Inainte, octombrie 1948 (Anul 5, nr. 1171-1197)

1948-10-01 / nr. 1171

Popoarele au dreptul să știe Ind să după preluarea puterii d­e către Soviete, dascălul neuitat al clasei mum­cilo­­ra și al tuturor p­opoarelor exploatate și înrobite —­marele Lenin — expunea astfel o­biect­le și metodele diplomației s­ovietice­ .Noi luptăm împotriva minciu­nii guvernelor care în vorbe sunt r­oale pentru pace și pentru drep­­tate, d­ar în fapt duc războaie de­­ cotropire și de jif. Nici un gu­vern nu va spune tot cee­a ce c­­rede. Noi suntem însă împotriva diplomației secrete și vom lucra pa față înaintea întregului popor". „Popoarele au dreptul să știe“ —aceasta a fost călăuza politicii externe a Uniunii Sovietice de «1 mei până azi.— ~ Popoarele au dreptul să știe cine a­ âță și cine pregătește răs­­boiul și cina apără pacea, liniștea și buna stare a celor mulți din toată lumea. Popoarele au dreptul să știe, că deasupra tuturor granițelor au toate un vrăjmaș comun; impe­rialismul ațâțător la răsboi—ci ca de „monștrii ai omenirii " cari,­­orbiți de neputință în fața des­fășurărilor istorice, ignorând voit consecințele unui războiu, se svârle cu capul înainte în pregă­tirea aventurei războinice, cău­tând „soluția*“ crizei regimului capitalist în perioada prăbușirii sale. „Popoarele au dreptul să știe“ acesta a fost principiul care a călăuzit și de data aceasta expu­­nerea sinceră și masivă făcută la ONU în numele Uniunii Repu­blicilor Socialiste Sovietice, de către șeful delegației sovietice Andrei ‘Iam­arr­inei Vâșin­ki. Spărgând învelișul de minciuni în care guvernele statelor impe­rialiste își ascund ațâțarea perfidă, pregătirea criminală, m­anevri­le minștiuoase, delegatul Țării So­cialismului, — campioana păcii și a luptei pentru libertate­a tu­turor popoarelor,— a strigat peste tot întinsul pământului adevăruri cari nu pot fi nici dezmințite, nic­i mai departe camuflate. Una câte una sau înșirat în cuvântarea lui Vâșinski nume­roasele dovezi ale politicii impe­­rialiste, în frunte cu imperialis­mul american, care urmărește o politică de expansiune, de supre­mație mondială și de pregătire a celui de al treilea război mondial: — Blocul militar și politic, răz­boinic și agresiv organizat de USA cu Anglia, Franța și... Germania apuseană, vestitul focar al mi­litar­smului german și al agre­siunii hitleri­ste. — Statul major comun anglo­­american, care în loc de a-și în­ceta activitatea odată cu înfrân­­gerea Germaniei hitleriste, duce dimpotrivă o activitate de pregă­tire războinică și de ațâțare. — Publicarea unor hărți ale celui de al 3 lea răsboi­u mondial comentate în toate felurile. Publicații și oameni de stat americani și englezi cari ațâță fățiș la războiu și împroașcă cu calomniile cele mai nerușinate. ION RADOVAN (continuare în pag. IV) Anul V Mr. 1171 4 Pagini 4 # Vineri 1 Octombrie 1948 PSOLE ta nimroA tei Min­unîtpMJ * : '**■; > '4 ORGAN PENTRU OLTENIA AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN REDACȚIA Cratev», iît. Ko<fSin»ae*im i, telefon S61ii | ADMÎNISTRAȚIA Str. Popa Sapei 8, tar#fon JW Tas* poftaîn pl@tina tn numerar teontem Aprob. Dir. Ren. P.W.T Nr S8994S din 194â ABONAMENTE Salariați . 100 lei !om­ Particulari , 150 lei lunar licit CSC 50-14 Snnatați, 500 lei lunar La inițiativa Partidului Muncitoresc Ro­mân Guvernul a hot­ărit M­asive scăderi 68 prețuri la mărfurile de larg consum — Comunicatul Consiliului de Miniștri — București 1 (prin telefon).— Un important Consiliu de Miniștri a avut loc­uri la amiază sub prezidenția d-lui Prim Ministru dr. Petru Groza. Au luat parte toți titularii departamentelor și miniștrii adjuncți. Consiliul a început la orele 12 și a luat­­ sfirșit la orele 14, București 1 (urin tel)— Con­sul de Miniștii in ședința sa 30 Septembrie 1948. Examinând rapoartele prezen­tate de departamentele economi­ce în urma însărcinării date de Consiliul de Miniștri. Având în vedere că măsurile economice luate de guvern prin­tre care stabilizarea monetară și naționalizarea principalelor în­treprinderi industriale, bancare, de asigurare și de transport au pus bazele unei noui vieți eco­nomice . Preocupați de grija de a îm­­bunătăți condițiile de viață ale celor ce muncesc. Constatând că sforțările făcute de oamenii muncii pe tărâmul redresării economice, prin mări­rea producției și reducerea pre­țului de cost, Ingăduc astăzi o scădere a prețurilor de desfacere la o serie de mărfuri de larg consum. Decide: Se vor scădea prețurile­mor­u­­rilor de mai jos după cum ur­mează : Care bovină de la 116 lei kgr. la 70 lei kgr., zahăr­­ de la 70 lei kgr. la 56 lei kgr., paste făinoase de la 57 lei kgr. la 40 lei kgr., americă nealbită dela lei 68 m. la 53 lei m., americă albită dela lei 71,50 m. la 58 lei m., ali­a vopsită dela 69 lei m. la 55 lei m., stamba imprimată dela 95 lei m. la 80 lei m­, zefir dela 90 lei m. la 77 lei m., știfon dela 88 lei m. la 73 lei m., finet dela 75 lei m. la 55 lei m., doc dela 146 lei m. la 119 lei m., caș­mi­r dela 114 lei m. la 97 lei m., prosoape dela 89 lei m­. la 64 lei m­., barehet dela 118 lei m. la 97 lei m., cămăși bărbătești dela 299 lei bucata la 254 lei bucata, stofe costum bărbătești dela 806 lei m. la 578 lei m., stofe pardesiu bărbă­tești dela 916 lei m. la 641 lei, m., stofe palton bărbătești dela 1550 lei m. la 1037 lei m., stofe rochii dela 390 lei m­. la 251 lei m., stofe palton femei dela 882 lei m. la 548 lei m­, șaten căptușesc serge femei dela 517 lei m. la 197 lei m., serge bărbătesc dela 238 lei­ m. la 174 lei m., bocanci muncitorești talpă du­blă dela 1700 lei perechea la 1286 lei, bocanci bărbătești talpă simplă dela 1635 la 1200 lei perechea, pan­tofi bărbătești dela 1545 lei la 1276 lei perechea, pantofi femei dela 1250 lei perechea la 928 lei pe­rechea. Decizia prevede și alte redu­­ceri pe care le vom publica în numărul de mâine. Prețurile de vânzare de mai sus se înțeleg la vânzările cu a­­mănuntul către consumatori# pen­tru mărfurile ce au însuș­iile conforme cu dispozi iunile în ma­­terie de fabricație date de depar­tamentele economice compl­icate, cota parte distribuită în cadrul normelor de reglementare a con­sumului. PARTIDUL MUNCITORESC ROMÂN — JUDEȚEANĂ DOLJ — Azi 1 Octombrie 1948, orele 17 va avea loc ia sala cinematografului „S­C­A­L­A*‘ 0 CONFERINȚA PUBLICA cu ocazia Împlinirii a 10 ani de la apariția Cursul­ui Scurt de Istoria Partidului Comu­nist (bolșevic) a­ UNIUNII SOVIETICE După coo­ferinta va rula un film SOVIETIC — Iméeax^m liberă — Așa se naște noul drum al cărbunelui Spărgând mao­ii, calea ferata Bmndești-tirani, înaintează vizând cu ochii. — Distanța Petroșani-Bucuresti 22 perechi trenuri vor circula * si scurteazi ca 182 m­. * si hi o pe aceasta linie. *­ ­w De șase luni de zile, Valea Jiului freamătă de viață. Mii de munci­tori și tineri brigadieri, veniți din toate colțurile țării, reprezentând toate naționalitățile conlocuitoare, lucrează să deschidă drum căii fe­rate Foiași-Bu­mbești-Liveaeci. De 6 luni, târnăcoapele, caemalele și perforatoarele lovesc și sfarmă stâncile ce stau în calea liniei. Cu fiecare lovitură de târnăcop sau de lopată, înaintează lucrările de tera­­sament, înaintează instalarea liniei, care se apropie tot mai mult­ de Livezeni. Pentru a-i deschide calea, se ridică poduri, viaducte, zidi sprijin, se croesc tunde. Ce du s’a putut construi în 20 de ani, se realizează­ în câteva luni Timp de peste 20 de ani, pe când a început construirea acesta linii, lucrările au fost tărăgănate la infinit. Era normal să fie așa, căci sub re­gimul burghezo-molkotesc, ele con­stituiau o sursă permanentă de îm­bogățire pentru dif­erite societăți de construcții, care în complicitate cu guvernanții de atunci, jefuiau avutul public. Se lucra neplanificat, ne­­conștiincios, rundele se surpau, me­reu. Lucrările reîncepeau­, societă­țile de construcții încasau alte be­neficii. In acest timp, cărbunii extrași în Valea Jiului, la Petroșani, fă­ceau un ocol de sute de km., înainte de a ajunge la centrele industriale, la București, la Tr. Severin, la Mare. Aceste sute de km. reprezentau mii de tone de cărbuni și păcură con­sumate pentru alimentarea locomo­tivelor de la : trenurile de cărbuni, un uzaj considerabil al materialului rulant, o pierdere de timp, toate acestea contribuind la scumpirea cărbunelui. Clasa muncitoare­ condusă de Partidul ei de avantgardă ducând bătălia pentru refacerea ță­rii, pentru lichidarea înapoierii noa­stre economice, pentru un nivel de­­ trai mai ridicat al celor ce muncesc, a fost aceea care a dat viață acestei căi ferate, care a făcut-o să devină o realitate. Noua conștiință, sădită în rândurile tineretului de către Partidul Muncitoresc Român, a dat roade. Numai datorită acestei noui conștiințe, a fost posibil ca munci­torii, tehnicienii și brigadierii să dea dovadă de atâta elan, și ca a­­ceastă lucrare gigantică să se des­fășoare într’un ritm atât de rapid. Așa s’a muncit pe șantierul Fi­­liași-Bumbești-Livezeni. A început în primele zile ale lui Aprilie. Acolo unde înainte nu e­­xista nimic, au apărut bară­cile. Au venit apoi oamenii muncii. In fața lor se ridica zidul de piatră al munților, în care se stăteau prăpăstii și torente de apă. Greutățile întâmpinate n’au clintit însă voința lor. Valea Jiului a în­ceput să răsune de bubuitul explo­ziilor care dărâmau stâncile. Urcați pe munți, la zeci de metri deasu­pra prăpastiilor, ei înlăturau obsta­colele ce stăteau în calea liniei. In bezna tunelurilor, la Lespezi, la Draga­lin­a și în alte părți, adeseori uzi din cauza apei ce curgea de sus, minierii și brigadi­erii, se întreceau în muncă, ajutân­­du-se, stimulându-se reciproc. Per­foratoarele, ciocăneau, zi și noapte, intr’una. De astă dată, tundele nu­­ au mai surpat, căci ele au fost f­irite de oameni, însuflețiți în echilul lor de Partidul clasei mini- JUSTIN CORNEA (Continuare în pag. 3-a) y Bsi, in cadrul unei grandioase manifestatii, peste 500.000 oameni si-au exprimat dragostea față de Partidul Comunist Italian in care anunță că la demonstra­ția grandioasă din ziua de 26 Septembrie au luat parte peste 500.000 de oameni, care s-au a­­dunat pentru a-și exprima dra­gostea față de tov. Palmiro To­gliatti. Această demonstrație este o mărturie a legăturii adânci din­tre Partidul nostru și massele largi populare, o mărturie a soli­darității populare cu politica co­muniștilor de apărare a libertă­ții și a păcii. Bărbați, femei și tineri, timp de S ore au luat parte la demonstrații și au afir­mat ceea ce poporul italian a spus după atentatul care a avut loc la 14 iulie: „încercările reacțio­narilor și spiță­torilor La război vor fi respinse de frontul Unic al forțelor democrate4*. Ia indicere comunicatei C. C* al Partidului Comunist Italian? ROMA 1 (Rador) Comitetul Central al Partidului Comunist Italian a publicat un comunicat mulțumește tuturor participanților și celor care au organizat de­­monstrația. jBivernul ungar­­ publică o serie de documente ce dovedesc colaborarea ce a existat in timpul războiului Intre societățile americane și naziști Budapesta 1 (Rador) Printr’o carte albă tipărită la Budapesta, guvernul ungar publică o serie de documente ce dovedesc cola­borarea ce a existat în timpul războiului între societatea petro­lieră ungari-americană „Mauert“ și naziști. O altă serie de documenta do­ved­­sa acțiunea de sabotare în­­treprinsă de aceiaș societate și după eliberarea Ungariei Hait­ini Poli­ti cc ü pi nn ii scíhm uni si tiiiiiiii mituim In cadrul ședinței de zilele tre­cute, Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a analizat cu amănunțime problema colectărilor de cereale, problemă ce este strâns legată de buna aprovizionare a populației muncitoare de la orașe. Hrana muncitorilor de la oraș a depins în cea mai mare măsură de felul cum a răspuns țărănimea muncitoare la acțiunea de predare a cotelor de cereale. Campania colectărilor a fost și este încă lupta dârză pe care ță­rănimea muncitoare, cu sprijinul or­ganizațiilor de Partid, o poartă cu îndârjire împotriva elementelor ca­pitaliste de la sate, chiaburii și foș­tii moșieri. In unele locuri, acolo unde vigilența și spiritul luptei de clasă au fost mai slabe, aceste ele­mente au izbutit să se servească de unii notari, pretori, delegați la batoze pentru scopul lor de a sabota campania colectărilor în dauna ță­rănimii muncitoare. Aceste cazuri ivite pe alocuri, au fost puține. Pes­te tot însă, țărănimea muncitoare în frunte cu membrii de Partid, prin­­tr’o vigilență mereu trează și prin­­tr’un ascuțit spirit de luptă de clasă a reușit să dejoace mane­vrele chiaburești de sabotare și de sustragere, de la colectare. Partidul Muncitoresc Român nu se teme să arate însă lipsurile și greșelile, să le analizeze într-un spi­rit critic și să găsească mijlocul de îndreptare. De aceia hotărârea Biroului Politic a constatat și a arătat că în actuala campanie de colectări s’au săvârșit greșeli, s’au săvârșit abuzuri, am avut lipsuri. In unele părți, dintr’un exces de zel al organelor însărcinate cu co­lectarea cerealelor, s’au luat în mod nedrept cote mai mari decât trebuia. In alte părți, acest lucru s’a în­tâmplat din cauza nepriceperii u­­nor slujbași și de cele mai multe ori, din cauza introducerii în co­misii a dușmanului de clasă, chin­r huzimea exploatatoare. Este clar că aceste luări nedrepte fie­care s’au făcut în datina țără­nimii muncitoare și în acelaș timp, au făcut jocul elementelor capita­liste de la sate care sunt obișnuite cu greul sarcinilor obștești să nu apese asupra lor ci să cadă pe spi­narea țărănimii muncitoare. Constatând această lipsă, Parti­dul Muncitoresc Român, prin Bi­roul Politic, întruchipând voința cla­sei muncitoare de a ajuta și sprijini pe, aliatul ei firesc, țărănimea mun­citoare, a luat hotărirea de a cere guvernului înlăturarea acestei gre­­șeli, prin restituirea tuturor canti­tăților de cereale, percepute peste cotă la colectare. Această hotărîre dovedește cu cer­titudine încă odată că, in spiritul neadmncinatei alianțe dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoa­re, lupta de clasă se ascute din ce în ce și capitaliștii de la orașe și sate pierd tot mai mult terenul de sub picioare, puterea lor econo­mică fiind îngrădită pe zi ce trece, datorită acestei lupte hotărî­te. Hotărirea de a se restitui imediat, țărănimii muncitoare cerealele luate peste cote, vine să întărească și mai mult alianța dintre aceasta și clasa muncitoare, vine să lămurească tot mai bine țărănimea muncitoare, de justețea politicei Partidului Munci­toresc Român, care prin hotărirea sa, spulberă svonurile și șoaptele chiaburilor care au încercat pe toa­te căile, să deruteze țărănimea mim­țitoare, mințind-o că greul colec­tărilor cade tot în sarcina ei C. Deleni»» Cum sunt pregătiți profesorii în U­. R. S. S. Pentru­ încadrarea diverselor și numeroaselor școli din Uniunea Sovietică, a fost nevoie de forma­rea unui personal pedagogic cu pregătire temeinică, nu este un simplu m­jlocitor al învățăturii, ci este un agent activ în educație în stadiul de formare al personalității elevului, adică dealungul întregului ciclu de șco­­laritate, începând cu grădinițele de copii și sfârșind cu universi­tățile, niciodată pedagogul nu va putea fi­i­­locuit definitiv de ma­nualul didactic. Omul actualei societăți sociali­ste din Uniunea Sovietică și omul societății comuniste viitoare, este format de pedagog. Modelator nu al mineralului indiferent, ieftin, ușor de înlocuit în caz de nereu­șită, ci al elementului uman „su­premul bun al societății ", cum îl numește I.V. Stalin — pedagogul sovietic trebue să îndeplinească o serie de condiții fără de care munca lui va fi nu numai zadar­nică ci uneori chiar periculoasă. Astfel, orientat precis asupra scopului educației școlare, va tre­bui­ ca el însuși să fie devotat clasei muncitoare, poporului și partidului, în mijlocul cărora ele­­vul va munci pentru construirea socialismului. Pedagogul va avea un nivel ideologic ridicat, înte­meiat pe cunoașterea teoretică și practică a marxismului, leninis­mului. Își va însuși o vastă cul­tură generală și o profundă cu­noaștere a specialității sale. Va avea o temeinică cultură pedago­gică și o deprindere perfectă a metodelor de predare legate de obiectul său, în urma cunoaște­situationi­ale vieții școlare, va ști să adopte cu tact soluția cea mai justă. Pentru a fi folositor școlii, întrunind toate aceste condiții, pedagogul va trebui format într'o școală, unde pe lângă cunoștințele necesare, va fi educat el însuși prin organizarea comunităților pe­dagogice, prin prețuirea pildei m­rilor pedagogi din trecut și de azi și prin orice alte mijloace proprii Pregătirea învățământului și a procesorului depinde de condițiile matern­e ale societății. Ef­rtului de mărire a calificării profesiona­­le îi coresspunde din partea Sta­tului, oferă de­m joace și recom­­pense adecvate.­ Minimum o* calificare necesar variază însă și după tipul de școa­lă căreia va avea să i servească pedagogul. » Sunt astfel în URSS, mai mul­­te școli de calificare adagogică. Pentru încadrarea numeroase­lor grădinițe de copii, ex­stă școli de pedagogie preșcolară, cu du­rata de trei ani, urmate mai ales de femei, absolvente a cel puțin șapte clase și în vârstă de 44-25 ani. O calificară asemănătoare oferi școlile de pedagogie pentru învî­­țământul primar (clasele I—IV)*, dvând 4 ani, urmate de băeți și­­ câte de 14=25 ani, absolvenți a 7 clase. Câteva școli de pedago­gie sovitice au ambele secții: pentru grădinițe și pentru școala primară. El­vii școlilor de pedagogie la* vață materiile claselor corespun­(Continuare în pag. 3­ a­­rii pedagogiei generale și a *teo­riei pedagogiei. El tn­suși va munci cu dragoste de profesiunea lui, de elevi, de Pedagogul, colegi, de patrie și­ în diversele Pregătirea profesorilor pe specialități în institutele din U.R.S.S. In clișeu , lecția pentru studenții din cursul 5. De ce e fi disperată madam Stoenescu. Moșierimea. Crede că-și pierde definite poeziile sociale și eco­nomice și deaceia a intrat int­ o panică vecină ca disperarea și ridicolul. Care moșier nu a visat să-și rî>asă feciorul subsecretar de stat, sau deputat, ținând sfo­răitoare discursuri în incinta pă­lăvrăgelilor găunoase de odini­oară ! Care moșieriță nu a văzut în fața ei o castelană, schimbând toalete și localități cu climă plă­cută, cu musică și dansuri. Bur­ghezia a crezut totdeauna că inteligența este o funcție finan­ciară, iar bogăția cel mai sigur pașaport al imbecililor spre si­tuații înalte. Dar, rând pe rând, visurile burgheziei se năruesc ca o construcție de carton poleit. moșîerițele și-au pierdut capul .Doambeleu moșieresc aduc o notă de ridicol ucigător» De pildă, ori de dimineață „d-na TM Stoe­nescu urca roșie ca racul» în pas de defilare spre Prefectură. Ieșea de la Liceul teoretic Nr. î, unde fiica sa dase examen. — Sărut mâna, sărut mâna, „madame“ Stoenescu ! — Ah, bonjour domnule Po­pes­cu, răspunde dânsa, făcin­­du-și de sor răcoare cu un ziar (deși de vre-o săptămână, la această ori e frig de abtnelea). — Dar, ce s’a întâmplat de sunteți așa agitată . — Ce să fie, vin dela liceu» dela examenul fetei. Zău, ci nici nu mai văd înaintea ochilor. IncMpuește-ți, dom'le, fata mea respinsă la examen­­..» — Se poate­­ cum s’a intim­.t G. GEORGESCU ,Gwlit(«ü2f.r* tss­peg. Iii-a)

Next