Inainte, iunie 1948 (Anul 5, nr. 1068-1090)

1948-06-02 / nr. 1068

se îl * „Am declarat război sărăciei și mizeriei ”<* „Noi am declarat război să­răciei și mizeriei și trebuie să ducem acest război până la victoria finală”, a spus tov. Vasile Luca, la închiderea con­ferinței pe țară a inspectori­lor financiari. Intr’un timp relativ scurt numai de 6 luni la Ministerul de Finanțe prin buna gospodărire a tov. mi­nistru Vasile Luca au fost posibile realizări însemnate ce au dus la redresarea și întărirea economică și financiară a țării. După demiterea tătărășeienilor din guvern ministerul de Finanțe era în haos și dezorganizare înregistrând un deficit de 7 miliarde lei. Nu numai că s’a acoperit și s’a lichidat acest deficit dar s‘a realizat și un excedent uimitor, neîntâlnit în isto­ria finanțelor noastre publice. S’au re­partizat din acest excedent 9 mi­liarde pentru investiții în industrie și agricultură, 4 miliarde pentru al­te departamente și s-au prevăzut încă 6 miliarde pentru investiții pe anul în curs. Și dacă mai adăugăm că și Banca Națională n­u mai are nici un deficit și poate să participe și ea la opera de investiții națio­nale cu 7 miliarde și jumătate, fi­nanțele țării însumează un total de peste 26 miliarde lei destinate pen­tru desvoltarea economică și finan­ciară. Cu toată propaganda calomnioasă dusă împotriva reformei monetare, în ciuda scornirilor lansate de capi­taliști și moșieri care anunțau pră­bușirea sigură a monedei, reforma er a menținut, leul se valorifică pe măsură ce prețurile scad și puterea de cumpărare a maselor crește, iar prevederile bugetare au fost reali­­zate. Poporul conștient că toate măsu­rile luate sunt în folosul său, își plătește la timp impozitele fără ca să mai fie nevoe de mijloacele de constrângere și silnicie din trecut. Potrivit principiilor ce stau la baza n­ouii reforme fiscale, contribuabilul din R.P.R. plătește un impozit ra­țional. Bogățiile țării rămân înă­untrul ei, iar exploatarea fără frâu a trecutului, când banul poporului se scurgea in câteva buzunare largi și lua drumul băncilor din străină­tate, ia sfârșit. Sub formă de investiții și printr'o bună circulație financiară care con­stă în plătirea salariilor la timp, di­stribuirea justă a pensiilor, împru­muturi agricole și investiții în in­dustrie, banul se întoarce în mâi­nile contribuabilului urmând cursul firesc , de la contribuabil la stat și dela stat la contribuabil. Perspectiva pe care ministrul no­stru de Finanțe o deschide țării, în spiritul principiilor trasate la Congresul P.M.R., se reazimă pe re­alități: pe bogățiile țării, pe pro­ducția națională, pe munca planifi­cată a poporului și pe veghea con­tinuă a statului. Prima investiție de 9 miliarde este destinată după cum s-a spus pentru a ridica nivelul agricol și industrial înzestrând fermele cu u­­nelte și mașini agricole, complec­tând și îmbunătățind utilajul din fabrici și ateliere. Excedentele a­­cestea își au un drum bine definit: pe această cale se tinde spre lărgi­rea rapidă a economiei noastre na­ționale, spre ridicarea nivelului de trai și asigurarea independenței și suveranității, în contrast cu situația trecută când capitaliștii reacționari subjugau economia țării, capitalu­rilor americane, franceze, engleze sau belgiene, încătușând astfel in­dependența și suveranitatea națio­nală. Tov. Vasile Luca rostește adevă­ruri crude cu privire la trecutul nostru apropiat, când se fura cu ac­te în regulă, când politica finan­ciară era un jaf organizat de ban­cheri și moșieri care aruncau popo­rul muncitor în ghiarele mizeriei și Georgeta Constantinescu (Continuare în pag. IV-a) lilltniM Mini silnAiiiiiMtlIm Comerciale de Stat In Monitorul a apărut decret București 1. Oficial de azi, tul Prezidiului Marei Adunări Naționale, prin care se regle­m­­­ntează înființarea și funcțio­narea societăților comerciale de stat- Decretul cuprinde dispo­ziții asupra obiectului opera­țiilor. Societatea comercială mu­nicipală pentru aprovizionarea Capitalei și Societatea muni­cipală Galații se transformă în societăți comerciale de stat. MCAVINOL SPLCULWITULUI 3 pflitWL 7500 »ei CunPAStARO ftun&At ia Aii ^COLANT Pt. UT­I PLATESti »9­090 ai U*i ApOO“­U BANII luați pe PORUMB MK VINPLU.TOLREM 3­610 l­ PRIMEȘTE 6500 lat Lipqatt üjn*Aiu öun&*c IA CO0PLRATIVÁ pe ur» PLATLbTE 12 S0 ui iti 425o" mmmr D îN BAN»­ LUAT* P £ PoRum­B Anul V­aI, 1068 4 Pagini 4 Le­ Miercuri 2 Iunie 1948 PROLETARI DIN TOATE ȚARILE, UNIȚI­V4 / REDACȚIA. Taxa poștală plătită în numerar ABONAMENTE Craiova, str R igomceniu 1 telefon 2613 conform Aprob. Dir. Gen. P.T.T. Salariați , 100 lei lunar ADMINISTRAȚIA 269^42 din 1944 Particulari . . 150 lei lunar SK Bibescu Vodă 8, te efon 2784 iNl AIS din Instituții : 500 lei lunar ...A fost descărcat în halta Maglivit, încărcat apoi în care cu boi fi dus la cooperativa din Cetate. Așa s’a întâmplat cu bumba­cul acolo, făcând pe țărani să se frământe puțin ne­­crezători. Bumbacul astfel încărcat — o cantitate de 9855 kg. fire — a fost trecut pe sub ochii pluga­­rilor din Maglavit, Hu­da, Mo­­reni și Fântâna Banului până a ajuns la Cetate. Peste tot că­ruțașii au fost întrebați: — Se dă la toată lumea ? — Măi fraților, eu nu știu cum se dă și la cine, eu doar 11 duc de la haltă la cooperativă și sunt plătit pentru aș­a. Dar a doua zi, a fost multă lume la Cetate să se intereseze de felul cum se distribue bum­bacul. Oamenii, mai timizi, s'au dus mai întâi în târg. Era Sâmbătă dimineața, zi de târg la Cetate. — Il dă pe cereale, cum vrei să-l dea , a spus atunci un ne­­gustor de cereale venit pe acolo. Iți socotește 105 lei banița, nu ca mine cu 150 și bani peșin. Un îndrumător a sosit la timp și a arătat că bumbacul se dă pe porumb, fiindcă porumb tre­­bue să dea și guvernul în schim­bul altor mărfuri ce trebue să ne vină in țară și că negusto­rului îi convine să plătească porumbul mai scump, fiindcă vinde un pachet de bumbac cu 12 mii lei. Țăranul vânzând 1000 kgr, porumb cu 6500 lei la Romce­­real poate cumpăra cu 2250 un pachet de bumbac, rămânându-i bani numerar 4250 lei, iată deci că dacă er vinde particularilor cu 7500 lei o tonă de porumb în loc să fie în câștig, pierde 4500 lei. — Păi de, dăm și noi ce a­­vem, a spus Ion Gradu. Să dăm bani . De unde 9 Porumb avem, porumb dăm, că doar nu-l dăm să nu-l mai vedem ci luăm bumbac în schimb. Și nu vedeți măi fraților, la ce preț îl luăm, 2250 lei pachetul, la du-te să-l iei altfel, cum se zice „la bursa neagră și să-l cumperi cu 12.000 lei. Ion Olanu­ Se împarte bumbac țărănimii Plugarii mo pomi ii sini minei „Dau ce-mi prisose«­ și primesc ce-mi lipsește“ — »Asta este sfatul­ w­atilor, o gospodărie mai mare» este casa mea» a tuturor ce muncim“ — (Continuare în pag. III-*) Pe șantierul național „Gd. Gheorgh­iu­ Dej“ de la Filiași-Bumbești-tirereni Se înfrățesc in muncă brigadierii Și pe șantierul tineretului problema națională este rezolvată Sub vechile regimuri, tineretul era folosit ca masă de ma­­nevră pentru scopurile demagogice ale guvernelor reacționare, D centi de-a rândul, tineretul nostru era otrăvit cu o educație șovină, dest­ructi­vă. Guvernele ban­­cero-moșierești își pregăteau astfel cadre noul pentru a putea expl­ata și asupri poporul muncitor. „Nu poate fi liber un popor s­prite de guvernanții monațho­­care asupr­ire a fi popoare“ spune banchero-moșieresc. Ura dintre popoare era ațâțată, slujind de diversiune, pentru a împiedeca poporul să-și vadă crunta asu­prire. In­ regimul de democrație po­­pulară naționalitățile conlocui, care se bucură de drepturi egale și depline. „Toți cetățenii Repu­­blicei Populare Române fără deo­sebire de I­m, naționalitate, reli­gie sau grad de cultură, sunt ega­i în fața legii* — spune ar­ti­colul 16 din Constituția R.P.R. „Orice propovăduire sau manifestație a urii de rasă sm de naționalitate se pedepsește de lege“ spune ar­ticolul 17. Astfel consfințite drep­turile naționalităților conlocui­toare, sunt azi traduse în fapt de întreg poporul în frunte cu Partidul clasei muncitoare. Găsești pe șantier tineret din toate naționalitățile conlocuitoare „Dacă cercetezi, o să găsești aci tineret din toate naționali­tățile conlocuitoare ale R.P.R “ ne-a spus brigadierul Andrei Z­i­m­a­n din comandamentul UTM al brigăzilor de pe șantie­rul Bumbești­ Livezeni-Intr’adevăr cele mai felurite limbi se aud dealungul șantie­rului Sunt brigăzi în care pre-Marx, dascălul proletariatului. In regimurile trecute, naționa­litățile conlocuitoare erau d­ub domină elementul maghiar, cele ardelene. Găsești­ sârbi, evrei, bulgari, turci, armeni, greci, tri­­ind laolaltă, într’o deplină ar­monie- Învață unii cântecele și dansurile altora, cei ce nu știu Andrei Bart (Continuare în pag. III-a) Prin manifestări culturale și artistice, brigadierii de diferite naționalități își cunosc cântecele naționale, folklorul, și dansul popular în clișeu un festival artistic în sectorul Lainici TINERÎ și TINERE, înrolați-vi in brigăzile de reconstrucție pe șantierele na­ționale« Pregătiți prin elanul și avântul vostru tineresc un viitor fericit țării Treziți in fiecare tânăr en­tuziasmul muncii constructive pentru făurirea unei vieți dem­ne poporului nostru muncitor« Brigăzile tineretului vă așteaptă. Sub imboldul Partidului Muncitoresc Român, oamenii muncii din toate domeniile de activitate și-au însușit noua atitudine fața­ de mun­­iț i­­ s...i-i c­|­elau metoda întrecerilor, unul din factorii deter­îmbrățișând minanți în procesul de mărire a producției și a productivității min-240 de animați de dorința de a produce cât mai mult, muncitori dela atelierele de reparat vagoane din zona Craiova, au pro­vocat la întrecere pe muncitorii dela atelierele de reparat vagoane din T. Severin. Având în program un număr de 614 vagoane, munci­torii dela atelierele CFR Craiova, în cadrul întrecerii inițiate, au ha­torit să depășească programul cu 100 de vagoane. In acest scop, ei au hotărit să presteze muncă în mod voluntar în orele libere, re­ducând astfel orele suplimentare care ridicau prețul reparației va­goanelor. De asemeni tineretul de la Atelierele CFR Craiova și-a luat și el sarcina să lucreze în orele libere la reparația vagoanelor cu revizie periodică. Semnarea tratatului u­miliți, filtic si IM și dintre Bulgaria și Polonia „O strânsă colaborare in toate domeniile și o strângere mai mare a relațiilor economice și culturale intre cele două țâri“ VARȘOVIA 1 (Rador.)­­Tratatul de prietenie, colabo­­rare și asistență mutuală între Republica Polonă și Republica Populară Bulgară a fost sem­­nat ori la Varșovia­ In numele Poloniei tratatul a fost semnat de Iosif Cyran­­kiewicz, primul ministru al guvernului polonez și Mod­­zelewski ministrul Afacerilor Străine, iar din partea Repu­­blicii Populare Bulgare de Gh. Dimitrov președintele consili­­ului de miniștri și Vasile Ko­laroff ministrul Afacerilor Străine. Ce cuprinde tratatul Cele două părți contractante se obligă să-și pună toate mij­loacele la dispoziție pentru împiedicarea vreunei eventuale agresiuni din partea Germaniei sau al vreunui alt stat aliat sub orice formă cu Germania. Cele două puteri semnatare se obligă să nu intre în vre­o alianță și nici să ia parte la vre­o acțiune care ar fi îndrep­­tată împotriva celeilalte părți. Tratatul prevede o strânsă colaborare între Polonia și Bulgaria în toate domeniile și prevede o strângere și mai mare a relațiilor economice și culturale dintre cele două țări. Tratatul a fost încheiat pe o perioadă de 20 de ani și va intra în vigoare după schimbul instrumentelor de ratificare care va avea loc la Sofia. Delegația SOVIETICA m­om­nit­­l Fedinbn Mt Dimir și-a dovedit consecvența în lupta pentru unitatea muncitorimii Moscova 1. Rador- Sidoren­­co, secretarul consiliului cen­tral al sindicatelor din Uniu­nea Sovietică a făcut un raport asupra lucrărilor de la Roma ale Comitetului executiv al Fede­rației Sindicale Mondiale, sub­liniind consecvența delegației sovietice în lupta pentru uni­tatea muncitorimii în cadrul Federației Sindicale Mondiale* Marea victorie a Frontului în alegerile pentru Adunarea Națională Ceha . Listele Frontului Național au obținut 89,3 la suta — Ziariștii străini recunosc că alegerile din Cehoslovac a fost cu adevărat libere, democrate și populare au Praga 1 (Rador) Alegerile pentru Adunarea Națională Cehoslovacă au început Du­minecă dimineața la orele 8 pe tot cuprinsul țării. Praga, capitala Cehoslovaciei a îm­brăcat haina de sărbătoare- O atmosferă de entuziasm dom­nea în rândul populației. Pe toate clădirile publice și ca­sele particulare, pe fabrici și uzine se puteau vedea scrise cu litere mari lozinci chemând pe alegători să voteze pentru lista unică a Frontului Națio­nal pentru Republica Populară Democrată­ Alegerile au fost orga­nizate într-o atmosferă democratică și liberă Alegerile au fost bine orga­nizate într'o atmosf­ra ,cu ade­­vărat democratică și liberă. Nici nu s'au văzut detașamente de trupe sau de poliție așa cum a devenit obiceiul în numeroase țări din „democrațiile occiden­tale". Peste 60 de ziariști străini din 20 de țări diferite au sosit la Praga în vederea alegerilor. Mulți dintre ei descriu obi­ectiv atmosfera de la centrele Praga 1 (Rador) Conform numărătoarei oficiale provizorii a voturilor la alegerile pentru Adunarea Națională Cehoslo­vacă, comunicat în cursul zilei de ari, au fost înregistrate în alegerile generale de Duminecă 7.199.846 voturi. Din acest de votare și după cele văzute , recunosc în unanimitate că­legerile din Cehoslovacia au fost cu adevărat libere, demo­crate și populare. Total 6.429.140 voturi sau 89,3 la sută din numărul votanților s-au pronunțat pentru lista comună a candidaților Fron­tului Național, iar 770.701 a­­dică 1a,7 la sută, au fost bu­letine albe. (Continuare în pag. IV-a) Din 7.199.846 voturi, candidații Frontu­lui Național au obținut 6.429.140 r ³ Trusturile anglo-americane colaborează ui

Next