Inainte, octombrie 1948 (Anul 5, nr. 1171-1197)
1948-10-01 / nr. 1171
Doi ani de la apariția revistei „CONTEMPORANUL" încă de la apariție — acum doi ani — Contemporanul cel mai de seamă săptămânal politic, social și cultural din țara noastră, născut In condițiuni de transformare structurală a societății, a participat—inițial, destul de modest — la lupta pentru desvoltarea și înflorirea artei literaturii și științei, călăuzit fiind de principiul condiționării acestora de sistemul economic, social și politic existent. Contemporanul, consecvent luptător pentru democrație și energc combatant al tuturor manifestărilor artei decadenței bugheze, a făcut în acești doi ani de apariție pași mari înainte, chemând și îndemnând la creație realistă elementele talentate din sânul clasei muncitoare, țărănimei muncitoare și intelectualității progresiste, fiind totodată un îndreptar de seamă in activitatea artiștilor, scriitorilor șî tuturor oamenilor de cultură In tot acest timp, Contemporanul a militat cu dârzenie pe frontul celei mai avansate ideologi, răspândind în masse învățătură marilor dascăli ai proletariatului, Marx, Engels, Lenin, Stalin și analizând teoretic realizările și transformările din țara noastră la drum spre socialism, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. Alături de Scânteia, organ »ul central al PMR, Contemporanul a demascat neînfricat toate manevrele imperialismului agresiv și a sluj gilor sale de pretutindeni, fiind un factor important al frontului nostru ideologic și un dușman de temut al tuturor manifestărilor ideologice ale capitalismului în putrefacție [UNK] inspirându-se din activitatea hotărâtă a artiștilor, scriitorilor și tuturor creatorilor de frumos din Uniunea Sovietică, redactorii Contemporanului și-au însușit arma o sluțită a criticii și autocritică in munca de fiecare zi, instrument de seamă în înlăturarea lipsurilor și slăbiciunilor. Totodată ei au prezentat in culori reale marele aport adus de arta, știința și cultura sovietică în disvoltarea mondială a genului uman și sprijinul de de acestea tuturor luptătorilor pentru pace, libertate și progres din lumea întreagă. In pragul celui de al treilea an de apariție, colectivul redacțional al ziarului înainte, organ pentru Oltenia al PMR urează Contemporanului succes și spor la munca de făurire a unei arte și cu duri noui, și își exprima credința că și de acum înainte, redactorii acestei reviste vor reprezenta—călăuziți de ideolologia marxist-leninistă — aspirațiile și năzuințele către mai bine ale masselor muncitoare din Republica Populară Română, care conduse de Partidul Muncitoasc Român merg pe drumul construirii Socialismului, INAINTE Realizările Filialei U.R.LII.5. din Craiova invadierii Mii de pe litierele naționale Munca depusă pentru întărirea legăturilor de prietenie cu U.R.S.S. Acțiunea dusă printre țărănimea muncitoare In vederea Congresului General, Filiala ARLUS din localitate, a dus o muncă intensă în toate ramurile de activitate ce-i stau în sarcină. Astfel în luna August, Filiala ARLUS Craiova, a organizat comitete noui, alese în spiritul ascuțirii luptei de clasă. Aceste comitete au pornit cu mare avânt pe linia instrucțiunilor centralei, la munca de adâncire a studiului vieții popoarelor sovietice sub toate aspectele ei. Aceste studii s-au popularizat în scopul adâncirii și întăririi prieteniei cu U.R.S.S. și în scopul interesării masselor asupra rolului și valorii Congresului General. Astăzi, când lagărul imperialist caută prin tot felul de manevre să defăimeze Uniunea Sovietica și țările cu democrație populară, poporul muncitor din țara noastră convins că numai prietenia cu U.R.S.S. este chezășia dezvoltării mai departe a regimului nostru democratic depune o muncă neobosită de întărire a prieteniei Româno-Sovietice, activând cu intensitate în cercurile ARLUS. Propaganda culturală Deaceia arlusiștii craioveni, potrivit angajaniereior de lucru pe perioada August- Octombrie 1948, neobosiți și perseverenți au căutat să mărească numărul de confmnțe la sate și orașe, a îmbogăți mobilierul bibliotecilor cernu*iilor, a difuzat cât mai mult material vizual. Astfel in ședințele săptămânale ale cercurilor de studii s’au pus în discuție următoarele se.e: „Uniunea Sovietică este factul determinant în formarea și desvoltarea Republicei Populare Române“. „Independența, suveranitatea și integritatea R.P.R. sunt garantate prin prietenia cu U. R. S. S.“. „Independența economică a R. P. R. este asigurată prin ajutorl dat de U.R.S.S„Cuceririle sociale ale poporului român au fost posibile și pot fi păstrate numai prin prietenia și colaborarea cu U. R. S. S.“ Popularizarea noutăților literare .Din scopul popularizării pe o scară mai mai intinsa a noutăților literare, țainice și sociale din U. R. S. S., în colectivul de traducători ai cercului de studii, s'a tradus articolul despre „caracterul popic „al criticii noastre de Eugenii Kovalcik și articolul „Intrunit sovietic" de G. Nicolaevna, care constitue un material foarte bun pentru popularizarea sistemului colectiv al agriculturii sovatice. sau ținut 722 conferințe cu rn&enalum studiile a dus autori sa leÜel: Dverkin, „Principiul Secuiist al repartiței după munca" și Gapucika, „Impinarea intereselor andividnale cu cele sociale în eg mul socialist". Potrivit circulării speciale a centrului de documentare, Filiala s’a angajat la organizarea uue: expozeu care să reiiereze prietenia Romano-Sovietina, la care arsusiștii competenți la materie lucreaza cu râvna, după planul stabilit. Numeroase inaugurări de subtitraje In cursul lunei Septembrie activitatea AKtLUb-ului ia sate a inaugurat 19 case de prietenie a cercurilor din :Tubunia,a Rojiștea, 17 m utreuiile sătești din Finala Gângiova 519 in Subfilialele Hârca și Calafat. La inaugurare s'a realizat bogate prezentări de material vizual și o masiva mobilizare a țărănimii muncitoare. Finala Craiova a trimis în cursul lunei Septembrie bibliotecilor cercurilor MUU caete ARLUS No. 2 pentru săteni și No. 3 pentru muncitori, 500 volume din colecția „Literatura pentru toți”, cuprinzând traduceri din premiații literaturii sovietice și 1.400 broșuri ale centrului de documentare. Biblioteca centrală s’a îmbogățit cu 18 volume ale lui Lenin, 5 volume ale lui Stalin și 30 volume științifice în limba rusă. S-a difuzat de asemenea 3000 reviste „Veac Nou" și multe alte publicații. Apreciind rolul important ce-l prezintă materialul vizual pentru documentarea masselor populare, Filiala a mărit posibilitățile în acest domeniu trimițând cercurilor 1500 fiografii reprezentând personalități și aspecte sovietice. S’au tipărit și confecționat 2500 lozinci cu 5000 cocarde pentru popularizarea Congresului, in acelaș scop Filiala Craiova a organizat la 26 Septembrie a. c., un mare meeting de aviație. Depășirea angajamentelor Filiala AULUS Craiova, potrivit angajamentului luat ia conferinta pe țara pe luna iulie a.c. întâmpină cel de al doilea Congres General din anul acesta cu planul de lucru, avut ca sarcină pe 1948, terminat și chiar depășit. Finala își continuă cu entuziasm munca de lămurire a masa selor, arătând nivelul ridicat și multilateral al vieții socialiste din URsS, de a muncii neprecupețit pentru desvoltarea și întărirea prieteniei Româno-Sovietice, prietenie ce reprezintă garanția viitorului fericit al R. F. R. Școlile elementare din județul Dolj înființate prin reforma invațamantului Prin legea de reformă a învățământului inițiată de Partidul Muncitoresc Român ,și însușită și galocată de guvern au luat ființă de Craiova și în județul Dolj unictoalele școli elementare cu 7 clase: Craiova, Nr. 1 Băeți, Circ. Sc. 1 și X la Școala Elemerară Nr. 1 Băeți Traian: Nr. 2 Băeții, Circa. Șc. Nr. 2 și Comin'1 ® Suburbane Craiovița și Gemele la Școala Nr. 2 Zoița Brâncoveanu? Nr. 5 Băeți, Circ. șc. V-a la Șc. Element:. Nr. 5 Băeți Trișcu;1- 6 Băeți, Circ. Șc. VI- a la Șc. Elem. Nr. 6 Băeți Ion Eliade Bărblescu; Nr. 7 Băeți Circ. VII- a Nr Șc Elemi. Nr. 7 Băeți Petrache Poenaru; Nr. 8 Mixtă, Circ. VIII-a Șc. Eleni. Nr. 8 Mixtă Tudor Vladimirescu; Nr. 9 Mixtă, Circ. Șc. IX-a și comunele Gherceștii Noi și Șimnicuil de Jos la Șc. Eleni. Nr. 9 Mixtă; Nr. 1 Fete Circ. Șc. I și X la Șc. Elem. Nr. 1 Este Elena Matei Basarab. Nr. 4 Fete; Circ. Șc. a IV-a și comunele suburbane Lascăr Catargiu, Mofieni, Romanești și Balta Verde la Șc. Elem. Nr. 4 Fete; Nr. 5 Fete Circ. Șc. a V-a la Șc. Elem. Nr. 5 Fete; Nr. 6 Fete Circ. Șc. a VI-a la Șc. Elem. Nr. 6 Fete Romancalm. Nr. 7 Fete Circ. Șc. Eleim. Nr. 7 Fete; Băilești: Nr. 4 Mixtă Circ. Șc. III-a și a IV-a și comuna Covei la Șc. Elem. Nr. 4 Mixtă; Școala de Fete la Școala Elemi. Fete. Calafat: Nr. 2 Băeți Circ. Șc. a II-a și Comuna Basarabi la Șc. Elem. Nr. 2 Băeți. Prenica: Nr. 2 Mixtă circ. a II-a Șc. la Școala Elem. Nr. 2 Mixtă. Almaj: merg comunele: Almăj, Coțofeni, Șitoaia, la Șc. Elem. din Almăj. Bistreț merg comunele: Bistreț, și Plosca la Șc. Elem. Nr. 1 Bistreț. Brabova: merg comunele: Brabova, Răchita, Seaca de Pădure, Urdinița, Bașcov la Șc. Elem. Brabov. Breasta: merg comunele: Breasta, Mihăița și Goțofenii din Dos. Bucovăț: merg comunele Bucovăț și Sărbătoarea la Sc. Eleni. Bucovăț. Carnala: merg comunele: Caran Is, Coriste și Vârtop. Cătanei merg comunele Cătune Vechi și Cătune Noua. în comuna Catane Vechi. Carpen: merg comunele Carpen și Călugări la Șc. Elem, Carpen. Călărașii merg comunele Călărași și Sărata. Căprenii merg comunele: Căprenii de Mijloc și Căprenii de Sus, Frădești și Baloșin la Șc. Elem. din Căprenii de Mijloc. Curtea merg comunele Cârcea, Coșoveștii de Sus, Coșoveștii de Jos și Lăcrița la Șc.Elem. din com. Cârcea. Gerät: merg comunele Gerät și Portărești la Șc. Elem. din Cerăt. Cioroiași: merg comunele Cioroiași, Trocbești, Cioroiu Nou, la Șc. Elem. din comuna Cioroiaș. Daneți: merg comunele Daneți, Brabeți, Braniște, și Locusteni la Șc. Elem. (Un Daneți, Dobridor: merg comunele Dobridor și Risipiți la Școala Eleni. Dobridor. Drănic: merg comunele Drănic, Badea, și Perișor la Șc. Eleni. Drănic. Fiiiași Șc. Nr. 2 merge Circ. a II-a Șc. Filiași și corn. Băcani. Fratoștița la Șc. Eleni. Fratoștița. Ghidiciu: merg comunele Ghidiciu, Seaca de Câmp, Piscu Vechi și Piscu Nou. Gighera: merg comunele Gighera, Nedeia și Zăval. Giubega: merg comunele Giubega și Galrijiuica. Goicea Mare: merg comunele Goicea Mare, Goicea Mică, Popoviceni și Cârna. Grindeni : merg comunele Grindeni, Lișteava, Orășeni și Ostroveni. Ișalnița la Șc. Eleni. Băeți Ișalnița. Livezi: merg comunele Livezi, Podani, Glodu și Țuglui. Lipov: merg comunele Stipov și și Întorsura. Maglavit: merg comunele Maglavit, Goleați și Hunia la Șc. Nr. 1 Băeți Maglavit. Malul Mare: merg comunele Malu Mare, Ghindeni, Secui, Teasc și Preajba. Măceșul de Sus: la Șc. Eleni. din Măceșul de Sus. Măceșul de Jos: merg comunele Măceșul de Jos și Săpata la Șc.eleni. Măceșul de Jos, Melnești: merg comunele Melinești, Godeni, Negoești, Amărești, Bodăești, Mierea Birnici, Tălpașu și Zăicoi. Moțăței merg elevii din comuna Moțățea. Murgași: merg elevii din comunele Murgași, Burzești, Balota de Sus, Balota de Jos, Velești,, Sculești și Guara Raiului Negai: elevii din comuna Negoi la Șc. Elementară din comună. Perișor: merg eleviî din comunele Perișor, Radovan, Mârza, Târnava, Tencănău, Ciutura și Mărăcinele Ia Șc. Elem. Nr. 2 Perișor. Piscul Sadovei: merg comunele Piscul Sadovei, Damian, Sadova și Căciulatu. Pieleștii merg comunele Pielești, Pârșani și Ghercent-Poiana Mare Nr. 2, merg comunele Poiana Mare, circ. șc. 3 și 4 și comuna Tunari la Șc. Elem. Nr. 2 Poiana Mare. Poiana de Sus: merg comunele Poiana de Sus, Bulbuceni și Florești. Puțuri: merg comunele Puțuri, Geormanu Mare, și Adunații de Germane. Rast: merg elevii din comuna Rast. Rojiște: merg comunele Rojiște, Tâmburești și Bratovoești Rudari: merg comunele Rudari și Carlate. Salcia: merg comunele Salcia, Balostița, și Valea lui Pătru. Siliștea Crucii:: merg comunele Siliștea Crucii și Afumați. Staina: merg comunele Stoina și Slăvuița. Șimnic: merg comunele Șimnic, Albești, Miachii, Izvor, Milești și Goești. Sopot: merg comunele Sopot, Cernătești și Raznic. Terpezița: merg comunele Terpezița, Săscuța, Plopșor, Bucovicior, Vârvor, Lazu și Căciiulatul. Țânțăreni: merg comunele Țâniiării, Picu și Căpind. Urzicuța: merg comunele Urzicuța, Urzica Mare și Amzulești la Șc. Elen. Nr. 1 Urzicuța: Valea Stanciului: merg comunele Valea Stanciului, Barza, Țugurești, Horezu Poenari la Șc. Elevi. Nr. 1 Valea Stanciului, Balta Verde: merg comunele Balta Verde, Braniște Făcăi și Popoveni, Argetoaia: merg elevii din comuna Argetoaia, Botoșești Paia; merg comunele Botoșești Paia și Veleni, Pleșoi, comunele Pleșoi și Predești. Toate aceste școli sunt nou înființate, cele deja existente la data reformei învățământului continuând să funcționeze mai departe ca școli elementare cu 7 clase. CITIȚI zum jMtr Ttatral național Craiova pregătește pentru Stagiunea 1948-49 Panaral cu apă Comedie de Eug. Scribe M-am născut Ieri Comedie de Garson K.min O zi de odihnă Comedie de V. Kataev Constituirea districtului de atletism Cunoscând amploarea pe care atletismul a luat-o in țara noastră, precum și în localitate, in ultima vreme s’a simțit lipsa unui conducător, care să coordoneze munca pe tărâm atletic. Considerând astfel faptul acesta de o mare importanță, în desvoltarea atletismului, un sport cu adeărat de masse, prin grija Județenei O.S.P., a fost constituit pe ziua Singurul match disputat în deplasare al seriei I-a, s-a desfășurat la Băilești, unde gazdele după un joc frumos și-au însușit victoria la două goaluri diferență, în dauna Lokomotiv © CFR, pe care a învins-o cu 3—1 (3—1). Goalurile au fost marcate de: Iureș (2) și Mitroi, respectiv Paști (din penalty), de 27 Sept. a. c. districtul de atletism, care are următoarea alcătuire: Secretar: loan Greciu; organizatoric, loan Seefeld; administrativ C. Savu; tehnic, prof. Marcel Stahle și Seifert Sigmund; presă și propagandă, C. Savu. Astifel, credem că atletismul din orașul nostru, va căpăta o mare amploare. D. prof. Bârsănescu-Gighera a condus formația: A. S. Băilești, Gaciu, Mihăilescu, Ristea, Croitoru, Creșcă, Marinescu, Mitroi, Iureș, Turcui, Goții, Călin. Lokomotiva CFR: Stanciu, Trifu, Florea, Cazacu, Paști, Fluture, Gângioveanu, Săftescu, Costescui, Ghiță, Secula. is. Mt.iiiunis uiMin [fi si 3-u ajută pe săteni în munca voluntară pe șantierul oigulm de la Bechet Pătruns de spiritul de răspundere față de sarcinile ce stau în fața clasei muncitoare și a întregului popor, tineretul din județul Dolj s’a încadrat cu hotarîre în acțiunea de muncă voluntară pentru reconstrucția țării, demonstrând asiei care este aportul adus de tineretul muncitoresc pentru refacerea și desvoltarea economică a țării noastre. Zeci de mii de tineri, muncitori, săteni și școlari s’au încadrat astfel, în brigăzile de muncă voluntară plecând pe șantierele naționale de unde s'au întors pioneri și fruntași ai muncii, așa cum a fost brigada I-a doljană care a depășit norma cu 1000 la sută. Unul din șantierele mai importante inițiat de Partid, este digul de la Bechet care va apăra și reda agriculturii 600 ha. de pământ arabil și unde muncesc zilnic un mare număr de săteni din comunele apropiate, sfătuiți ajutați în muncă de către brigași olierii înapoiați de pe șantierele naționale. Acești tineri brigadieri în colaborare cu organele administrative și organizațiile de masfă depun o muncă plină de elan, sprijinind sătenii pentru a termina șantierul la data fixată. Cojocarii Const.w. Coresp. voluntar îA. Kz. Iv. U. S.s-Duminică 3 Octombrie 1948, orele IO, în sala cinematografului „SCALA“ din localitate, va avea loc cel de al II lea CONGRES al Filialei ARLUS Craiova Rugăm ca toți delegații Îisați da cercuri prin adunările generale ținute în luna August 1948, să fie prezenți la data și ora indicată. wmm>mm De câtva timp încoace, publicul a putut vedea în pauza acestor maisportiv craiovean care frecventează curi, întreceri între tinerii atleți matchurile divizionare de foot-ball, din localitate, soldate cu rezultate mai bune sau mai slabe. Pentru un început, nu contează atât timpul realizat, ci pătrunderea acestui sport atât de frumos în rândurile masselor largi populare ale tineretului Și intr adevăr, acest sport a cuprins masse de tineret cu toate că este practicat la noi de foarte puțin timp, aceasta din cauza pasiunii pe care cei mai mulți au avut-o numai pentru foot-bal. Numai că foot-balul însă nu se poate numi că facem sport, pentru că din atletism pornesc toate celelalte ramuri, căci fără condiția fizică pe care o capeți prin atletism, nu poți rezista oricare ar fi sportul pe care-l practici. Pentru Duminecă 3 Oct. a. c. în pauza matchiului divizionar C., dintre S.F.P. Dolj și Izvorul (Bocșa Montană) Districtul de Atletism, a fixat un concurs atletic cu participarea tinerilor tuturor organizațiilor cu următoarele probe: Ora 16. L Ștafete 4X^0 m. fete. 100 m. plat băeți (serii). Ora 16,45 800 ra. fete Finala 100 ro- plat băeți. Cursa de sumi-fond 1500 ro. băeți. Responsabilii sportivi ai tuturor întreprinderilor și sindicatelor, vor prezenta tabele în dublu exemplar cu numele concurenților, la Jud. O.S.P., până Sâmbătă 2 Octombrie a. c. orele 13, spre a se putea obține intrarea gratuită a tuturor concurenților Ț ' .' C Savu I Campionatul districtual CM füliji Iintoli, saltatati (li) In cadrul seriei a 33-a, A. S. Sănătatea jucând la Filiași cu feroviarii locali, a fost înfrântă cu categoricul scor de 4—1 (1—0). Localnicii jucând mai tehnic, au învins astfel situându-se pe primul loc, Dorin Zsafîrol, a condus următoarele formațiiCFR Filiași, Mârlici, Tobă, Ruicu, Olaru, Ștefănescu, Cricitoiu, Radu I, Nițu, Norescu, Radu II, Stomnovici, A. S. Sănătatea: Fălcoi, Trotea, Grămescu, Dumitrașcu, Gherasim, Giacomo, Amărăzeanu, Smărăndescu, Nicolici, Dina, Brașoveanu.. CINEMATOGRAFE: Scala: Concert de Beethoven 6 Martie: Diamantul negru 23 August: Arinka Select: Căi albastre PIERDERI Pierdut buletinul populației nr. 21023 1 946 eliberat de Chestura Craiova pe numele Constanța Putoiu. NI decise nul. 3128 Pierdut cartelele de alimente lipt.E" pe numele Trica Elisabet și Teica Ion, eliberate de Primăria Romanești. De peclar nule. ( Pierdut fișa de imobil nr. 2 eliberata pe chestura «raiova pe munuc.e Vladimir Bundulescu inginer, ca.ea București nr. jfcJU declar »uiä. 3*| Pierdut buletinul populați» nr. 11 Vii.incuperat de uticaturi . Uaiovo pe numele Dumitrescu >. Dumitie. si decise nui aizo Pierdut cariela de alimente tip „C" D. oivrioz pe numele loana ciobanu- O declaratia. 3.27 Pierdut buletinul populației nr. 102u019„Senderot de Gustura Craiova pt numele Dumitra buugnul deuac nui. Pierdut baretinul populației nr 12103 s «43 eliberat ue 1"Petet ura Polpei București pe numele OI„l- Cuvici biotlca.n declar mil. 31.VJ Pierdut buletinele populației nr. 641—Wx.1 caberniene Ghestura Graiova pe numele ilumuuutiturescu și Aurel Paures„u ne uernor^ nme. 310^"* Pierdut buletinul populației beraider«.»mâna comune* su bane Romonciu, pe numenuxt. Balșanu. Ji ae„.ar nul./’ blal Pierdut Ușa de lmobu nr. medbera.a de Jueatura Graova pe Uuuieie Duna Tudor tu familia str. Severinului 1.3.0 ae„lar mici^ aldZ ▼ Pierdui buletinul populației nr. l900 IVUÖ eliberat de Cin. Sfura Graova, carnet C.P.lt. nr. leo/Oi elenerat de depoul G.F.U. amo„tu pe nume.e Virginia xemesuU. ire —neclar nure. 3133 Pierdut buletinul populației eliberat de Primăria Bariera Vâlcel pe n„Uleie floarea Uuuutru Ca.nn 11 d„dar nul. 313dl Pierdut buletinele popus apei nr. 104«u I y4<1 eliberat de Ghesiura Clarova pe numele Stanescu Savu și iie S.Enescu. Se declap nule. 3 iod Pierdut ușa de imobil nr. meti- liberato ae Chestura Craiova pe numele ibenovici Nicolae și Obuonvici Maria str. Chiriac nr. 36. O declar nula. 3131> Pierdut fișa de imobil nr. 2 eliberată de Chestura Graiova pe numele Petre Pieraiu, O necar nula. 8137 Pierauii mieunui podui apei nr. 8769 1 y74 eliberat de Cnestura Graiova, fișa uermonii nr. 11 eliberată de Cheatura Ciotova pe numele SchiuUerman Matilda și Subinderurali Maier ooft și Strano Salem, be deoserine. 3131 Pieraut luam ae recensamânt noxe—6 cartele ae iem.,c nr. 0.3.064 și buletinul popular.ei encheiat ae Cn„siura Craovani 3ss3—V 44 toate pe num.») Iulia Berneanu sir banul Maracine nr. 1« L1 ________________T Pierdut fisa de imobil nr. 8 eliberata de Cnestura Craiova pe numele Florica Lungu. O declar nuia 3139 Pierdut cartele de alimente tip I.C" nr. 49Wm? pe numele Brinciuimbru- O declar nuli, 3140