Inainte, decembrie 1948 (Anul 5, nr. 1223-1245)
1948-12-01 / nr. 1223
Int « AKWW » Trăiască al doilea Congres al Federației Democrate Internaționale a Femeilor Prin Congresul ce se desfide azi la Budpesta 83 milioane de femei vor apăra pacea Astăzi se deschidă la Budapesta a doi ei Congres al Fade a ii Democrica Internaional a Femeilor. In î ț casa um« f mii de toate naționaliă ile, de ’ca e cu oe, de to i ®ra.ee, de toate creditele, unite în oranizați democrate îi stâng rânduri și se întânasc azi în Congresul lor. Libere și mândre, femeie sovietice s'au pregătit pentru Congresonarizând a g lupta pentu pare a femelor de pretutindeni. Alături de s s sunt femii din jăi e cu clemaera la popună iar femeile din întreaga lume și-au timp delegale e la Congres și aștapă cu viu ineres desbatice și ho aurile de la Budapesta. Fii ce în ce maiimpede încep sa vadă femne că numai strâns unite în organiza ii democrate pot Iuta pentru apă area dreptulor lor pot idei economice și tot mai mult cresc rându i e lor. Optzeci și trei milioane femei din toat lumea sunt reprezentate la Congres din cae 600 d lrecte ale femii: din fă fe libere ca și din fă ie imperialiste sau subjugate de imperial,ti. Ele vor afirma puternic voința de pace și de luptă dârză împotriva atâttelor la un nou război a. Desbdterii Congresului vor începe cu hârra de seamă asupra activității Federației. Această activitate este uriașă ca și rezulatele ei. 83 miioane femei din 51 de săi fac astăzi parte din F.D.I.F., Federația a mobilzat la luptă pentru pace aceste femei, a făcut să se întă ească mereu unitatea lor, devenind unul din factorii acii ai Frontului Păcii. Miioane de femei din țările libere au protestat împotriva regimuri de tersae din Grecia și Spania și au trimis cuvinte de îmbărbătare și ajutore materiale luptătorilor din ace ta răi. In Grecia și Spania ca și în tăiîte, co oile, femie luptă cu arma în mână a'ătul de băba'i, pentru libera e, pentru o viață mai bună. In viior F.D.I.F., își propune să sprijine și mai intens lupta femilor din zone să ie coloniale. Milioanele de femei din China, India, Indonezia care se liună tot mai puternic la lupta împotiva imperialismului expoatat , vor însemna un factor important în rezolvarea problemei păcii. F.D.I.F., își va împreti lupta pentru pace și democrație cu lupta pentru apăarea drepuilor politice, economice și ideale ale femeilor. Federația mobiizează femele la lupta pentru instaurarea regumntelor de democafie. Numai în astfel de re-im problema etde.ă.i. femeii poate fi rezolvată. Numai în U.R.S.S. și în țările cu demorafie populă femeia a fost eibrată, creindu-i-se are condiți de viață. Pe când în țările cu democrafie popuară urmând exemplul U.R.S.S. grija pentu copi și femeie este din ce în ce mai mic, însă le dominate de imperia imn și în țările coloniale, soarta femei or fi copilor este tragică. In Grecia copiii văd cum părinții trebue să-și apere cu prețul vieții lor libera ca, însă ie copiiale copiii sunt exponați în mod barbar începând de la vâsta de 5-6 ani. Nu este să ă însemnă ate că acest Congres se fine tocmai în vremea când la O.N.U. răsună puteric gasul U.R S.S. demarcând fără cum,e poitia ajâță oilor la un nou războiu. Lagărul democratic și antimperialist, lagărul pășii este din ce în ce mai puternic și zecile de milioane de femei mobilzate de F.D.I.F., vor aduce o cortibufie se ioacă la întăliea acestui lagăr, fă and ca poliția de agresiune și destituire a unui nou râsboiu mondial să nu poată stă și decât pintr'un eșec rușinos. „Sunt încă prea vii în m morte p'mioare'of g ozăvi h răbixiru'trec ni și sunt prea mari fert :fe soci: Iptntru pace, patru ca el,vii lui Chuc’ill, înt.’oages'un: să Ii potă înfrânge fi să «nri pte lucrul, spre un nou răsbou” — sil no tev. Stir în în intervijwul aspid-i ziarului „Pravda”. In interesul menținerii păcii, al ereii uror mai bune conci fii de viață, F.D.I.F., își va duce mai dparte Iupta sa, pentu educarea morselor de femei, făcându-le să înțeleagă că pacea și viforul copilor lor, că lupta și munca pentru un trăia mi bun, nu pot fi despârțite de soldata ea îi luptă a popoarelor subjugate de imperialli, lupta ce se duce pertu indepndența și suveranitatea lor naț ională. Gheta Teodora. .Glasurile ce se vor auzi acolo, or avea destulă putere să strige pen>i oul toate. PACE* — Cu realizări întâmpină sătencele dejene Congresul F. D. I. F. — Cu câtă încredere și cu câtă dragoste, femeile muncitoare, țărance munci,ca e, intelectuale, progresiune întâmpă Congreul FD1F. Congresul Păcii. Aceast o dovedește elanul femeilor în angajamentela luate în muncă, numărul mare al orelor de muncă voluntară, solidaritatea lor în lupta femeilor grece prin intensificarea ajutorării eroicului popor elen. „De buna gospodărire a satului ne bucuram toți“ Nici un sat n’a rămas nerăscolit. Nici o femeie care să nu știe că dorința ei pentru o pace trainică, care asigură linișea căminului ei, că dragostea cu ea e ia parte activă la construirea unei vieți mai bune ’în satul ei, vor fi auzite de cuie de femei din 51 de țări, prin cuvântul delegatelor noastre. Iată cum au înțeles sătencele din cornietul sătec Ciupercenii Nord, plasa Calafat, să întâmpine acest Congres: zilnic 18 femei depun muncă voluntară câte 8 ore pe zi, la construirea grajdului comunal din ca al lor. Antrenarea lor îi muncă, a făcut ca săteasca Ara Urziceanu să fe prima între toți gospodari. Neobosită, cu ochii strălucitori, eu mi zâmbet ce lumi cară obrajii de țărancă sănătoa.ă, ne spune: „Noi am înțeles și am răspuns la chemarea sacului, căci el raie marea noastă gospodărie. La buna gospodărire aui ne bucurăm toți”. La un comitet de stradă Pe poara canei cu Nr. 24 din str. I. C. Fimu din Calafat, intră grupuri de sătence cu forțele în brâu. Este ora 15 și la să canea Roșea Lucii este astăzi ședința comitetului de sradă. Camera pare neîncăpătoare, căci numărul lor este nine, vine în mijlocul lor prlena dela îndrumare ca să se citească frcgmtene din broșura „Printre femeile din Indiii”, în care se oglindește viața de mizerie și exploatare a femeilor din țările coloniale. La ședința fesivă ce o avusese rubrica a Caafat și unde se prelucrase Importanța Congresului FDIF, ele au înțeles că pacea și femi iea cornilor lor, că lupta și munca pentru o viață mai bună, nu poate fi despărțite de solidari a ea cu lupta popoarelor penru eliberarea de sub jugul imperiaist. Și ele au tradus în fapt, prin posibilităpe lor, această aprigă dornță pentru pace, căci fiecare a adus câte ceva, fie lână, fie bumbac, fie porumb. Astfel acest corniet de stradă s’a evidențiat în munca de sprijinire a luptei poporului grec, colectând 4 kgr. lână, un kgr. bumbac și 3 bă..ii.ace porumb. Să canea Antonia Grigore, un dintre cele mai active sătence, din acest comi ©t de stradă, cu copilașul în brațe, cu o figură brăzdare, cu privirea dârză ne spune răspicat: „Ne gândim că aârcea grasuri ce se vor auzi acolo, o să aibă desulă putere și să strige pentru noi toate, să nu - i fie războia și nedreptate. Că și noi suntem alături de ele și luptăm ca să facem patru copiii noșri o viață mai bu te”. Iar cum au înțeles sătencele noastre, că solida la ea cu toate femeie și mame e din lume, care luptă pentru libertatea lor națională și eocială, este lupta fiecăruia dintre noi, pentru liniștea căminului, pentru viitorul luminos al copillor. Femeile din str. I. C Filmu din Calafat luceaza, flanele, ciorapi, minus etc. pentru a sprijini lupta poporului grec contra Imperialismului american Sătencele muncitoare vin cu drag să învețe carte comuna Gângiova au început cursurile de alfabetizare in La 25 Noembrie a.c.ar a început cursurile de alfabilizare pe lângă școala elementară de fete din comuna Gângiova, la care urmează o mare parte dintre femeile sătence. Și nu sunt chiar puține femeile din Gângova care încă mai semnează prin înmuierea degetului în cerneală și aplicarea lui pe hârtie. La o populație de 1.300 femei majore — un număr de 270 întrebuințează această semnătură și traesc departe de binefacerile scrisului și cititului. In urma muncii de lămurire dusă de îndrumătorii locali P.M.R. și a ședințelor organizației UFDR din localitate a ajuns ca cea mai mare parte din ele să-și dea seama de necesitatea științei de carte și au venit la școală unde vor învăța să scrie, să citească și să se rotească. Iată ce a răspuns săteanca Vasilica Boangu când i s’a spus să vină la școală: „Venim cu cea mai mare plăcere să învățăm carte căci știm că acum ne folosește la ceva, înainte noi nu știam de primărie, de cooperativă sau de adunare. Acum în Republica Populară Română avem toate drepturile și suntem întrebate în toate. Vedem că trebue să știm și carte, că fără ea nu poți face nimic și nu poți aduce mare folios nici Li casă, nici în sat”. ILEANA STANESCU Coresp. vot. Femeile din UFDR Dolj muncesc voluntar pentru ajutorarea eroicului popor grec înțelegând mărețele jertfe ale luptătorilor democrați greci și pentru a veni în ajutorul mamelor elone grece și ale copiilor lor. Județeană U. F. D. R. și-a intensificat munca în această direcție. Astfel, sectoarele UFDR au lucrat în clăci de muncă voluntară 112 burați flance, mănuși, șaluri, ciorapi, căciulie, cămăuțe, îmbrăcăminte. Comisia UFDR de la Teatrul Național a potestat suma de lei 3.675 iar cea de la Justiție, lei 2.780. Comisia UFDR de la Administrația Financieră a dat un fesival artistic strângând suma de 7.000 lei iar fabrica „Oltenia” a lucrat 170 m. postav pentru copiii greci. Acesta este încă un gest de solidaritate internațională în lupta pentru pace, contra imperialismului, cu care femeile noastre întâmpină al doilea Congres al Federației Democrate Internaționale ale Femeilor. ZAGORICI VALENTINA Coreap. vol F / . ' -o*V' .-»f ***** Strenele muncitoare lucrează le refacerea satelor §1 șoselelor CURSURI DE ÎNDRUMARE PENTRU FEMEILE DE LA SATE Sâmbătă 27 Noembrie, li Județeană UFDR s’a deschis primul curs de îndrumare, cu cadrele cele mai active din județ, care va funcționa timp de două săptămâni și la care participă 30 să pace. Obiectul principali al acestei școli este de a forma bune îndrumă,oare oare mergând la plăși să ajute pe țărancele municitoare, să-și ridice nivelul cultural politic, făcând din ele luptătoare active pe linia trasată de P.M.R. în construirea socialismului la țară. După seminarii, cursintele vor merge în fabricile grașului, vor participa la ședințele con.ctelor de stradă, vor vizita centrele de lapte, zilnic vor lua parte la prelucrarea articolului de fond din ziarul Scânteia și la ședințeie cercuilui de polilirică curentă, astfel ca pe deoparte să-și însușească cât mai multe cunoștințe, iar pe de altă parte să pună în practică cunoștințe»cacumuuae la acest curs. Astfel îndrumat de Partid, U.F. D.R. luptă pentru educarea masselor de femei în spiriul vigilenței de clasă, în a cunoaște cine sunt prieten"! și cine sunt dușmanii clasei muncitoare, și care sunt metodele de luptă ale dușmanilor, ca marea massă de femei să ia parte activă la făurirea unei țări puternice, sprijin activ al Frontului Păcii. CRIHANA GEORGETA Consp voi. In cinstea celui de al ll-lea Covo r & F. D. J. F. U.F.D.R.'î stele dela fabrica C.P.W. Vlăduleni sunmat noul angumente la D1QDG. Joi 25 Noembrie, la fabrica C.A.M. Vlăduleni, a avut loc șediița mucinatelor UFDR-Lie pentru prelucrarea importa ți celui de al II-lea Congres al F.D.I.F. Muncitoarele de la CAM-Vlăduleni și-au luat angajamentul ca în ci 6 ea Congresul să emite programul de muncă cu 5 zile înainte de termenul fixat. ELENA BUȚA Trăiască solidaritatea internațională a femeilor în lupta pentru pace, democrație, progres și un viitor fericit copiilor lor. Lupta eroică a femeilor popoarele tumu &ee imperaliștii — in frunte cu cei americani și englezi — caută mereu să a îoneze în toate părțil: globuri baze mi i are, de ce mențin trupe mii are în Grecia, Indonezia, Chia, Patoria, et:.. cotropind astfel popoarele, <1 ce bugetul de războia al Americei a crescut anul acesta cu 19 la sută din toatul bugetului. Să aruncăm o scurte privire asupra celor ce se petrec în Grecia și ne vom convinge de acțiunile ticăloase pe care le săvârșesc aceși exploatori nemiloși ai oamenior muncii. Grecia ese o țară dinspre Miază-zi, cu un popor mumelor ca și poporul nostru, dornic de pace și un trai luștit, dar sunt opt ani de când războiul pustiește la ele și orașele ei. După lupta eroică dusă împotriva nemților, țara lor a fost ocupată de englezi și americai, care sub pre.exul de a fi venit să-i ajute vor să pună mâna pe bogățiile Gre ii. Poporul g e. nu a avut fe.i.i.ea ca armate sovietice să le elibereze țara de sub cizmaazistă. Și atunci, muncitorii, țăranii, cu femeie lor, au pus din nou mâna pe arme pornind să lupte ca partizani în munți împoriva noilor cotropitori anglo -americni. De acel mai tâter până la cel mai bătrân luptă cu dârzenie împotriva cotropitorilor străini, spunând: „decât slugi la voi, să trăim în rușine, mai bine murim cu cir.s.e”. In lupta de eliberare a poporului grec, femeile grece au dat dovadă de un crim neîntrecut, luptând hotărîte ca arma în mână pentru pace, libertate și democrație. Iată ce ne spune o târăra parizană, Elena Papadopol, venită la noi în țară chiar d i mu ți, unde a țpa, cu arma în mână: „să er,celi au fost cele dintâi care au luat armele. Ele îndeamnă și pe bărbate la lupte împoriva hoardelor moi.a.hofascise”. Terarea diesfă .ruiă de guvernul din Atena sprijinit de anglo-americani, face zi nie noui victime. Sute și mii de luptători sunt arestate, condamnați la moarte și executați fiindcă luptă din Grecia pentru libertate; 5000 de femei au fost arestate și batjocorite; călăii le taie părul; 600.000 de familii de țărani au fost alungate de pe ogoarele lor; 400.000 de copii orfani răteșesc goi și flămânzi. Iată un trist bilanț eroitor căvârșite de că ăii lui Solu io, Tsalars și celelalte unelte ae imperialiștilor. Ir.chi&oriie sunt pline de bătrâni, pe care-i chbL.gre.c forțându-i să-și renege proprii lor copii parizan, să se lepede de Ger.eral ul Marc s, conducătorul armatei populare și că acceptă, de bună voie să fie stăpâniți de american. O bătrână de 60 ani, Maria Parkarida, văduvă cu cinci copii — două fei și trei băieți, toți luptând calarizați în munți — a spus judecătorilor: — „Nu vreau să fac ce-mi spuneți voi. Pueți să mă omorîți. Copiii noștri vor lupta și voi nu o să stăpâniți țara arta!”. O alte tânără fată, Maria Chiui, care a fost condamnată la marte, nu aștepta ea cea.ului execuției, s’a îmbrăct în ceta .e a avut mai frumos și a perecut toată noaptea în cântece. La ora fixată când a vetet gardian ursă a rămas surprins de veselia: „Această fată parcă n’ar mno«* l la moare” a spus el. Cu frânt* eru ea îi răpune: „m’am gătit de sărbătoare pentru că este o sărbătoare pentru mie să mor pentru libertatea poporului grec”. Și Maria a refuzat de a fi legată la ochi când a fost împușcată. Iar cum știu femei e gr ce să apere liber axa poporui lor. Ca Maria Pakarida și Mria Chiui, sunt sute și sute de mii de femei, care cu curaj și hotărire sunt decise să ducă lupta până la victoria finală. La apelul FDIF, făcut întregei lumi democrate pentru a se pune capăt acestei fărădelegi, venindu-se în ajuorul femeilor, copiilor și pojiriului grec, femeile au lău. să renunte glacunle lor la ONU prin care protestau contra teroarei din Greta, cerând să înceteze amestecul anglo-american. In acest scop, au fost organiz ■ ^îte meetinguri, în cadrul rivililor matxiate pentru ajii poporului grec prin coece de tani, obiece și neca ete Femeile sprijină lupta eroică a poporului grec, care este lupta tuturor popoarelor din lume pentru pace și libertate. Noi femei e mame, soții, surori, înțelegem lupta mamelor soțiilor și surorilor noastre din Grecia și nu vom avea liniște până ce nu se va stinge focul din casa vecinului ca să nu mai fie în primejdie gospodăria noastră. MARIA BĂNICA Cin os în »to mai clar înțeleg In cinstea Concretului dela Bujo pro la Femeile din Craiova au ornat numeroase vitrine In întâmpinarea Congesului FDIF, Județeană UFDR Dolj a organizat în oraș, ornarea a 14 vitrine, popularizând Congresul de la 1 Decembrie din Bucaresta, și expunând material documentar, cu marile realizări ale URSS, cari din îndemnul eroicelor femei soviete, s’a născut Federația Democaă Internațională a Femeilor, în car ele duc consecvent lupta pentru pace în fruntea căreia se găsește Marea Țară a Localismului. In această mucă s’a evidențiat comitea UFDR, a magazinului de Sat Craiova, care a realizat o minunată vitrină. Sectorul I penru munca de frumoasă ornare a celor 2 virine ale sectorului și sectorul IV — pentru depășirea planului de muncă, amenajând încă două vizine pe Bulevardul Republicii. Astfel într un cadru sărbătoresc miile de femei craiovene, întâmpină Congresul Păcii dela 1 Decembrie. JENI VÂLCOV Coresp. voluntar . Femeile de la magazinul de Stat Craiova au avarjit o frumoasă vitrină In cinstea celui de al II lea Congres al F D.UF- ului Trăiască glorioasele femei sovietica care stau in fruntea femeilor din lumea întreagă In lupta pentru o PACE TRAINICA. DEMOCRAȚIE $1 PROGRES. ___ s