Inainte, octombrie 1949 (Anul 6, nr. 1470-1495)

1949-10-01 / nr. 1470

asiguram reușita însămânțărilor de toamna Campania agricolă de toamnă este în plină desfășurare, înce­pând­u pe săptămâna viitoare țără­nimea muncitoare, din județul Dolj va ieși pe teren pentru a prnne sămânța, în brazdele ce au fost pregătite cu grijă din vre­me. In vederea semănăturilor de toamnă au fost creiate în plă­­șile și comunele județului nostru, numeroase centre de trierat, ger­minat și saramurat sămânța și au fost organizate schimburi de să­mânță. Cele 737 centre de trierat, cu 1313 trioare, cele 851 centre de­­ vp­ cparat mașini agricole și cele cu­­ 094 centre de germinal, de­monstrează clar că în județul Dolj această acțiune a căpătat un caracter cu adevărat general și de aceea este o sarcină de sea­mă a organelor administrative și tehnice de a veghea cu strășnicie ca niciun bob de grâu netratat să nu fie pus în pământ, iar ne­ghina și corpurile străine să fie eliminate cu atenție din sămân­ța de grâu, pentru ca ele să nu rămână decât niște amintiri n­­e­âte ale trecutului. Statul vine azi în ajutorul ță­rănimii muncitoare și-i pune la dispoziție tractoare, semănători, boroane și tot felul de unelte a­­gricole prin SMT-iuxi și prin cen­trele de închiriat mașini de pe lângă cooperative, iar prin aju­­£­­or­ul primit din Uniunea Sovieti­­c­­­ă au fost asigurate cantitățile ne­­c­esare de fungicide și insecticide­­le care era nevoie pentru trata­­rea semințelor. Gospodăriilor a­­­­ricole de Stat le revine în cam­pania însămânțărilor de toamnă i­n rol deosebit de important căci ț­i ele trebuie să sprijine țărăni­mea muncitoare cu semințe «e­­l acționate și cu îndrumări tech­• Dacă însă Statul nostru pune toate aceste mijloace tehnice su­perioare la îndemâna țărănimii n­uncitoare în campania însă­­m­­ânțărilor de toamnă, apoi este d­atoria Comitetelor Provizorii d­in județul nostru de a veghea la buna desfășurare a măsurilor lu­ate. însăși alcătuirea și distri­buirea planurilor de cultură s’a făcut în unele comune cum sunt: Negoi, Gatane, Daneți, Mârșani, Bechet, etc. în mod birocratic cu multe lipsuri, iar din cele 33.000 tone grâu prevăzut pentru în­să­mânțările din toamna aceasta s’­iu zriorat până acum numai 6345 tone, ceiace arată că cen­trele acestea n’au funcționat toc­mai bine iar repartizarea locui­torilor la ele s’a făcut defectuos. Mai sunt încă unii tehnicieni din sectorul agricol care în plină campanie de însămânțări se o­­cupă cu justificările de acte și cu lucrări de birou, în timp ce situația de pe teren le este com­plect necunoscută.­­ Organele agricole trebue să fie preocupate permanent și de pregătirea din timp a terenuri­lor pentru însămânțările de pri­măvară, căci arăturile de toam­nă făcute cât mai adânc și lă­sate negrăpate, asigură­­un în­semnat spor de recoltă prin în­­magazinarea umidității în sol, prin lupta cu îmburuienarea pă­mântului și prin ușurarea nume­roaselor munci agricole de pri­măvară. Odată cu arăturile de toamnă trebuie organizată tran­sportarea Cât mai neîntârziată la Câmp a gunoiului de grajd care este necesar a fi imediat împrăș­tiat și îngropat sub brazde. Numai aplicând întocmai toate aceste măsuri luate de organele de resort ale Ministerului Agri­culturii și urmând pilda agri­culturii celei mai înaintată din lume, agricultura sovietică, ță­rănimea muncitoare va putea contribui la îndeplinirea planului de Stat pe 1949 și la asigurarea pâinii întregului popor muncitor prin obținerea unor recolte bo­gate. Primele gospodării agricole colective din țara noastră au­­­n rol important în acest sens prin, acela că, urmând pilda colho­zurilor din URSS, trebuie să do­vedească țărănimii muncitoare ce înseamnă o agricultură rațio­nală făcută pe întinderi mari de pământ cu tractoare și mașini agricole perfecționate. Pentru a putea însă termina la vreme și în cele mai bune con­­dițiiuni campania însămânțărilor de toamnă și a pregătirii ogoa­relor de toamnă, organizațiile de Partid trebuie să sprijine Comi­tetele Provizorii în organizarea muncii pe teren, desfășurând o largă muncă de agitație în rân­durile țărănimii sărace și mijlo­cașe pentru organizarea sa în întovărășiri și pentru folosirea cu maximum de randament a tu­turor posibilităților pe care Sta­tuii i le pune la îndemână. De asemenea organizațiile de bază de la SMT-uri și GAS-uri, trebuie să sprijine campania în­sămânțărilor prin antrenarea muncitorilor în îndeplinirea an­gajamentelor luate în cadrul în­trecerilor ce devin în sectorul socialist al agriculturii noastre o mișcare de masse în cinstea zilei de 7 Noembrie. Ele trebuie să lămurească oamenii muncii din sectorul socialist din agri­cultură că îndeplinirea planului de însămânțări de toamnă pre­cum și a angajamentelor luate în cinstea zilei de 7 Noembrie — care trebuiesc urmărite perma­nent pe teren, — este o con­tribuție de seamă la întărirea lagărului democratic și antiim­­perialist, lagărul păcii. Ziua de 2 Octombrie a. c. în care sute de milioane de oameni ai muncii prin lumea întreagă vor mani­festa puternic pentru pace, tre­buie să fie un imbold pentru ță­rănimea muncitoare din țara no­astră în terminarea mai grabnică a însămânțărilor de toamnă și a pregătirii ogoarelor în vederea culturilor de primăvară. P. RAICU SE APROPIE 2 OCTOMBRIE. BE­VIN: Hail . După ce a intrat La apă șandramaua, mai vine și norul ăsta. Anul VI. Nr. 1470 4 pagini 4 lei Sâmbătă 1 Octombrie 1949 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI - VĂ­­ URCAN­ AL COMITETULUI JUDEȚEAN PI­.R.-DOLJ 51 AL COMITETULUI PRO­VIZ­OR­IU JUDEȚEAN GLOBAn­ M­IC . Redacția ți Administrația Craiova str. Al. I. Guza Nr. Telefon Redacția 26,13 „ Administrația 27.64 Taxa poștala plătită numerar conf. aprobării Dir. Gen. P. T. T. Nr. 269.942 din 1947 Cont CEC 60.348 ABONAMENTE ! Salariați 100 lei hunii ■ Particulari 150 lei lunar ! Căminele culturale 200 lei turn Instituții și Intrep. 500 lei lunar NOTA GUVERNULUI SOVIETIC CĂTRE GUVERNUL IUGOSLAV Uniunea Sovietică se consideră de aici înainte liberă de obligațiile ce decurg din tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre U.R.S.S. și Iugoslavia Moscova 30 (Agerpres). — Tass transmite: La 28 Septembrie a. c., minis­trul adjunct al afacerilor externe al URSS, A. Gromičko, a primit pe însărcinatul cu afaceri provi­zoriu al Iugoslaviei în URSS și i-a remis o notă cu următorul conținut : „In cursul procesului crimina­lului de stat și spionului Rajk și al complicilor săi, care erau în acelaș timp agenți ai guvernului iugoslav, proces încheiat în ziua de 24 Septembrie la Budapesta, s-a desvăluit că guvernul iugo­slav duce de multă vreme o ac­tivitate de subminare profund ostilă Uniunii Sovietice, activi­tate camuflată în mod ipo­crit prin declarații mincinoase asupra „prieteniei” față de U­­niunea Sovietică. Procesul de la Budapesta a ară­tat de asemenea că conducătorii guvernului iugoslav au dus și continuă să ducă activitatea lor de dușmănie și de subminare împotriva Uniunii Sovietice, nu n­u numai din propria lor inițiati­vă, ci și pe baza instrucțiuni­lor directe, primite din partea cercurilor imperialiste străine. Faptele desvăluite la acest pro­ces au arătat mai departe că actualul guvern iugoslav depinde întru totul de cercurile imperia­liste străine și s’a transformat într’un instrument al politicii lor agresive, fapt care trebuia să ducă și a dus într’adevăr la li­chidarea suveranității și inde­pendenței Republicii Iugoslave. Toate aceste fapte arată că tra­tatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală postbelică din­tre URSS și Iugoslavia, încheiat la 11 Aprilie 1945, a fost călcat cu brutalitate în picioare și rupt în bucăți de actualul guvern iu­goslav. Pe b­aza celor de mai sus, gu­vernul sovietic declară că Uniu­nea Sovietică se consideră de acum înainte liberă de obliga­­țiile ce decurg din susmențio­natul tratat. Din însărcinarea guvernului U. R.S.S., ministru adjunct al a­­facerilor externe, A. Gromîko”. In cinstea zilei de 7 Noembrie Muncitor!?, tehnicieni! și funcționar!! dela șantierul naval fruntaș „Dinamica“ din Tr.-Severin au chemat la întrecere socialista toate șantierele navale din țară întruniți într’un meeting ful­ger, în ziua de 27 Septembrie muncitorii, tehnicienii și maeștrii de la șantierul naval fruntaș „Di­namica” din Tr. Severin, ascul­tând îndrumările date de Pâr­tia și de sindicat, au răspuns cu entuziasm apelului făcut de muncitorii de la Grivița Roșie. Pentru a cinsti cea de a 32-a aniversare a Marii Revoluții So­cialiste din Octombrie, muncito­rii, tehnicienii și funcționarii de la șantierul naval fruntaș „Dina­mica”, au chemat la întrecere so­cialistă, toate șantierele navale din țară, luându-și următoarele angajamente: terminarea ultime­lor vase pescărești, Nr. 6 și p­entru livrare până la 7 Noém­ide t terminarea și predarea șle­pului de 1000 tone Nr. 9; ter­minarea confecționării și mon­tării tablelor corpului de osătură pe patul de montaj a centralei șlepului de 1000 tone Nr. 11, care urmează a fi predat în lu­na Martie 1950 și confecționarea complectă a osaturii pentru șle­purile Nr. 12 și 13 de 1000 tone, programate pentru anul 1950. Tot în cadrul angajamentelor luate pentru întrecere, muncito­rii de la acest șantier vor mări productivitatea muncii cu 5 la sută față de cel de al treilea trimestru, vor reduce deșeurile și rebuturile de la 3,5 la sută la 3 la sută și vor reduce absen­țele nemotivate de la 5 la sută la 3 la sută. Deasemeni adminis­trația și sindicatul și-au luat an­gajamentul ca șantierul să fie aprovizionat la timp cu materia­lele necesare, să se termine toa­te pregătirile pentru iarnă, pen­tru ca procesul de producție, să se poată desfășura în perfecte condițiuni, să se revizuiască re­parația tuturor mașinilor unelte, conform programului întocmit de CIMP și să termine toate lucră­rile de investiție. Astfel, până la 7 Noembrie se va termina și se va pune la dispoziția șantie­rului uscătoria de lemn care pâ­nă acum nu a existat și care este absolut necesară și se va amenaja școala profesională metalurgică în așa fel ca să mai poată fi ca­zați încă 150 elevi peste efec­tivul avut până acum. Pentru ca aceste angajamente să poată fi duse la bun sfârșit, muncitorii, tehnicienii și maeștrii din șantie­rul naval fruntaș „Dinamica” și-au mai luat angajamentul de a ține cât mai multe consfă­tuiri de producție și de a antrena în întreceri pe grupuri, echipe și individuale cât mai mulți muncitori, asigurând astfel buna desfășurare a punctelor propuse pentru întrecere. VASILE PAJIȘTE Coresp. Pentru a face însămânțările la timp 18 țărani săraci și mijlocași din comuna Slătioa­ra-Romanați, au recoltat porumbul cu coceni cu tot Când se luminează bine, ajung Zilele acestea s’a ținut în ca­drul căminului cultural Slătioa­­ra județul Romanați, o adunare generală a tuturor cetățenilor din comună, în cadrul căreia s’au arătat marile foloase ce le au țăranii muncitori recoltând po­rumbul odată cai cocenii de pe câmp. In urma acestei adunări, ță­ranul sărac Gheorghe Dumitru lămurit de agitatorii de Partid, a doua zi în zori a pus funcii la car, după ce a dat cu unsoare d­e la osiile de lemn ale căruței. lui vesel ca întotdeauna, prinde seceri­­e de loitră, iar nevasta lui tot atât de veselă, cu traista cu mâncare și urciorul cu apă, se urcă în car spunându-i co­pilului celui mai mare oe să facă acasă atâta timp cât vor sta ei la câmp. Gheorghe Dumitru pune mâna pe biciu și pe lângă boi por­nește către câmpul Punga unde are de recoltat un pogon jumă­tate cu porumb, în capul locului și încep lucrul. — Ca știi nevastă că se taie bine, strigă Gheorghe al nos­tru. Sunt bine rouați în diminea­ța asta porumbii. După ce tăiase o postață bună, iacă apare și vecinul său de loc, anume Rafailă Drăghici. Gând îl vede pe Gheorghe că taie pe­ VASILE GEAMBAȘU Coresp. (continuare în pag. 2-a) Luptând pentru pace femeile își apară căminele și copiii Miioane de oameni au pierit în războiri, mi­ioane de oameni au fost omen]i sau schingiuiri de co­pii lui Hitler. Războiul a provocat distru­geri a mii și mii de orașe și sate, distrugeri de milioane de c­ăderi, lăsând fără adăpost multe milioane de oameni. Suferințele îndurate și urmările grele ale războiului fac ca toate popoarele să fie însetate de pace. De aceia în fiecare zi crește nu­mărul acelora care se alătură for­­țelor păcii, în fruntea cărora stă­glorioasa Uniune Sovietcă, care a savat omenirea de barbari a fascis­mului. ProbWim apărării păcii și lupta contra ațâțătorfor la războiu este acum în centrul preocupărilor a 80 milioane de femei care au aderat la Federația Democrată Internațională a Femeilor. Forma cea mai eficace de a lupta contra amenințării răz­­boiului de distrugere, este, bine în­țeles, distrugerea regimului economic și politic, al instituțiilor și claselor expoatatoare care sunt cauza răz­­boiului. Femeie din țara noastră a aluri de cele din toate țările sunt conștiente de pericolul războiului pe care im­­perialștii anglo-americani și acoliții lor îl pregătesc. Ele iubesc pe cei care reconstruesc șco­l­i și spitalele, muzeee și orașele distruse de răz­boiul trecut. Ele iubesc regimul no­stru de democrație populară care le-a dat dreptul la muncă demnă, la învățătură, la o viață luminoasă. Astăzi, când rodul munci noa­stre este bun al întregului popor, pentru noi femei­e pacea înseamnă munca pentru îndeplinirea Planului de Stat, pentru o viață îmbe­șugată în căminele noastre care să asigure sănătatea capilor, înseamnă școli, muzee, teatre, biblioteci care să ne lumineze viața, în care să învățăm cum să muncim mai cu spor, cum să ne creștem copi­i mai bine. Este o mare fericire să trăești și să miunosști * într’o țară liberă. Și această fericire, noi vămi ști, să o apărăm. Luptând pentru de­mocrație, pentru libertate, apărăm viața cop­i­or noștri, dreptul lor la fericire. Apărăm încrederea lor în dreptate, în adevăr, în tot ce po­menirea are măreț și frumos. Femeie iubesc copiii și pentru ca ei să nu fie victim­i­le unui nou război, noi intrăm cu hotărîre în rândurile celor care luptă pentru­ pace. Muncitoare, țărance intelectuale progresiste, muncitoare, gospodine, toate luptă pentru a apăra pacea. Alături de bărbați, muncitoarele s-au antrenat în muncă, în întreceri socialiste, ajungând să fie fruntașe în producție și decorate cu „Ordinul Muncii”, și „Medalia Muncii”, „Steaua Republicii”, cum sunt tot. Vasilica Dăescu, Olga Frunzescu, Paula Berian etc. Țărancele muncitoare au întărit rândurile și prin muncă voluntară și muncă de îndrumare au căutat să contribue și ele la reconstrucția țării și la întărirea lagărului păcii. Ele și-au dat seama că numai prin trecerea spre gospodăria colectivă vor putea să aibă un traiu mai bun și au fost primele care au luptat pentru înființarea acestor gospodării cum este Vota Fr. Cioacă din Gali­­cea Mare și altele. Gospodinele prin îmbunătățirea traiului în familia lor, prin muncă voluntară, prin munca de lămurire și prin antrenarea în toate acțiunile organizației noastre caută și ele să mențină și să întărească bună­sta­rea care există în țara noastră. Intelectualele progresiste prin scrieri, tablouri, prin opere sănătoa­se, prin învățătura marxist-leninistă — pe care caută să o răspândească în massele largi de femei, contribua astfel și ele la menținerea păcii și alături de întregul popor muncitor, luptă pentru pace, demarcând pe ațâțătorii la război. GEORGETA CRIHANA „Urăsc războiul pentru că de pe urma lui am rămas nenorocită“ ne scrie văduva de război Maria Ciobanu din comuna Amărăștii de Jos-Romanați Tovarășe redactor. De două ori am fost lovită de pe urma războiului. Prima dată, în războiul din 1916 mi-a murit soțul și am rămas văduvă cu doi copii. Numai eu știu cât am pătimit ca să-i cresc pentru a avea în ei sprijin la­­ bătrânețe. Munciam la chiaburii din sat ziua și noaptea și așa mi-am crescut cei doi copii mari. Sunt de 69 ani. In 1942 că ă­i lui Antonescu mi-au luat pe băiatul meu Vasi­e Cobanu în războiul din răsărit, în etate de 32 ani, lăsând soția și cele trei fet­ițe ale lui. Și de atunci nu l-am mai văzut. I-a rămas și lui trupul pe front așa cum a rămas al bărbatului meu. Iar chia­burii din sat stăteau acasă și adu­nau la averi de pe spinarea văduve­lor din sat. Așa bătrână cum sunt nu mai am răgaz de odihnă. Toată grija am îndreptat-o pentru a crește cele trei orfane rămase de pe urma fiului meu. Am luat hotărîrea Ca să închin puținele zile ce le mai am de trăit luptei pentru viitorul acestor copii. Urăsc războiul fiindcă de pe urma lui am rămas nenorocit. Atât eu cât și cei­ a­ți din comuna noastră vrem pace. Mi-am pus de multe ori între­barea : Cum să apăr eu pacea ? Gândindu-mă la acest lucru m’am hotărît să muncesc cât mai mult și să cresc cele trei nepoate orfane în dragostea pentru țară, hotărân­­du-mă totodată să nu mai dau ascul­­tare svorilor chiaburești. MARIA CIOBANU văduvă de război din comuna Amărăș­ii de Jos-Romanați. »Suntem ferm hotărîți să luptăm pentru a impune Un măreț meeting al tineretului muncitor din Craiova Ieri, in sala Institutului Agro­nomic din localitate s’a desfășu­rat un însuflețit meeting în care tineretul muncitor din fabrici, instituții, școli și facultățile Cra­­iovei a manifestat puternic, cu vigoare mereu crescândă, do­rința sa nestrămutată de pace, atașamentul său la lupta împo­triva ațâțătorilor la un nou răz­boi, luptă condusă de Uniunea Sovietică. Deosebit de semnificativ este elanul și avântul revoluționar cu care sutele de tineri au participat la acest meeting în întâmpina­rea zilei de 2 Octombrie, Ziua internațională a luptei pentru pace. Lozincile strigate cu entuziasm au transformat acest meeting în­­tr-o manifestare fierbinte de dra­goste pentru Uniunea Sovietică, bastionul păcii și independenței popoarelor și pentru genialul ei conducător, învățătorul oameni­lor muncii din întreaga lume, Generalissimul I. V. Stalin. Meetingul a fost deschis de tov. Weinblat Ozias responsabilul secției de Propagandă și Agitație a Județenei UTM, care arătând importanța zilei de 2 Octom­brie, ziua internațională a păcii, a dat citire apelului lansat de către Comitetul Permanent pen­tru Apărarea Păcii din RPR. In continuare a luat cuvântul tov. Săvulescu Aurel care a ară­tat lupta pe care o desfășoa­ră partizanii păcii din lumea în­treagă în frunte cu oamenii so­vietici. Deasemenea vorbitorul a scos în evidență rolul tineretului în lupta pentru pace, în cadrul FMTC. „In mințile noastre, a apua tov. Săvulescu, sunt încă înti­părite grozăviile ultimului răz­boi: morții, schilozii și­­ ilus­trații. De a­ceea nu vom lăsa în nici un chip ca o mână de bancheri afaceriști care vor să-și îndese buzunarele cu dolari să provoace un nou măcel, să ne omoare pă­rinții, frații, copiii. Suntem ferm hotărîți să luptăm pentru a im­pune pacea”. Ultimele cuvinte au fost acope­rite de furtunoase aplauze, zeci de lozinci strigate cu putere au arătat limpede dorința tinere­tului de a apăra Pacea. Numele celui mai bun prieten al tinere- ION LAPUȘNEANU Coresp. (continuare în pag. 3-a)

Next