româneşti, neamul s’a ridicat cu străveche însufleţire aruncându se asupra cotropitorilor, iar în 1918 când aceeaşi goarnă a sunat încetarea ostilităţilor, feţele palide ale celor supravieţuiţi şi osemintele albe ale celor căzuţi pentru ideal, s’au cutremurat de împlinirea sfintei dreptăţi. După veacuri de stăpânire străină eram, în sfârşit, liberi la noi acasă ! S’au precipitat anii păcii şi reclădirii României mari. S’au dat uitării jertfele, s’au tămăduit rănile, a înflorit şi a rodit altă fericire: folosul comunităţii. Această comunitate este una singură: România şi neamul românesc. (Aplauze puternice). Orice muncă pentru progresul acestei comunităţi este o binecuvântare a Cerului. Deviza voastră trebue să fie călăuza de orice clipă, căci fiecare străjer trebue să ştie că nimic nu s’a putut îndeplini, fără credinţă şi muncă. Când privesc aci, întrunit în jurul Meu acest falnic tineret, Mi se umple inima de bucurie şi de speranţe şi sufletul Meu culege noui puteri de muncă în folosul obştei româneşti. Astăzi, această serbare este cinstită de prezenţa Excelenţei Sale Domnului Moscicki (aplauze şi ovaţiuni prelungite) şeful unui stat amic şi aliat, deci gândul nostru se îndreptează către tineretul polonez, căruia îi trimetem o caldă salutare. Către tineretul ţării Mele în această zi, în care el este sărbătorit şi în care sunt şi Eu sărbătorit, se îndreaptă gândul Meu plin de dragoste de pricepere şi de speranţe. Avântul tineresc este simbolul progresului, este îndemnul pentru înfăptuirile de mâine. — iată de ce, în orice clipă Eu sunt alături de voi. Urmând fără şovăire un program frumos de disciplină şi de desvoltare naţională a României, Eu, Suveranul vostru şi Comandantul tineretului român, pun toate nădejdile Mele în voi şi vă zic din toată inima: Sănătate 1 (Puternice şi prelungite ovaţiuni). • ••• Majestatea Sa Regele, Ziua de 8 iunie şi tineretul României In tot cuprinsul Ţării ziua de 8 iunie a fost sărbătorită cu cea mai mare însufleţire. Nu a fost suflet cu adevărat românesc care să nu îi luat parte cu trup şi inimă la bucuria acelora cari reprezintă tineretul, adică nădejdea României. In Bucureşti programul desfăşurat pe O. N. E. corul străjerilor, demonstraţiile de gimnastică în ansamblu şi defilarea au dovedit încă odată cât de plină de lumină şi cât de sănătoasă este instituţia înfiinţată şi promovată de M. S. Regele, Carol al ll-lea Marele Străjer. Suveranul, adresându-se stolurilor tinereşti a binevoit să rostească înţeleptele cuvinte de mai jos: Cuvântarea N. S. Hegelul Sărbătorind din nou cu vioiciune ziua tineretului, primul Meu gând se îndreaptă către acei cari, cu râvnă şi dragoste, muncesc fără şovăire pentru întărirea mişcărei străjereşti. Lor, prima Mea mulţumire, într’această zi de bucurie. Instructorii şi străjerii, cari prin munca lor zilnică arată tuturor ce însemnează mişcarea noastră, care este folosul ei pentru individ şi colectivitate,-spre ei se indreaptă recunoştinţa Mea. Pornită cu avânt, pornită cu voe bună. Numai din când în când se trezeşte, în adâncurile gliei româneşti şi în ascunzişurile cele mai profunde ale sufletelor amintirea şi glasul celor ce au căzut pentru libertatea şi dreptatea noastră a celor prezenţi şi viitori. Ei au dat totul pentru binele neamului, nu au cerut nimic material în schimb, s’au aşteptat cel mult la o lacrimă pioasă şi dragă vărsată departe de umbra crucii albe de mesteacăn dela căprăiul lor. Oamenii vii au luat pe unul dintre ei, — pe unul cu desăvârşire necunoscut, pe eroul necunoscut, — pe eroul care adună pe mormântul său ofrandele de pomenire adresate tuturor, — l au luat de acolo de pe câmpul de onoare, şi l-au aşezat în Capitala Ţării, — în inima Ţării. Acolo se pleacă azi toţi şi toate câte reprezintă dreptul şi paza ţării. Iar pretutindeni unde se mai află morminte de camarazi eroi se fac la fel slujbe dumnezeeşti şi se vor păstra clipe de tăcere. Tăcerea aceasta e puntea de legătură dintre noi şi ei, eroii neamului. Să o păstrăm cu sfinţenie şi să ne plecăm genunchii şi sufletele în faţa mormintelor pe cari s’a ridicat viaţa nouă a României de azi şi mâne, pornită dintr’o nestrămutată credinţă pentru mai bine, Străjeria şi-a croit calea cea sănătoasă a regenerării naţionale şi azi, după trei ani încheiaţi de rodnică activitate, pot zice: avântul ei nu mai poate fi oprit. Fiecare vreme cu nevoile ei. Mişcarea aceasta, condusă de C. E. T. R., este o nevoe a vremurilor de astăzi, când toţi, şi mici şi mari — mai ales cei tineri — năzuesc către noui idealuri, simt în sufletul lor nevoia unei munci închinate patriei şi neamului. Am venit să umplem acest gol şi să dăm tineretului românesc un nou crez, un nou avânt pentru binele patriei. Unificarea naţională a făcut-o generaţia dinaintea voastră; consolidarea acestei unificări, voi, generaţiile ce se ridică, aveţi datoria de a o împlini. lată de ce bucuria Mea e mare, văzând felul cum tineretul Meu a răspuns la chemarea ce i-am făcut şi sub mândrele falduri ale drapelului străjeriei, s’a înhămat la munca cea mare a României de mâine. Acest viitor, pe care voi cei tineri îl veţi făuri, este plin de jertfe, în tot cazul cere o muncă încordată şi o credinţă fără margini. Dar, dacă ea este adesea grea, ea trebue făurită cu voe bună şi bucurie. La noi nu există sentimentul că te-ai sierdfit pentru cauza ta, pentru neamul tău, ci numai bucuria nesfârşită că ai făcut un pas înainte şi ai înfăptui ceva In folosul obştei româneşti Munca noastră este o muncă individuală, într’un efort comun, în Distrai M. S. Destui sl i Hi pieseite ig. Meu La banchetul care s’a dat în onoarea d-lui preşedinte al Poloniei, prof. Ignacy^Muscickî, M. S. Regeie a binevoit să rostească următoarele : Discursul Majestat» Sale Regelui Domnule Preşedinte, Pentru Mine este o vie bucurie să salut în capitali Ţării Mele pe Excelenţa Voastră Preşedintele Poloniei amice şi aliate. Urarea Mea de bun venit este atât a Mea cât şi a întregii Românii. Vizita ce ne-o faceţi astăzi, vine tocmai în zilele când se simte mai mult nevoia solidarităţii internaţionale şi deci a reafirmării legăturilor între ţările noastre. Aceste legături izvorâte dintr-o nevoie vitală a celor două ţări prietene, sunt chemate să întărească şi mai mult prin caracterul lor defensiv, străduinţa noastră de a consolida pacea în lume. Credinţa noastră este, că numai o politică fără nici un element de ostilitate, poate prin înţelegeri solide să pareze orice încercare agresivă, şi să fie astfel garanţia solidităţii păcii. Pe acest drum a evoluat politica României consolidând pe lângă alianţa noastră, toate celelalte alianţe şi prietenii cari armonizându-se împreună formează un cadru indestructibil în serviciul păcii. Aceste alianţe şi prietenii se coordonează perfect cu