Inainte, decembrie 1948 (Anul 5, nr. 1223-1245)

1948-12-01 / nr. 1223

Congresul F.D.I.F. în slujba păcii încă sunt vii în memoria a mi­­ioane de oameni grozăviile răsboiu­­li de cotropire a popoarelor, dus de către hoardele fasciste ale lui Hitler, n fa­ra ochilor ,a mii de mame este vie încă amintirea chinurilor în care au pierit zeci și sute de mii de co­pilași din cauza bestiilor fasciste. Acestea toate nu pot și nu treime să fie uitate. Și azi imperialiștii a­­mericani și englezi, bancherii și fa­­brican­ii de arme vor să împingă po­poarele spre un nou războiu. mai In conștiința popoarelor apare tot limpede de ce imperialiștii în­aunte cu americanii, crează în toate colțurile globului mereu alte baze militare, de ce trimit trupe în Grecia, în Indonezia, în China, în Palestina cotropind astfel popoarele, pentru a impune jugul trusturilor și car­telurilor. Nu mai este un secret pentru ni­meni că bugetul militar al Statelor Unite reprezintă 79 la sută din bu­getul total al țării. Iată limpede de ce imperialiștii calcă acordurile interna­­ionale la care au aderat împreună la U.R.S.S. Tov. I. V. Stalin a dat adâncă explicare politicei cercu­­l­ui imperialiste arătând că inspira­torii politicei agresive din U.S.A. și Anglia nu vor să ajungă la o înfi­­ere și colaborare cu U.R.S.S.. Ei subminează acordurile în vigoare pentru că urmăresc deslanțuirea unui nou răsboiu, împotriva unui nou răsboi, pentru pace trainică, pentru progres, se ri­dică popoarele lumii întregi având în frunte Marea și puternica Uniune Sovietică. Forțele uriașe ce apără pacea sunt mult superioare forțelor agresiunii și cresc pe fiecare zi, în timp ce lagărul imperialist se des­compune neîncetat. Federația Democrată Internaționa­­lă a Femeilor care a luat naștere ca o consecință a desvoltării conștiinței și încrederii femeilor în propriile lor forțe ia parte activă la lupta po­poarelor pentru pace. Alături de Federația Sindicală Mondială și alte organizațiuni inter­na­ți­ona­le, ea a devenit azi unul din zăgazurile ce se ridică în calea ațâ­țătorilor la răsboaie și de care tre­bue să țină seamă forțele negre ale reacțiunii. F.D.I.F., a luat ființă în anii răs­­boiului anti-fascist, când eroicele fiice ale Patriei­ Sovietice, împreună cu întreg poporul, au luptat neînduplecat pentru apărarea patriei lor, încă de atunci atenția femeilor sovietice era îndreptată către organizarea colabo­rării cu femeile din lumea întreagă în lupta împotriva fascismului. Activitatea din ce în ce mai largă a F.Dr.F., corespunzând năzuințelor femeilor democrate din întreaga lu­me, i-a sporit influența și i-a întărit autoritatea. Glasul puternic a celor 83 milioa­ne de femei încadrate în F.D.I.F., ră­sună din ce în ce mai puternic, pro­testând împotriva politicei de jaf și cotropire dusă de imperialiști și slu­gile lor în Grecia, Spania, Vietnam, China, Indonezia etc. Apelul F.D.I.F. către democrații din lumea întreagă spune: „Cereți să înceteze crimele și și ajutați femeile și copiii Greciei”. Femeile au făcut să răsune O.N.U., glasul lor care protesta îm­m­­potriva teroarei sângeroase din Gre­cia monarho-fascistă, cerând să în­ceteze amestecul anglo-american în Grecia, să înceteze sprijinul militar dat monarho-fasciștilor. Congresul al V-lea al F.D.I.F. care este­­un eveniment de impor­­tanță mondială, are loc în momen­tul când la Organizația Națiunilor Unite răsună puternic glasul Uniunii Sovietice, demascând fără cruțare politica actualilor conducători ai A­­mericei și Angliei, politică de a­­țâțare a unui nou răsboiu. In mo­mentul ascuțirii luptei dintre lagărul democratic, având în frunte Uniunea Sovietică și cel imperialist condus de oamenii trusturilor U.S.A., și An­gliei, F.D.I.F., aduce prețioasa sa contribuție în sprijinul păcii. Deaceia acest Congres nu tre­­bue să fie o simplă întrunire a re­prezentantelor femeilor din întreaga lume, ci el trebue să arate hotărîrea tuturor femeilor de a împedica iz­bucnirea unui nou măcel. Luptând pentru pace, femeile își apără căminele lor, familia lor. Așa cum foarte simplu ne spunea să­­teanca Maria Ciorbeanu din Comoș­­teni: „Dacă vrem să trăim bine, să nu mai fie răsboiu, să nu ne mai omoare copiii trebue să ne organi­zăm și să luptăm în contra celor ce vor războiu”. F.D.I.F. împletește strâns lup­ta pentru pace și democrație cu lupta pentru apărarea drepturi­ Florica Buluni Secretara Județenei UFDR Dolj (continuare în pag. IV) ­i­­n vederea indicerii unui nou acord comercial româno-sovietic delegație guvernamentală română a plecat la Moscova Duminica 28 Noembrie a. e. Delegație guvernamentală compusa din tov. Alex. Bârladeanu, ministruu­l Comerțului Exterior, președinte, Gl. Gaston Marin, ministru adjunct al Industriei, Ana Tom­a, secretar ge­neral la Ministerul Afacerilor Ex­terne. Const­­­ Vlat­escu, secretar ge­neral la Ministerul Minelor și Pe­trolului, însoțită de­ un număr de consilieri și experți, a părăsit țara, plecând spre Moscova,­­in vederea indicerii unui acord comercial ro­mâno-sovietice pe anul 1949. Sub semnul ascuțirii luptei de clasă Țărănimea muncitoare din județul Dolj sprijinita de sindicatul de Salariați Agricoli în lupta contra chiaburilor exploatatori—*1 i Sindicatele de Salariați Agricoli au devenit un sprijin de luptă al ță­rănimii muncitoare contra chiaburilor exploatatori de la sate. Cu ajutorul a­­cestora ea demască zi de zi unlu­­­rile sf­ârșave ale chiaburilor care cautau să-și mențină pozițiile prin cif­­re 1n metode, numai ca să profite și să exploateze țăranul muncitor, 700 lei pentru o vizită medicală Unii din acești exploatatori, s’au Introdus prin diferite funcții admi­nistrative la sate, și în loc să vină în ajutorul țărănimii muncitoare, ei devin niște hrăpăreți, trăgând foloase personale de pe spinarea întregului popor muncitor. In comuna Drănic, Dolj, doctorul Octavian Georgescu, forțează țăranii muncitori să plă­tească 700 lei pentru o vizită medi­cală. In comuna­ Băilești chiaburul Vasile Dișa­nu vroia să dea dreptul de muncă al țăranului muncitor Mi­hai Isac ce îl avea angajat, și la intervenția Secției Sindicale de Sala­riați Agricoli din Băilești acesta a putut să-și primească dreptul lui de muncă, cu îmbrăcăminte de iarnă și 7000 lei bani. La fel și în comuna Carei chiaburul Ștefan Marinescu a­­vând angajat pe țăranca muncitoare Dumitru Ștefan căreia nu vroia să-i dea dreptul de muncă pentru că du­pă ce îi muncise toată vara, dar la intervenția grupului Sindical de Sa­lariați Agricoli, și-a câștigat dreptu­rile ei de îmbrăcăminte și suma de 3000 lei. O semănătoare ascunsă Tot Secția Sindicală de Salariați Agricoli din Băilești prin membrii ei activiști, a putut descoperi o semă­nătoare ce fusese ascunsă de fostul sindicalist Ion Niculescu, care mai înainte se introdusese în sindicat nu­mai pentru interesele lui personale. Luând această semănătoare ce era C. Balzac (continuare în pag. III-a) Studenți ai Universității din Leningrad la ora de matematici Anul V.­Nr. 1223­4 Pagini 4 Lei ** Joi 2 Decembrie 1948 PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI­VA ORGAN PENTRU OLTENIA AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN REDACȚIA Taxa poștală plătită numerar conf. ABONAMENTE Craiova, Kogălniceanu 1, tel. 26.13 aprobării Dir. Gen. P.T.T., Nr. Salariați 100 lei Imima-ADMINISTRAȚIA 269.942 din 1947 Particulari 150 lei lunar Strada Popa Șapcă 8, tel. 27­ 64 Cont CEC 60348 Instituții 500 lei lunar Citiți Oamenii muncii din Craiova răspund la chemarea Partidului, depunând eforturi ln munca voluntară ———pentru desvoltarea economică a țării---------­întreceri fulger între echipele care au lucrat Duminică la Atelierele Noui CFR Pentru amenajarea Atelierelor C. F.R. Craiova, unele dintre cele mai mari și mai moderne din Sud-Es­­t­ull european, care vor deservi un mare centru de reparații, se depune astăzi o muncă intensă. Terenul din jurul halelor cât și din hale tre­bue curățat, nivelat și amenajat. O serie de materiale ce se găsesc în jurul clădirilor, trebuiesc trans­portate și așezate la locul unde vor fi întrebuințate. Acest luteru l-au înțeles oamenii muncii din Craiova și au hotărît să con­tribue și ei în zilele de Dumi­nică, prin muncă voluntară la ame­najarea Atelierelor. De aceia, în ziua de 28 Noembrie, ei au răs­puns cu un elan și mai mare ca în Dumineca precedentă, la chemarea Sectorului I P.M.R. în vederea muncii pe acel șantier. Coloana din 350 de volumntari du­pă ce a traversat orașul a ajuns la Ateliere și repartizați pe echipe au trecut la muncă. „Echipa fulger“ , în frunte Lângă prima hală, stăteau gră­mezi mari de panouri. Panourile simt grele. Se cere un mare efort pentru a se ridica și transporta și pentru a le așeza în stive. Și to­tuși, transportul acestor panouri s’a făcut într’un timp foarte scurt. Cum anume? Ca și în munca lor zilni­că în producție, muncitorii au ini­țiat și aici întreceri între echipe. „Unii dintre tovarășii noștri nu prea au curajul să se apropie de panou­rile mai grele”, și-au zis munci­torii de la întreprinderea de arte grafice „30 Decembrie” (fostă Ra­muri). Ce-i de făcut? „Să facem noi o echipă care să lucreze cu re­peziciune și să le arate și celor­lalți că aceste panouri se pot to­tuși transporta”. Muncitorii de la ti­pografia „30 Decembrie” în frunte c­u Marin Burghiță și Gh. Dinescu, au format atunci o „echipă ful­ger”. Echipa fulger nu stă nici o clipă în loc. Ea cară fără încetare, în pas alergător panourile. Gră­mada scade văzând cu ochii. Mun­citorii de la fabrica siderurgică „Desrobirea”, formează și ei echipe ce se întrec. Și peste două ceasuri a de 10 vagoane de panouri stau stivuite frumos lângă hala atelie­relor. Nici femeile nu se lasă mai prejos Aceiași râvnă se observă pretu­tindeni pe șantier. Dacă Duminica trecută s’a obținut un randament destul de mare, de astă dată vo­lmitării îș­i dau silința să-l întreacă. Intr’o hală a Atelierelor se lu­crează la încărcatul pământului i­­n­util în vagoane. Și aici suflul în­trecerilor accelerează munca, ast­fel că la un moment dat, întreaga massă a celor ce încarcă pământ e în fierbere, lopețile se lasă și se ridică fără încetare iar încărcat ei progresează m repeziciune. Tovarășul Ciiucă, secretarul or­ganizației I-a de cartier, este și de astă dată în frunte. El vrea să arunce un număr cât mai mare de topeți într-un timp cât mai scurt. Iacordându-și eforturile a aruncat 50 de lopeți, dar nu se mulțumește numai cu atât. Luându-se la în­­trecere cu cei din jurul său, el a­­runcă cu repeziciune o a doua se­rie de 100 de lopeți. Nici femeile nu se lasă mai prejos. Tovărășiile Elisabeta Magdaș și Alexandra To­­bugaeva sunt și ele în întrecere. Astfel, vagoanele sunt încărcate și apoi pornesc, împinse de voluntari spre locul de descărcare, în spatele halelor. In altă parte a șantierului se lu­crează intens la săparea gropilor pentru cisternele de combustibil Luându-se la întrecere cu organi­zațiile de Partid de la Justiție, or­ganizația VI-a de cartier e în frun­te, terminând săparea gropii lungă de 6 și lată de 2 m. E în frunte pentrucă membrii acestei organi­zații n’a­u pierdut nici o clipă, pen­­tru că munca a fost bine organi­zată, pentru că efortul lor colectiv a învins greutățile. Unul dintre cei care a antrenat prin exemplul tău pe tovarășii din organizația VI-a este tov. Constantin Totes­cu, care vine pentru a doua oară pe aceat șantier și care de fiecare dată ne străduiește să muncească mai bine: „Nu plecăm, pâtnă nu terminăm cu descărcatul" Organizațiile de la Prefectură au JUSTIN CORNEA (continuare în pag. III) Panourile sunt cărate și stivuite cu repeziciune de către echipele luate la întrecere In hala atelierelor vagoanele cu pământ sunt încărcate unul după altul v ,­­ 1 f|ll. Gropite pentru cisternele de combustibil se adâncesc vă­zând cu ochii in spiritul luptei de clasă Justiția poporului muncitor pedepsește pe dușmanii acestuia, identificați ca sabotori ai fnsămânțărilor Bătălia însămânțărilor de toamnă, pe lângă faptul că a fost un examen pentru organi­zațiile Partidului nostru, pentru organele administrative comunale și pentru țărănimea muncitoare, a fost un foarte bun prilej pen­tru demascarea elementelor chia­­burești și moșierești care cu a­­ceastă ocazie și-au dat arama pe fată, căutând să saboteze econo­mia națională și bunăstarea celor ce muncesc. Toate încercările lor de sabotare, s’au sdrobit însă în fața vigilen­tei și spiritului luptei de clasă, întreținute mereu vii în massa țărănimii muncitoare de către or­ganizațiile de­­ bază sătești și ,ast­fel cei ce au încercat să saboteze însămânțările s’au văzut arestați și înaintați Justiției populare pentru a-și primi pedeapsa. Unii dintre foștii moșieri sau chiaburi, nu au vrut să însămân­țeze de loc, alții au însămânțat mai puțin grâu la hectar decât cantitatea prevăzută de 160 kg­, la hectar. Și unii și alții s’au vă­zut în fața judecății poporului, fiecare primind­u -și pedeapsa bine meritată, dată în spiritul luptei de clasă, ca pentru un dușman înverșunat al poporului mun­citor. Iată o primă serie de sabo­tori ai însămânțărilor identificați în persoana chiaburilor și foștilor moșieri, care nu au vrut să însă­mânțeze nici o palmă de pământ din cotele rămase de la reforma agrară. Maria Mihail, proprietară a 50 hectare în comuna Brădești- Dolj, a fost condamnată la trei luni închisoare corecțională și 20.000 lei amendă, pentru neexe­­cutarea planului de însămânțări. Ion Bădiceanu, căpitan de re­zervă deblocat, proprietar a 45 hectare în comuna Brădești-Dolj, a fost condamnat la trei luni închisoare corecțională și 10.000 lei amendă, pentru­ neînsămânța­­rea terenului prevăzut în plan, 50 Maria Teodora, proprietară a hectare în comuna Bechet, două luni închisoare corecțională și 20.000 lei amendă, Valentina Dudumi, din Bucu­rești, proprietară a treizeci hec­tore în Fintoștită, la trei luni închisoare corecțio­nală și 15.000 lei amendă pen­tru neexecutarea planului. Mioara Cândea din București, (continuare In pag. III) pagina sha, pagina femeii luptătoare pentru pace, democrape și progres. Refacerea uzinei electrice din Caracal O mare parte din lucrări vor fi executate de muncitorii din Caracal, rezultându-se economii de 2180 000 lei. Caracal. Orașul Caracal are o uzină electrică, a cărei construc­­ție datează din anul 1908. Mo­toarele din centrala uzinei, au­ fost exploatate de către condu­­cătorii regimurilor burgheze fără nici o cruțare,­­astfel că, până în 1947 erau motoare care de la instalarea lor nu au fost supuse nici unei revizuiri sau repara­­țiuni generale. Odată cu venirea la conducerea primăriei a oamenilor muncii, lu­crurile s’au «chimbfut. Cu mij­loace proprii, care înainte nu a­­jungeau nici unei întrețineri cu­rente, s’a repus în funcțiune un motor de 800 H.P., astfel că în iarna anului 1947—1948, lumina electrică a satisfăcut întreg o­­rașul. 1­1 ■, i­ In cursul anului acesta, s’au făcut de asemenea, îmbunătățiri la rețeaua electrică, s’a intensificat iluminatul public, s’a înființați un atelier de strungari­ și unul de sudură autogenă, toate din fonduri proprii. Uzina electr­iei are în prezent de executat pla­nuri de renovare a trei motoare și de refacere a rețelei electrice, lucrări după devize în valoare de 9.000.000 lei. Lucrările de reparație a mo­toarelor, care după deviz însu­mau 5.480.000 lei, vor fi în mare parte executate de muncitorii din Caracal, iar restul angajate la Uzinele „Steaua Roșie” București și nu vor întrece suma de 3.300.000 lei, astfel că, din suma destinată (continuare în pag. III-®)

Next