Inainte, decembrie 1948 (Anul 5, nr. 1223-1245)

1948-12-01 / nr. 1223

I­n­t « A­K­W­W » Trăiască al doilea Congres al Federației Democrate Internaționale a Femeilor Prin Congresul ce se desfide azi la Budpesta 83 milioane de femei vor apăra pacea Astăzi se deschidă la Budapesta a­ doi ei Congres al Fade a i­­i De­­mocrica Interna­iona­l a Femeilor. In î­ ț ca­sa um« f m­ii­­ de toate na­­ționa­liă ile, de ’ca e cu o­­­e, de to i ®­ra.e­e, de toate credit­ele, unite în oranizați democrate îi stâng rân­­du­r­i și se întâ­nasc azi în Congre­sul lor. Libere și mândre, femeie sovietice s'au pregătit pentru Congre­­so­n­a­­rizând a g lupta pen­tu pare a fe­­m­el­or de pretutindeni. Alături de s­ s sunt fem­­ii­­ din jă­i e cu clema­­era­ la popună iar femeile din în­treaga lume și-au t­imp del­egale e la Congres și așt­ap­ă cu viu in­eres desbat­ic­e și ho­ a­urile de la Buda­pesta. Fii ce în ce mai­impede încep sa vadă fem­n­e că numai strâns u­­nite în organiza ii democrate pot Iu­ta pentru apă area dreptu­l­or lor pot ide­­i economice și tot mai mult cresc rându­ i e lor. Optzeci și trei milioane femei din toa­t lumea sunt repreze­ntate la Congres din cae 600 d lrecte ale fem­i­i: din fă f­e libere ca și din fă i­e imperialiste sau subjugate de imperia­l,ti. Ele vor afirma puternic voința de pace și de luptă dârză împotriva atâtt­e­l­or la un nou răz­boi a. Desbdteri­i Congresului vor înce­pe cu hârra de seamă asupra acti­­vității Federației. Această activitate este uriașă ca și rezu­latele ei. 83 mi­ioane femei din 51 de să­i fac astăzi parte din F.D.I.F., Federația a mobi­lzat la luptă pentru pace a­­ceste femei, a făcut să se întă ească mereu unitatea lor, devenind unul din factorii aci­i ai Frontului Păcii. Mi­ioane de femei din țările li­bere au protestat împotriva regimu­ri de tersa­e din Grecia și Spania și au tri­mis cuvinte de îmbărbătare și ajuto­r­e materiale luptătorilor din ace ta ră­i. In Grecia și Spania ca și în tă­­iîte, co­ o­il­e, fem­ie luptă cu arma în mână a'ătu­l de bă­ba'i, pentru libe­ra e, pentru o viață mai bună. In vii­or F.D.I.F., își propune să sprijine și mai intens lupta fem­ilor din zone să ie coloniale. Mi­lioanele de femei di­n China, Indi­a, Indonezia care se liună tot mai puternic la lupta împo­tiva imperi­alismului ex­­p­oata­t , vor însemna un factor im­portant în rezolvarea problemei păcii. F.D.I.F., își va împreti lupta pen­tru pace și democrație cu lupta pen­tru apă­area drep­u­il­or politice, e­­conomice și id­eale ale femeilor. Federația mobi­izează feme­le la lupta pentru instaurarea reg­um­ntelor de democ­afie. Numai în astfel de re-im prob­le­ma e­tde.ă.i. femeii poate fi rezolvată. Numai în U.R.S.S. și în țările cu demo­rafie popu­l­ă femeia a fost e­ib­rată, creindu-i-se ar­e condiți de viață. Pe când în țările cu democrafie popu­ară urmând exemplul U.R.S.S. grija pent­u copi și femeie este din ce în ce mai mic, î­n­să le domi­nate de imperia imn și în țările co­loniale, soarta femei or fi cop­ilor este tragică. In Grecia copiii văd cum părinții trebue să-și apere cu prețul vieții lor libe­ra ca, în­să i­e copiiale copiii sunt exponați în mod barbar înce­pând de la vâ­sta de 5-6 ani. Nu este să ă însemnă ate că a­­cest Congres se fine tocmai în vre­mea când la O.N.U. răsună pu­te­ric gasul U.R S.S. demarcând fără cum­,e poiti­a ajâță o­ilor la un nou războiu. Lagărul democratic și anti­mpe­­rialist, lagărul pășii este din ce în ce mai puternic și zecile de milioane de femei mobi­lzate de F.D.I.F., vor aduce o cort­ibufie se ioacă la întă­­li­ea acestui lagăr, fă and ca poliți­­a de agresiune și destituire a unui nou râsboiu mondial să nu poată stă și decât p­intr'un eșec rușinos. „Sunt încă prea vii în m morte p'mioare'of g ozăvi h ră­bixiru'trec ni și sunt prea mari fert :fe soci: Ipt­n­­tru pace, patru ca el,vii lui Chuc’ill, înt.’o­ag­es'un: să Ii po­­­tă înfrânge fi să «nri pte lucrul, spre un nou răsbo­u” — sil no tev. Stir în în intervijwul aspid-i ziarului „Pravda”. In interesul menținerii păcii, al ere­­ii uror mai bune conci fii de via­ță, F.D.I.F., își va duce mai d­parte Iup­ta sa, pent­u educarea morselor de femei, făcându-le să înțeleagă că pacea și viforul cop­ilor lor, că lupta și munca pentru un trăia m­i bun, nu pot fi despârțite de sol­dat­a ea î­i luptă a popoarelor sub­jugate de imperia­ll­i, lupta ce se duce pertu indep­ndența și suvera­­nitatea lor naț ională. Gheta Teodora. .Glasurile ce se vor auzi acolo, or avea destulă putere să strige pen>i oul toate. PACE* — Cu realizări întâmpină sătencele de­jene Congresul F. D. I. F. — Cu câtă încredere și cu câtă dragoste, femeile muncitoare, ță­rance munci,ca e, intelectuale, progresiune întâm­p­­ă Congre­ul FD1F. Con­gresul Păcii. A­cea­s­t o dovedește elanul femeilor în angajamentela luate în muncă, nu­mărul mare al orelor de muncă voluntară, solidaritatea lor în lupta femeilor grece prin inten­­sificarea ajutorării eroicului po­por elen. „De buna gospodărire a satului ne bucuram toți“ Nici un sat n’a rămas nerăsco­lit. Nici o femeie care să nu știe că dorința ei pentru o pace trai­­nic­ă, care asigură liniș­ea cămi­nului ei, că dragostea cu ea e ia parte activă la construirea unei vieți mai bune ’în satul ei, vor fi auzite de cu­ie de femei din 51 de țări, prin cuvântul dele­gatelor noastre. Iată cum au înțeles sătencele din corni­etul să­te­c Ciupercen­ii Nord, plasa Calafat, să întâm­pine acest Congres: zilnic 18 fe­mei depun mu­­ncă voluntară câte 8 ore pe zi, la construirea graj­dului comunal di­n ca al lor. An­trenarea lor î­i mu­ncă, a făcut ca săteas­ca Ara Urziceanu să fe prima între toți gospodar­i. Ne­obosită, cu ochii strălucitori, eu mi zâmbet ce lumi cară obrajii de țărancă sănătoa.ă, ne spune: „Noi am înțeles și am răspuns la chemarea sacului, căci el raie marea noas­tă gospodărie. L­a bu­na gospodărire a­­ui ne bucurăm toți”. La un comitet de stradă Pe poar­a canei cu Nr. 24 din str. I. C. F­imu din Calafat, intră grupuri de sătence cu for­­țele în brâu. Este ora 15 și la să­­ canea Roșea Lucii este astăzi ședința comitetului de s­radă. Camera pare neîncăpătoare, căci numărul lor este nine, vine în mijlocul lor prle­n­a dela în­drumare ca să se citea­scă frcg­­mten­e din broșura „Printre fe­meile din Indi­ii”, în care se o­glindește viața de mizerie și ex­ploatare a femeilor din țările coloniale. La ședința fes­ivă ce o avu­sese rubri­ca a Ca­afat și unde se prelucrase Importanța Congre­­sului FDIF, ele au înțeles că pa­cea și femi i­ea cornilor lor, că lupta și munca pentru o viață mai bună, n­u poate fi despăr­țite de solidari a ea cu lupta po­poarelor pen­ru eliberar­ea de sub jugul imperia­ist. Și ele au tradus în fapt, prin posibilităp­e lor, această aprigă dorn­ță pentru pace, căci fie­care a adus câte ceva, fie lână, fie bumb­ac, fie porumb. Astfel acest corni­et de stradă s’a evidențiat în mu­nca de spri­jinire a luptei poporului grec, colectând 4 kgr. lână, un kgr. bumbac și 3 bă..i­i.ace porumb. Să­ canea Antonia Grigo­re, u­n dintre cele mai active sătence, din acest com­i­ ©t de stradă, cu copilașul în brațe, cu o figură brăzdare, cu privirea dârză ne spune răspicat: „Ne gândim că a­ârcea grasuri ce se vor auzi a­­colo, o să aibă des­ulă putere și să strige pentru noi toate, să nu - i fie războia și nedrepta­­te. Că și noi suntem alături de ele și luptăm ca să facem p­atru copiii noș­ri o viață mai bu­ te”. Iar cum au înțeles sătencele noastre, că solida l­a ea cu toate femei­e și mame e din lume, care luptă pentru libertatea lor na­țională și eocială, este lupta fie­căruia dintre noi, pentru liniș­tea căminului, pentru viitorul lu­minos al copillor. Femeile din str. I. C Filmu din Calafat luc­eaza, flanele, cio­rapi, minus­ etc. pentru a sprijini lupta poporului grec contra Imperialismului american Sătencele muncitoare vin cu drag să învețe carte comuna Gângiova au început cursurile de alfabetizare in La 25 Noembrie a.c.­ar a început cursurile de alfabi­lizare pe lângă școala elementară de fete din co­muna Gângiova, la care urmează o mare parte dintre femeile sătence. Și nu­ sunt chiar puține femeile din Gâng­ova care î­ncă mai sem­nează prin înmuierea degetului în cerneală și aplicarea lui pe hârtie. La o populație de 1.300 femei majore — un număr de 270 între­buințează această semnătură și tra­­esc departe de binefacerile scrisu­lui și cititului. In urma muncii de lămurire dusă de îndrumătorii locali P.M.R. și a ședințelor organizației UFDR din localitate a ajuns ca cea mai mare parte din ele să-și dea seama de necesitatea științei de carte și au venit la școală unde vor învăța să scrie, să citească și să se rotească. Iată ce a răspuns săteanca Vasi­­lica Boang­­u când i s’a spus să vină la școală: „Venim cu cea mai mare plăcere să învățăm carte căci știm că acum ne folosește la ceva, înainte noi nu știam de primărie, de cooperativă sau de adunare. Acum în Republica Populară Română avem toate drep­turile și suntem întrebate în toate. Vedem că trebue să știm și carte, că fără ea nu poți face nimic și nu poți aduce mare folios nici Li casă, nici în sat”. ILEANA STANESCU Coresp. vot. Femeile din UFDR Dolj muncesc voluntar pentru ajutorarea eroicului popor grec înțelegând mărețele jertfe ale luptătorilor democrați greci și pen­tru a veni în ajutoru­l mamelor e­­lo­ne grece și ale copiilor lor. Ju­dețeană U. F. D. R. și-a intensificat munca în această direcție. Astfel, sectoarele UFDR au lu­crat în clăci de muncă volun­tară 112 burați flanc­e, mănuși, șaluri, ciorapi, căciuli­e, cămă­uțe, îmbră­căminte. Comisia UFDR de l­a Tea­trul Național a potestat suma de lei 3.675 iar cea de la Justiție, lei 2.780. Comisia UFDR de la Administrația Financieră a dat un fes­ival artis­tic strângând suma de 7.000 lei iar fabrica „Oltenia” a lucrat 170 m. postav pentru copiii greci. Acesta este încă un gest de so­lidaritate internațională în lupta pentru pace, contra imperialismului, cu care femeile noastre întâmpină al doilea Congres al Federației De­mocrate Internaționale ale Femeilor. ZAGORICI VALENTINA Coreap. vol F / . ' -o*V' .-»f ***** Stren­ele muncitoare lucrează le refacerea satelor §1 șoselelor CURSURI DE ÎNDRUMARE PENTRU FEMEILE DE LA SATE Sâmbătă 27 Noembrie, li Jude­țeană UFDR s’a deschis primul curs d­e îndrumare, cu cadrele cele mai active din județ, care va funcționa timp de două săptămâni și la care participă 30 să­ pace. Obiectul principali al acestei școli este de a forma bune î­ndrum­­ă,oare oare mergând la plăși să ajute pe țărancele municitoare, să-și ridice nivelul cultural politic, făcând din ele luptătoare active pe linia tra­sată de P.M.R. în construirea so­cialismului la țară. După seminarii, cursintele vor merge în fabricile grașul­ui­, vor par­ticipa la ședințele co­n­.ctelor de stradă, vor vizita centrele de lapte, zilnic vor lua parte la prelucrarea articolului de fond di­­n ziarul Scân­teia și la ședinței­e cercuilui de poli­­liri­că curentă, astfel ca pe deoparte să-și însușească cât mai multe cunoștințe, iar pe de altă parte să pună în practică cunoșt­ințe»c­a­­cumuua­e la acest curs. Astfel îndrumat de Partid, U.F. D.R. luptă pentru educarea masse­­lor de femei în spiri­ul vigilenței de clasă, în a cunoaște cine sunt prieten"! și cine sunt dușmanii cla­sei muncitoare, și care sunt meto­dele de luptă ale dușmanilor, ca marea massă de femei să ia parte activă la făurirea unei țări puter­nice, sprijin activ al Frontului Păcii. CRIHANA GEORGETA Consp voi. In cinstea celui de al ll-lea Covo r & F. D. J. F. U.F.D.R.'î stele dela fabrica C.P.W. Vlăduleni sun­mat noul ang­umente la D1QDG. Joi 25 Noembrie, la fabrica C.A.M. Vlăduleni, a avut loc ședi­ița mu­ci­natelor UFDR-Lie pentru prelucrarea imp­orta ț­i celui de al II-lea Congres al F.D.I.F. Muncitoarele de la CAM-Vlădu­leni și-au luat angajamentul ca în ci 6 ea Congre­s­ul să­­ e­mit­e programul de mu­ncă cu 5 zile înainte de termen­ul fixat. ELENA BUȚA Trăiască solidaritatea internațională a femeilor în lupta pentru pace, democra­ție, progres și un viitor fericit copiilor lor. Lupta eroică a femeilor popoarele tumu­ &e­e impe­raliș­­tii — in frunte cu ce­i americani și englezi — caută mereu să a­­­­ îo­n­­eze în toate părțil: glo­­bu­ri baze mi i are, de ce mențin trupe mi­i­ are în Grecia, Indo­nezia, Chi­a, Pa­to­ria, et:.. co­tropind astfel popoarele, <1 ce bugetul de războia al Americei a crescut anul acesta cu 19 la sută din to­atul bugetului. Să aruncăm o scurte privire asupra celor ce se petrec în Grecia și ne vom convinge de acțiunile ticăloase pe care le să­vârșesc aceș­i exploa­t­ori ne­miloși ai oameni­or mun­cii. Grecia es­e o țară dinspre Miază-zi, cu un popor mumel­or ca și poporul nostru, dornic de pace și un trai l­uștit, dar sunt opt ani de când războiul pus­tiește la ele și orașele ei. După lupta eroică dusă împotriva nemților, țara lor a fost ocupată de englezi și america­i, care sub pre.ex­ul de a fi venit să-i ajute vor să pună mâna pe bogățiile Gre i­i. Poporul g­ e. nu a avut fe.i.i.ea ca arma­t­e sovietice să le elibereze țara de sub cizma­­­azistă. Și atunci, muncitorii, țăranii, cu femei­e lor, au pus din nou mâna pe arme por­nind să lupte ca partizani în munți împo­ri­va noilor cotropi­tori anglo -ameri­cni. D­e a­ce­­l mai tâ­ter până la­ ce­l mai bă­­trân luptă cu dârzenie împotriva cotropitorilor străini, spunând: „decât slugi la voi, să trăim în rușine, mai bine murim cu cir.s.e”. In lupta de eliberare a popo­­rului grec, femeile grece au dat dovadă de un cr­i­m neîntre­cut, luptând hotărîte ca arma în mână pentru pace, libertate și democrație. Iată ce ne spune o târ­ăra par­izană, Elena Papado­­pol, venită la noi în țară chiar d­­ i mu­­ ți, unde a țp­a, cu arm­a în mână: „să er,celi au fost cele dintâi care au luat armele. Ele îndeamnă și pe bărbate la lupte împo­riva hoardelor moi.a.ho­­fascis­e”. Ter­­area diesfă .rui­ă de guver­nul din Atena sprijinit de an­­glo-americani, face zi nie noui vic­time. Sute și m­­ii de luptă­tori sunt aresta­te, condamna­ți la moarte și executați fiindcă luptă din Grecia pentru libertate; 5000 de femei au fost arestate și batjocorite; călăii le tai­e părul; 600.000 de familii de țărani au fost alunga­te de pe ogoarele lor; 400.000 de copii orfani răteșesc goi și flă­­­mânzi. Iată un trist bilanț eroit­or căvârșite de că ăii lui So­lu­ io, Tsal­ars și celelalte u­­nelte ae imperialiștilor. Ir.chi&oriie sunt pline de bă­trâni, pe care-i chbL.g­re.c for­­țându-i să-și renege proprii lor copii par­izan­, să se lepede de Ger.eral ul Marc s, conducătorul armatei populare și că acceptă, de bună voie să fie stăpâniți de america­n. O bătrână de 60 a­ni, Maria Parkarida, văduvă cu cinci copii — două fe­i și trei băieți, toți luptând ca­l­ar­iza­ți în mun­ți — a spus judecătorilor: — „Nu vreau să fac ce-mi spu­neți voi. Pu­eți să mă omorîți. Copiii noștri vor lupta și voi nu o să stăpâniți țara arta!”. O alte tânără fată, Maria Chiui, care a fost co­nd­amnată la m­ar­­te, nu aștepta ea cea.ului execu­ției, s’a îmbră­ct în ceta .e a avut mai frumos și a pe­recut toată noaptea în cântece. La ora fixată când a ve­tet gardia­n ur­să a rămas surpr­ins de veselia: „Această fată parcă n’ar mno«* l la moar­e” a spus el. Cu frânt* eru ea îi ră­p­un­­e: „m’am gătit de sărbătoare pentru că este o săr­bătoare pentru mi­e să mor pen­tru libertatea poporului grec”. Și Maria a refuzat de a fi legată la ochi când a fost împușcată. Ia­r cum știu femei e gr ce să a­­pere liber axa popo­r­ui lor. Ca Maria Pa­karida și M­ria Chiui, sunt sute și sute de mii de fe­mei, care cu curaj și hotărire sunt decise să ducă lupta până la victoria finală. La apelul FDIF, făcut între­­gei lumi democrate pentru a se pune capăt acestei fără­de­legi, venind­u-se în aju­orul femeilor, copiilor și pojiriul­ui grec, fe­meile au lă­u. să renunte glacunl­e lor la ONU prin care protestau contra teroarei din Gre­ta, ce­rând să înceteze amestecul an­­­glo-american. In acest scop, au fost organi­z­ ■ ^îte meetinguri, în cadrul riv­­ililor matxi­­ate pentru ajii poporului grec prin co­ec­e de tani, obiec­e și n­e­­­ca­ e­te Fe­meile sprijină lupta eroică a po­porului grec, care este lupta tu­turor popoarelor din lume pen­tru pace și libertate. Noi femei e mame, soții, su­rori, înțelegem lupta mamelor soțiilor și surorilor noastre din Grecia și nu vom avea liniște până ce nu se va stinge focul din casa vecinului ca să nu mai fie în primejdie gospodăria noa­stră. MARIA BĂNICA Cin os în »to mai clar înțeleg In cinstea Concretului dela Bujo pro la Femeile din Craiova au ornat numeroase vitrine In întâmpinarea Congesului FDIF, Județeană UFDR Dolj a organizat în oraș, ornarea a 14 vitrine, popularizând Congresul de la 1 Decembrie din Buc­ares­ta, și expunând material docu­­mentar, cu marile realizări ale URSS, cari din îndemnul eroi­celor femei soviete,­ s’a născut Federația Democ­a­ă Internațio­nală a Femeilor, în ca­r ele duc consecvent lupta pentru pace în fruntea căreia se găsește Marea Țară a Loc­alismului. In această mu­că s’a eviden­țiat comitea UFDR, a magazinu­lui de S­at Craiova, care a rea­lizat o minunată vitrină. Secto­rul I pen­ru munca de frumoa­să ornare a celor 2 vi­rine ale sectorului și sectorul IV — pen­tru depășirea planului de mun­că, amenajând încă două vi­zine pe Bulevardul Republicii. Astfel într un cadru sărbătoresc miile de femei craiovene, întâm­pină Congresul Păcii dela 1 De­cembrie. JENI VÂLCOV Coresp. voluntar . Femeile de la magazinul de Stat Craiova au avarjit o frumoasă vitrină In cinstea celui de al II lea Congres al F D.UF- ului Trăiască glorioasele femei sovietica care stau in fruntea femeilor din lumea întreagă In lupta pentru o PACE TRAINICA. DEMOCRAȚIE $1 PROGRES. ___ s

Next