Inainte, octombrie 1948 (Anul 5, nr. 1171-1197)
1948-10-01 / nr. 1171
Popoarele au dreptul să știe Ind să după preluarea puterii de către Soviete, dascălul neuitat al clasei mumcilora și al tuturor popoarelor exploatate și înrobite —marele Lenin — expunea astfel obiectle și metodele diplomației sovietice .Noi luptăm împotriva minciunii guvernelor care în vorbe sunt roale pentru pace și pentru dreptate, dar în fapt duc războaie de cotropire și de jif. Nici un guvern nu va spune tot ceea ce crede. Noi suntem însă împotriva diplomației secrete și vom lucra pa față înaintea întregului popor". „Popoarele au dreptul să știe“ —aceasta a fost călăuza politicii externe a Uniunii Sovietice de «1 mei până azi.— ~ Popoarele au dreptul să știe cine a âță și cine pregătește răsboiul și cina apără pacea, liniștea și buna stare a celor mulți din toată lumea. Popoarele au dreptul să știe, că deasupra tuturor granițelor au toate un vrăjmaș comun; imperialismul ațâțător la răsboi—ci ca de „monștrii ai omenirii " cari,orbiți de neputință în fața desfășurărilor istorice, ignorând voit consecințele unui războiu, se svârle cu capul înainte în pregătirea aventurei războinice, căutând „soluția*“ crizei regimului capitalist în perioada prăbușirii sale. „Popoarele au dreptul să știe“ acesta a fost principiul care a călăuzit și de data aceasta expunerea sinceră și masivă făcută la ONU în numele Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, de către șeful delegației sovietice Andrei ‘Iamarrinei Vâșinki. Spărgând învelișul de minciuni în care guvernele statelor imperialiste își ascund ațâțarea perfidă, pregătirea criminală, manevrile minștiuoase, delegatul Țării Socialismului, — campioana păcii și a luptei pentru libertatea tuturor popoarelor,— a strigat peste tot întinsul pământului adevăruri cari nu pot fi nici dezmințite, nici mai departe camuflate. Una câte una sau înșirat în cuvântarea lui Vâșinski numeroasele dovezi ale politicii imperialiste, în frunte cu imperialismul american, care urmărește o politică de expansiune, de supremație mondială și de pregătire a celui de al treilea război mondial: — Blocul militar și politic, războinic și agresiv organizat de USA cu Anglia, Franța și... Germania apuseană, vestitul focar al militarsmului german și al agresiunii hitleriste. — Statul major comun angloamerican, care în loc de a-și înceta activitatea odată cu înfrângerea Germaniei hitleriste, duce dimpotrivă o activitate de pregătire războinică și de ațâțare. — Publicarea unor hărți ale celui de al 3 lea răsboiu mondial comentate în toate felurile. Publicații și oameni de stat americani și englezi cari ațâță fățiș la războiu și împroașcă cu calomniile cele mai nerușinate. ION RADOVAN (continuare în pag. IV) Anul V Mr. 1171 4 Pagini 4 # Vineri 1 Octombrie 1948 PSOLE ta nimroA tei MinunîtpMJ * : '**■; > '4 ORGAN PENTRU OLTENIA AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN REDACȚIA Cratev», iît. Ko<fSin»ae*im i, telefon S61ii | ADMÎNISTRAȚIA Str. Popa Sapei 8, tar#fon JW Tas* poftaîn pl@tina tn numerar teontem Aprob. Dir. Ren. P.W.T Nr S8994S din 194â ABONAMENTE Salariați . 100 lei !om Particulari , 150 lei lunar licit CSC 50-14 Snnatați, 500 lei lunar La inițiativa Partidului Muncitoresc Român Guvernul a hotărit Masive scăderi 68 prețuri la mărfurile de larg consum — Comunicatul Consiliului de Miniștri — București 1 (prin telefon).— Un important Consiliu de Miniștri a avut locuri la amiază sub prezidenția d-lui Prim Ministru dr. Petru Groza. Au luat parte toți titularii departamentelor și miniștrii adjuncți. Consiliul a început la orele 12 și a luat sfirșit la orele 14, București 1 (urin tel)— Consul de Miniștii in ședința sa 30 Septembrie 1948. Examinând rapoartele prezentate de departamentele economice în urma însărcinării date de Consiliul de Miniștri. Având în vedere că măsurile economice luate de guvern printre care stabilizarea monetară și naționalizarea principalelor întreprinderi industriale, bancare, de asigurare și de transport au pus bazele unei noui vieți economice . Preocupați de grija de a îmbunătăți condițiile de viață ale celor ce muncesc. Constatând că sforțările făcute de oamenii muncii pe tărâmul redresării economice, prin mărirea producției și reducerea prețului de cost, Ingăduc astăzi o scădere a prețurilor de desfacere la o serie de mărfuri de larg consum. Decide: Se vor scădea prețurilemorurilor de mai jos după cum urmează : Care bovină de la 116 lei kgr. la 70 lei kgr., zahăr de la 70 lei kgr. la 56 lei kgr., paste făinoase de la 57 lei kgr. la 40 lei kgr., americă nealbită dela lei 68 m. la 53 lei m., americă albită dela lei 71,50 m. la 58 lei m., alia vopsită dela 69 lei m. la 55 lei m., stamba imprimată dela 95 lei m. la 80 lei m, zefir dela 90 lei m. la 77 lei m., știfon dela 88 lei m. la 73 lei m., finet dela 75 lei m. la 55 lei m., doc dela 146 lei m. la 119 lei m., cașmir dela 114 lei m. la 97 lei m., prosoape dela 89 lei m. la 64 lei m., barehet dela 118 lei m. la 97 lei m., cămăși bărbătești dela 299 lei bucata la 254 lei bucata, stofe costum bărbătești dela 806 lei m. la 578 lei m., stofe pardesiu bărbătești dela 916 lei m. la 641 lei, m., stofe palton bărbătești dela 1550 lei m. la 1037 lei m., stofe rochii dela 390 lei m. la 251 lei m., stofe palton femei dela 882 lei m. la 548 lei m, șaten căptușesc serge femei dela 517 lei m. la 197 lei m., serge bărbătesc dela 238 lei m. la 174 lei m., bocanci muncitorești talpă dublă dela 1700 lei perechea la 1286 lei, bocanci bărbătești talpă simplă dela 1635 la 1200 lei perechea, pantofi bărbătești dela 1545 lei la 1276 lei perechea, pantofi femei dela 1250 lei perechea la 928 lei perechea. Decizia prevede și alte reduceri pe care le vom publica în numărul de mâine. Prețurile de vânzare de mai sus se înțeleg la vânzările cu amănuntul către consumatori# pentru mărfurile ce au însușiile conforme cu dispozi iunile în materie de fabricație date de departamentele economice complicate, cota parte distribuită în cadrul normelor de reglementare a consumului. PARTIDUL MUNCITORESC ROMÂN — JUDEȚEANĂ DOLJ — Azi 1 Octombrie 1948, orele 17 va avea loc ia sala cinematografului „SCALA*‘ 0 CONFERINȚA PUBLICA cu ocazia Împlinirii a 10 ani de la apariția Cursului Scurt de Istoria Partidului Comunist (bolșevic) a UNIUNII SOVIETICE După cooferinta va rula un film SOVIETIC — Iméeax^m liberă — Așa se naște noul drum al cărbunelui Spărgând maoii, calea ferata Bmndești-tirani, înaintează vizând cu ochii. — Distanța Petroșani-Bucuresti 22 perechi trenuri vor circula * si scurteazi ca 182 m. * si hi o pe aceasta linie. * w De șase luni de zile, Valea Jiului freamătă de viață. Mii de muncitori și tineri brigadieri, veniți din toate colțurile țării, reprezentând toate naționalitățile conlocuitoare, lucrează să deschidă drum căii ferate Foiași-Bumbești-Liveaeci. De 6 luni, târnăcoapele, caemalele și perforatoarele lovesc și sfarmă stâncile ce stau în calea liniei. Cu fiecare lovitură de târnăcop sau de lopată, înaintează lucrările de terasament, înaintează instalarea liniei, care se apropie tot mai mult de Livezeni. Pentru a-i deschide calea, se ridică poduri, viaducte, zidi sprijin, se croesc tunde. Ce du s’a putut construi în 20 de ani, se realizează în câteva luni Timp de peste 20 de ani, pe când a început construirea acesta linii, lucrările au fost tărăgănate la infinit. Era normal să fie așa, căci sub regimul burghezo-molkotesc, ele constituiau o sursă permanentă de îmbogățire pentru diferite societăți de construcții, care în complicitate cu guvernanții de atunci, jefuiau avutul public. Se lucra neplanificat, neconștiincios, rundele se surpau, mereu. Lucrările reîncepeau, societățile de construcții încasau alte beneficii. In acest timp, cărbunii extrași în Valea Jiului, la Petroșani, făceau un ocol de sute de km., înainte de a ajunge la centrele industriale, la București, la Tr. Severin, la Mare. Aceste sute de km. reprezentau mii de tone de cărbuni și păcură consumate pentru alimentarea locomotivelor de la : trenurile de cărbuni, un uzaj considerabil al materialului rulant, o pierdere de timp, toate acestea contribuind la scumpirea cărbunelui. Clasa muncitoare condusă de Partidul ei de avantgardă ducând bătălia pentru refacerea țării, pentru lichidarea înapoierii noastre economice, pentru un nivel de trai mai ridicat al celor ce muncesc, a fost aceea care a dat viață acestei căi ferate, care a făcut-o să devină o realitate. Noua conștiință, sădită în rândurile tineretului de către Partidul Muncitoresc Român, a dat roade. Numai datorită acestei noui conștiințe, a fost posibil ca muncitorii, tehnicienii și brigadierii să dea dovadă de atâta elan, și ca această lucrare gigantică să se desfășoare într’un ritm atât de rapid. Așa s’a muncit pe șantierul Filiași-Bumbești-Livezeni. A început în primele zile ale lui Aprilie. Acolo unde înainte nu exista nimic, au apărut barăcile. Au venit apoi oamenii muncii. In fața lor se ridica zidul de piatră al munților, în care se stăteau prăpăstii și torente de apă. Greutățile întâmpinate n’au clintit însă voința lor. Valea Jiului a început să răsune de bubuitul exploziilor care dărâmau stâncile. Urcați pe munți, la zeci de metri deasupra prăpastiilor, ei înlăturau obstacolele ce stăteau în calea liniei. In bezna tunelurilor, la Lespezi, la Dragalina și în alte părți, adeseori uzi din cauza apei ce curgea de sus, minierii și brigadierii, se întreceau în muncă, ajutându-se, stimulându-se reciproc. Perforatoarele, ciocăneau, zi și noapte, intr’una. De astă dată, tundele nu au mai surpat, căci ele au fost firite de oameni, însuflețiți în echilul lor de Partidul clasei mini- JUSTIN CORNEA (Continuare în pag. 3-a) y Bsi, in cadrul unei grandioase manifestatii, peste 500.000 oameni si-au exprimat dragostea față de Partidul Comunist Italian in care anunță că la demonstrația grandioasă din ziua de 26 Septembrie au luat parte peste 500.000 de oameni, care s-au adunat pentru a-și exprima dragostea față de tov. Palmiro Togliatti. Această demonstrație este o mărturie a legăturii adânci dintre Partidul nostru și massele largi populare, o mărturie a solidarității populare cu politica comuniștilor de apărare a libertății și a păcii. Bărbați, femei și tineri, timp de S ore au luat parte la demonstrații și au afirmat ceea ce poporul italian a spus după atentatul care a avut loc la 14 iulie: „încercările reacționarilor și spițătorilor La război vor fi respinse de frontul Unic al forțelor democrate4*. Ia indicere comunicatei C. C* al Partidului Comunist Italian? ROMA 1 (Rador) Comitetul Central al Partidului Comunist Italian a publicat un comunicat mulțumește tuturor participanților și celor care au organizat demonstrația. jBivernul ungar publică o serie de documente ce dovedesc colaborarea ce a existat in timpul războiului Intre societățile americane și naziști Budapesta 1 (Rador) Printr’o carte albă tipărită la Budapesta, guvernul ungar publică o serie de documente ce dovedesc colaborarea ce a existat în timpul războiului între societatea petrolieră ungari-americană „Mauert“ și naziști. O altă serie de documenta dovedsa acțiunea de sabotare întreprinsă de aceiaș societate și după eliberarea Ungariei Haitini Politi cc ü pi nn ii scíhm uni si tiiiiiiii mituim In cadrul ședinței de zilele trecute, Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a analizat cu amănunțime problema colectărilor de cereale, problemă ce este strâns legată de buna aprovizionare a populației muncitoare de la orașe. Hrana muncitorilor de la oraș a depins în cea mai mare măsură de felul cum a răspuns țărănimea muncitoare la acțiunea de predare a cotelor de cereale. Campania colectărilor a fost și este încă lupta dârză pe care țărănimea muncitoare, cu sprijinul organizațiilor de Partid, o poartă cu îndârjire împotriva elementelor capitaliste de la sate, chiaburii și foștii moșieri. In unele locuri, acolo unde vigilența și spiritul luptei de clasă au fost mai slabe, aceste elemente au izbutit să se servească de unii notari, pretori, delegați la batoze pentru scopul lor de a sabota campania colectărilor în dauna țărănimii muncitoare. Aceste cazuri ivite pe alocuri, au fost puține. Peste tot însă, țărănimea muncitoare în frunte cu membrii de Partid, printr’o vigilență mereu trează și printr’un ascuțit spirit de luptă de clasă a reușit să dejoace manevrele chiaburești de sabotare și de sustragere, de la colectare. Partidul Muncitoresc Român nu se teme să arate însă lipsurile și greșelile, să le analizeze într-un spirit critic și să găsească mijlocul de îndreptare. De aceia hotărârea Biroului Politic a constatat și a arătat că în actuala campanie de colectări s’au săvârșit greșeli, s’au săvârșit abuzuri, am avut lipsuri. In unele părți, dintr’un exces de zel al organelor însărcinate cu colectarea cerealelor, s’au luat în mod nedrept cote mai mari decât trebuia. In alte părți, acest lucru s’a întâmplat din cauza nepriceperii unor slujbași și de cele mai multe ori, din cauza introducerii în comisii a dușmanului de clasă, chinr huzimea exploatatoare. Este clar că aceste luări nedrepte fiecare s’au făcut în datina țărănimii muncitoare și în acelaș timp, au făcut jocul elementelor capitaliste de la sate care sunt obișnuite cu greul sarcinilor obștești să nu apese asupra lor ci să cadă pe spinarea țărănimii muncitoare. Constatând această lipsă, Partidul Muncitoresc Român, prin Biroul Politic, întruchipând voința clasei muncitoare de a ajuta și sprijini pe, aliatul ei firesc, țărănimea muncitoare, a luat hotărirea de a cere guvernului înlăturarea acestei greșeli, prin restituirea tuturor cantităților de cereale, percepute peste cotă la colectare. Această hotărîre dovedește cu certitudine încă odată că, in spiritul neadmncinatei alianțe dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, lupta de clasă se ascute din ce în ce și capitaliștii de la orașe și sate pierd tot mai mult terenul de sub picioare, puterea lor economică fiind îngrădită pe zi ce trece, datorită acestei lupte hotărîte. Hotărirea de a se restitui imediat, țărănimii muncitoare cerealele luate peste cote, vine să întărească și mai mult alianța dintre aceasta și clasa muncitoare, vine să lămurească tot mai bine țărănimea muncitoare, de justețea politicei Partidului Muncitoresc Român, care prin hotărirea sa, spulberă svonurile și șoaptele chiaburilor care au încercat pe toate căile, să deruteze țărănimea mimțitoare, mințind-o că greul colectărilor cade tot în sarcina ei C. Deleni»» Cum sunt pregătiți profesorii în U. R. S. S. Pentru încadrarea diverselor și numeroaselor școli din Uniunea Sovietică, a fost nevoie de formarea unui personal pedagogic cu pregătire temeinică, nu este un simplu mjlocitor al învățăturii, ci este un agent activ în educație în stadiul de formare al personalității elevului, adică dealungul întregului ciclu de școlaritate, începând cu grădinițele de copii și sfârșind cu universitățile, niciodată pedagogul nu va putea fiilocuit definitiv de manualul didactic. Omul actualei societăți socialiste din Uniunea Sovietică și omul societății comuniste viitoare, este format de pedagog. Modelator nu al mineralului indiferent, ieftin, ușor de înlocuit în caz de nereușită, ci al elementului uman „supremul bun al societății ", cum îl numește I.V. Stalin — pedagogul sovietic trebue să îndeplinească o serie de condiții fără de care munca lui va fi nu numai zadarnică ci uneori chiar periculoasă. Astfel, orientat precis asupra scopului educației școlare, va trebui ca el însuși să fie devotat clasei muncitoare, poporului și partidului, în mijlocul cărora elevul va munci pentru construirea socialismului. Pedagogul va avea un nivel ideologic ridicat, întemeiat pe cunoașterea teoretică și practică a marxismului, leninismului. Își va însuși o vastă cultură generală și o profundă cunoaștere a specialității sale. Va avea o temeinică cultură pedagogică și o deprindere perfectă a metodelor de predare legate de obiectul său, în urma cunoaștesituationiale vieții școlare, va ști să adopte cu tact soluția cea mai justă. Pentru a fi folositor școlii, întrunind toate aceste condiții, pedagogul va trebui format într'o școală, unde pe lângă cunoștințele necesare, va fi educat el însuși prin organizarea comunităților pedagogice, prin prețuirea pildei mrilor pedagogi din trecut și de azi și prin orice alte mijloace proprii Pregătirea învățământului și a procesorului depinde de condițiile materne ale societății. Efrtului de mărire a calificării profesionale îi coresspunde din partea Statului, oferă dem joace și recompense adecvate. Minimum o* calificare necesar variază însă și după tipul de școală căreia va avea să i servească pedagogul. » Sunt astfel în URSS, mai multe școli de calificare adagogică. Pentru încadrarea numeroaselor grădinițe de copii, exstă școli de pedagogie preșcolară, cu durata de trei ani, urmate mai ales de femei, absolvente a cel puțin șapte clase și în vârstă de 44-25 ani. O calificară asemănătoare oferi școlile de pedagogie pentru învîțământul primar (clasele I—IV)*, dvând 4 ani, urmate de băeți și câte de 14=25 ani, absolvenți a 7 clase. Câteva școli de pedagogie sovitice au ambele secții: pentru grădinițe și pentru școala primară. Elvii școlilor de pedagogie la* vață materiile claselor corespun(Continuare în pag. 3 arii pedagogiei generale și a *teoriei pedagogiei. El tnsuși va munci cu dragoste de profesiunea lui, de elevi, de Pedagogul, colegi, de patrie și în diversele Pregătirea profesorilor pe specialități în institutele din U.R.S.S. In clișeu , lecția pentru studenții din cursul 5. De ce e fi disperată madam Stoenescu. Moșierimea. Crede că-și pierde definite poeziile sociale și economice și deaceia a intrat int o panică vecină ca disperarea și ridicolul. Care moșier nu a visat să-și rî>asă feciorul subsecretar de stat, sau deputat, ținând sforăitoare discursuri în incinta pălăvrăgelilor găunoase de odinioară ! Care moșieriță nu a văzut în fața ei o castelană, schimbând toalete și localități cu climă plăcută, cu musică și dansuri. Burghezia a crezut totdeauna că inteligența este o funcție financiară, iar bogăția cel mai sigur pașaport al imbecililor spre situații înalte. Dar, rând pe rând, visurile burgheziei se năruesc ca o construcție de carton poleit. moșîerițele și-au pierdut capul .Doambeleu moșieresc aduc o notă de ridicol ucigător» De pildă, ori de dimineață „d-na TM Stoenescu urca roșie ca racul» în pas de defilare spre Prefectură. Ieșea de la Liceul teoretic Nr. î, unde fiica sa dase examen. — Sărut mâna, sărut mâna, „madame“ Stoenescu ! — Ah, bonjour domnule Popescu, răspunde dânsa, făcindu-și de sor răcoare cu un ziar (deși de vre-o săptămână, la această ori e frig de abtnelea). — Dar, ce s’a întâmplat de sunteți așa agitată . — Ce să fie, vin dela liceu» dela examenul fetei. Zău, ci nici nu mai văd înaintea ochilor. IncMpuește-ți, dom'le, fata mea respinsă la examen..» — Se poate cum s’a intim.t G. GEORGESCU ,Gwlit(«ü2f.r* tsspeg. Iii-a)