Inainte, mai 1948 (Anul 5, nr. 1052-1067)
1948-05-14 / nr. 1052
linia nouă, Blemtsunul zilei de, 1 ■ zi față, doi «ălăiAri «lupă aspectul dumminței și după — comenteaze e- Fac bilanțul ne**e și și cânăresc •tare, astea de puțuri, scad, până la 50 na iar li)ii nu duse oarece... ci a necesitat. Gucuvânt.. . unul s'a țput de -i lună dinți aleincipalele preen------ reduce la preiasta îmbnătăți*ai al masjor populă in ^licăre, ferea preț,jilor eî ii devi V, eforp4. Rdite acjPj.. Sue- Lonetare,crilicarea ■»ductivi öii numară, in*Miilc în bătălie^S pămânși de pimăvară. ^»««get linelor —-- ii, celor«ilar^ sunt pancijflira Inii rea v^3* reduci de codt s’art»« prin creatoare foamestrăduițele lor tehnice. Mărind producția și lansând pe piață produsele fabricelor și uzinelor în care au lucrat, ei au redus prețul de cost al fabricatelor, făcându-le mai accesibile salariatului. Astfel, la noi in Craiova, atelierele C.F.R. au depășit producția cu 16,2 la sută peste program, realizând 714 vagoane reparate in loc de 614, iar la fabrica de postav „Oltenia" s-a realizat 13,5 peste capacitatea de lucru. Deasemenea, fabrica Brătășanu a fost evidențiată prin inovația adusă la cuptoare de către tov. C. Toodorescu, reducându-se prin aceasta combustibilul care se consuma cu 15 procente și scăzându-se și prețul cocsului dela P ANTONIN Continuer« In p.£. IV-e I ii II ii Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. a ratificat tratatul cu Finlanda MOSCOVA 13 (Rador) - Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Republicelor Socialiste Sovietice, a ratificat la 11 Mai 1948, tratatul de prietenie, colaborare și asistentă mutuală încheiat la Moscova la 6 Aprilie 1948, între Uniunea Sovietică și Republica Finlandeză. ftnui V Nr. 1052 PROLETARI U^TOATE TAM^^.UNIȚI:VAI % nele Culturale din Dolj sujia de ridicare luralizării masselor a satelor largi populare noi cunostiți întufost lăut păoastră á către «ec cav prin explorare au foct atenția clasei •wănimei nanei. t/«i matele nevii. *.fc către guerne g al Căminele Cuifiii bogătașlor și a. aveau să-s pe.a M..în țară" cu protztveau nimfe co. e £ 3». culturală pocăiați cea prin acest mic atotputernicia a poberilor, iar țâ* cif<=>are să rămână f Acmtunerie și ult*1’a f« și mai departe rrir» ^3«.oevraîă pentru ite de privilegați asfisvărală In laree Culturala - urarea monor*~ea Republici , printre refor■gimul de deno, a fost și tranformarea Căminelor Culturale , in adevărate așezăminte de cultură în care țărănimea munci jtoare și muncitorimea dela orașe sa vadă într’o lumină clară toate problemele ce stau în fața poporului nostru pentru creaea unei vieți mai bune a celor ce muncesc. O asemenea reorganizare și activizare, au suferit și Căminele Culturale din județul nostru in urmă activității depuse de tov. D. Cumpănașu prefectul jud. Dolj și președintele Căminului Cultural județean, d. Marin Constantinescu directorul Căminului Cultural județean având și concursul tov. Inediza Consilierul Ministerului Informațiilor Regionala craiova. In urma deosebitei atenții a conducătorilor Căminului Cultual județean Dolj și cu concursul organizațiilor politice și Virgil Vasilescu ! (Continuare în pag. 3-a) de petru creștere Cgidicitorii societății malaxa creditelor obținute de la B. H. R. , sub inculpare prin schimbarea București 13 (prin telefon) Parchetul Ilfov a pus sub inculpare, trimițând în fața Cabinetului 6 Instrucție, pe conducătorii „Societății Malaxa și N. Malaxa uzina de tuburi și oțelării", pentru faptul că au schimbat destinația creditelor obținute de la BNR, deși ere Datorită eforriSlor și în urmăditele fuseseră acordate exclusie guvern prosiv pentru producție, mires este în conf buințându-le în operații de :Programul de cumpărare de acțiuni, intezea fost depășit sând pe membrii familiei Malaxa. Au fost trimiși în judecată: ing. Romulus Runca, Vasile Stefănescu, Stere Enichescu, Dumitru Popescu, ing. Ștefan Iepure, Comandor N. Pop, Neculai Tabacovici și Vlad Vronievici. La 16 O îlGANIZAT DE ul „ÎNAINT participe la acest c/co-cross se pot dac fia ziarului „Inaintei din str. din Aht. í și la Depozitul de ziare *teia“ din str. Cuza Vodă, il ..............................ii ! Citiți In pag. IV-a Guvernul monarho-fascist din Athena intensifică represaliile sângeroase împotriva patrioților greci. mai mult fier, înseamnă mai multă pâine Datorită efortului fabrica Brătășanu și spiritului inventiv al muncitorilor, la a scăzut prețul cocsului de la 26 lei la 16 lei Kgr. Vioer 14 Mai 1948 PfintTB MÍ millä grofä SÍ La fabrica de postav „OLTENIA“, muncitoarele depun muncă încordată pentru mărirea producției și scăderea prețurilor pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Pentru ca planul de însămânțări să fie îndeplinit într’un timp cât mai scurt, în județul Mehedinți s’au inițiat întreceri între plăși, care au dat cele mai bune rezultate. Astfel, din totalul de 147.166 ha. prevăzute în planul de cultură s'au însămânțat până în prezent 144204 ha. Campania de frămânțări din Mehedinți a intrat deci în ultima ei fază și datorită eforturilor neobosite ale plugarilor îndrumați și sprijiniți de organele Ministerului de Agricultură cât și datorită bunei funcționări a comitetelor gospodărești, planul de cultură va fi complect îndeplinit în cel mai scurt timp. Plățile T. Severin, și Bâcleș, au depășit planul de însămânțări întrecerile între plăși au fost âștigate de plasa Tr. Severin, care a depășit planul cu 4,8 la sută însămânțând în plus 556 ha. In locul al doilea în campania de însămânțări se situează plasa Bâcleș, depășind și ea planul cu 0,8 la sută cultivând n afara planului 550 ha. Aceste plăși stau în fruntea atrecerilor, datorită faptului că au reușit conform angajamentului, să realizeze planul la data de 25 Aprilie deci cu 5 zile înainte de 1 Mai. Nici plășile Dunărea, Vânju Mare și Devesel nu s'au lăsat nai pe jos reușind și ele să lepășească cu un procent mai nic planul. La plășile care până acum nu au atins încă plenul, au mai rămas suprafețe mici de însămânțat, lucrându-se intens pertru a le acoperi« 12,5 la sută peste plan la cultura bumbacului O atenție deosebită s’a dat în această campanie de însămânțări culturii plantelor textile, uleioase și furajere. Astfel, suprafața rezervată bumbacului a fost depășită cu 12,5 la sută cultivându-se 225 ha., în locul celor 200 programate. In ce privește floarea soarelui Insămânțările se apropie de sfârșit, fiind cultivate până în prezent 6112 ha. 65.000 ha. prevăzute din APopescu Aurel (Continuare In pag. 3-a) In ultima fază a campaniei agricole Planul de însămânțat a fost Îndeplinit in județul Mehedinți cu 98,5 la sută . Credite in valoare de 21.13S.000 lei. acordate plugarilor mehedințeni — î Populația capitalei protesteaza împlrina criilor losii comise de guvernul monarho-fascist din Athena Buc 13 (Prin telefon). Ori după amiază a avut loc în capitală un mare meeting de protest împotriva mîrnelor bestiale comise de guvernul monarhofascist din Atena, din ordinul și cu armele imperialiștilor americani. Participarea la meeting a fost impresionantă, la el luând parte zeci de mii de cetățeni reprezentând toate categoriile sociale. Au luat cuvântul: tov Constanta Crăciun președinta U F. D.R.-ului, prof. Alexandru Rosseti rectorul Universității din București, Neagu Andrei secretar al C GM-ului și Elefterie Apostolu fruntaș al mișcării de eliberare a poporului grec. au plecat din R.tfâlcea spre șantierele național. Zilele acestea au plecat din Râmnicul Vâlcea, încă două brigăzi de tineri, una pe șantierul național „Gh Gheorghiu- Dej“, Bumbești-Livezeni, iar alta pe șantierul „Vasile Luca", Salva-Vișeu La gară, au vorbit cu ocazi plecării, priet. Pătrășcoiu, sedtul jud. Vâlcea, și tov. reputat Bădica Marinescu. Populația orașului le-a fis brigadierilor o caldă readi tație de simpatie. 1 nraci» ci i Marș Glii decorați cu „Ordinul laicii“ Milioane de oameni, din Republica Populară Română, s’au încleștat în bătălia ridicării producției, a sporirii productivității muncii, a scăderii prețului de cost, pentru a consolida refacerea economică a țării și a păși mai departe pe calea progresului și a bunei stări a poporului muncitor. In acest scop, în întâmpinarea zilei de 1 Mai, au avut loc în întreaga țară, întreceri între fabrici, secții, echipe și întreceri individuale. In cadrul acestor întreceri, s'a decernat la Tg. Jiu, „Ordinul Muncii", cla a muncitorului Miai Manolache de la Uzinele Valea Sadului, care, nu numai că a ieșit in fruntea intrecerilor din acea întreprindere, dar a reușit prin exemplul său, să-l anteneze și pe ceilain tovarăși in acțiunea pentru depășirea normelor de lucru. dt La fel, plugarul Tudor Avram, com. Șipot, care a arat câteva loturi ale locuitorilor nevoiași din sat, a fost și el decorat cu „Odinul Muncii“■ cl. IlI-a. Inaugurarea podului du peste pârâul Plosca , realizat prin munca voluntară a sătenilor din Melinești Printre cele 6 plăși, care și-au îndeplinit planul de însământări sută la sută până la 25 Aprilie se găsște și plasa Melinești. Locuitorii acestei plăși nu s'au limitat numai la indeplinirea planului sămânțărilor, ei au pornit o adevărată campanie în cadrul muncii voluntare construind și reparând șosele, poduri și înfrumusețând satele, conștienți că realizările obținute se vor răsfrânge asupra familiilor și a gospodăriilor lor. Un pod paste Plosca dat folosinței în ziua de 9 Mai La propunerea priet. Vulpe Grigore, primarul comunei Amărăști, acum 2 luni de zile, locuitorii cătunelor Golumb și Golumbelu, laolaltă cu locuitorii satelor Amărăști, au început lucrările pentru construirea unui pod peste pâdul Plosca. Podul era absolut necesar, dat fiind că trecerea peste pârâu piciorul prin vadul albs în timpul când albia lui umflată, nu se putea face legătura între aceste două cătuțe După cumpărarea materialelor cu bani strânși chiar de ei, locuitorii au început lucrările. In cele 60 de zile cât au lui lucrat, în cadrul muncii voluntare, la podul de peste Plosca, sătenii au mai realizat 500 mc. lucrări terasamente și umpluturi. Deasemenea s-a mai lucrat și la desfundarea șanțurilor și supraînălțarea șoselei Glumb și Golumbelul. Astfel, prin efortul comun, al sătenilor din susnumitele comune, podul a fost dat în folosință în ziua de 9 Mai, zi în care întreg poporul român sărbătorește cu cinste Independeța de Stat a României și totodată victoria împotriva imperialismului fascist german. Solemnitatea inaugurării După oficierea slujbei religioase de protoereul Nica Ion și tăerea panglicei inaugurale, a luat cuvântul priet- primar s Vulpe Grigore, care a făcut o dare de seamă asupra acestei înfăptuiri de interes comun și totodată a scos în evidență importanta deosebită ce o are L. Pavellu • (Continuare in pag. 2-a) Măsuri de securitatea muncii în întreprinderile industriale sovietice Moscova 13. Radar. Conducerea fabricilor precum și organizațiile sindicale luptă pentru a creia cele mai bune condiții de muncă în întreprinderile industriale sovietice. Inspectorii speciali ai departamentelor de securitate a muncii și inspectorii aleși de muncitori controlează securitatea muncii, aerisirea atelierelor, etc. De asemenea, în conformitate cu hotărîrea consiliului central al sindicatelor Sovietice se iau din timp în timp măsuri de securitatea muncii în toate fabricile. \