Inainte, februarie 1953 (Anul 10, nr. 2485-2508)

1953-02-01 / nr. 2485

— ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL T.M.R. — •5/ /?£ SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA ANul X Nr. 2485 Duminică 1 Februarie 1953 | 4 PAGINI — 20 BANI Să intensificăm pregătirea campaniei de primăvară! »Muncitorii și tehnicienii din gos­podăriile agricole de stat și S.M.T.­­uri, membrii gospodăriilor agricole colective, țăranii muncitori înto­vărășiți, cât și țăranii muncitori cu gospodării individuale, au pornit încă din cursul lunii Decembrie,­ sub îndrumarea politică a organi­zațiilor de bază, la întocmirea pla­nurilor pentru organizarea pregă­tirilor în vederea bunei desfășu­rări a campaniei însămânțărilor de primăvară. Experiența anilor tre­cuți a dovedit cu prisosință că acolo unde pregătirile s’au efec­tuat la timp și în bune condițiuni,­ rezultatele muncii au fost dintre cele mai bune. Tractoarele și ma­șinile au funcționat fără întreru­pere, iar plănuril­e de producție au fost îndeplinite și depășite. La S.M.T. Bibești, din raionul Filiași, conducerea acestuia îndru­mată de organizația de bază, con­siderând că pentru reușita îndepli­nirii planului pe 1953, prima sar­cină este de a pune în stare de funcționare tractoarele și ma­șinile agricole, a luat toate măsu­rile pentru desfășurarea reparații­lor la timp. In acest scop întreg colectivul de muncitori și tehni­cieni angrenat în întrecerea socia­listă și aplicând metof­a sovietică Bugacev de reparații pe ansam­­­­­ble, a reușit să repare până la 125 ianuarie, 56 în sută din numărul tractoarelor planificate să se repare în S.M.T.-uri. De fapt, această ci­fră nu este cea dorită până la a­­ceastă dată, lucru ce dovedește că unele organe de partid și de stat s-au și autoliniștit. Succese în e­­xecutarea pe ansamble a re­parațiilor de bună calitate, au fost realizate și de muncitorii și tehnicienii de la gospodăria a­­gricolă de stat Cărbunești raionul­­ Gilort. Până la data de 26 ia­nuarie tractoarele și alte mașini agricole au fost reparate la această gospodărie de stat in procent de peste 70 la sută. Deasemenea, s-au condiționat 8000 kg. orz de pri­măvară, 3127 kg. fasole, 7000 kg. porumb și alte semințe ce urmează a fi însămânțate în primăvara a­­­ceasta. Realizări însemnate în re­pararea mașinilor agricole in ve­derea pregătirii campaniei agricole de primăvară, au­ obținut și gos­podăria agricolă colectivă din co­muna Poiana Mare raionul Cala­fat, cea din Goicea Mică și Mă­ceșul de Sus din raionul Segarcea,­ precum și întovărășirile agricole din comuna Severinești raionul Tr. Severin și din comuna Câlnic ra­ionul Tg. Jiu și multe altele. Obținerea recoltelor bogate este strâns legată de pregătirea temei­nică a lucrărilor premergătoare campaniei agricole, care trebuesc executate cu toată hotărîrea în pe­rioada de iarnă. In acest­­­ scop, reparatul uneltelor și mar­șînilor agricole, transportul gu­noiului pe câmp și alte pregătiri au fost realizate și de țăranii mun­citori din comuna Călărași raio­nul Gura Jiului, care urmând e­­ixemplul membrilor de partid ca Miță Constantin, Stoinea Ștefan, Tache Vladimirescu și alții, au reu­­­șit să execute pregătirile in ve­derea campaniei de însămânțări în procent de peste 75 la sută. Frun­­­tașe in aceste munci de pregătiri sunt și comunele Poiana Mare ra­ionul Calafat, Pielești și Breasta din raionul Craiova unde țăranii muncitori și-au reparat în întregime toate atelajele necesare campaniei de primăvară și au tran­sportat pe locurile ce vor fi însă­mânțate peste 450 tone îngrașă­­­minte naturale. Pentru deplina reușită a campa­niei în vederea pregătirii muncilor agricole de primăvară, răspund co­mitetele executive ale sfaturilor populare raionale care trebuie să mobilizeze toate forțele pentru a­­plicarea regulilor agrotehnice sta­bilite in agrominim. In unele comune din raioanele regiunii noastre ca de exemplu Ji­­doștița din raionul Tr. Severin, Almăj din raionul Amaradia, și Brabova, agenții agricoli nu au nicio evidență a țăranilor care și-au re­parat uneltele și mașinile agricole și nu controlează în mod temeinic desfășurarea planului de repara­ții. O lipsă de preocupare în ter­minarea la timp a reparațiilor în vederea campaniei de primăvară s-a dovedit și din partea colecti­vului de conducere a stațiunii cu 5 mașini și tractoare Zănoaga raionul Caracal, care până la­ data de 26 ianuarie nu a realizat din totalul reparațiilor decât un procent de 30 la sută. Deasem­eni, codaș este și S.M.T. Plopșor, unde reparațiile au rămas cu mult în urmă. Aceasta dovedește că organizațiile de bază de la aceste S.M.T.-uri nu au în­drumat politic conducerea admi­nistrativă pentru organizarea mun­cii în problema reparării uneltelor. Lipsuri în organizarea muncii în problema reparației tractoarelor și mașinilor sunt și la S.M.T. Stre­­haia, S.M.T. Vânju Mare și Bârca, care până în prezent nu au realizat din sarcinile de prart decât 50-60 la sută. Zilele de iarnă ce au mai rămas trebue să fie un prilej de organi­zare a brigăzilor în gospodăriile agricole colective și în gospodăriile agricole de stat și S.M.T. pentru întărirea lor din punct de vedere organizatoric și înarmarea membri­lor lor cu cunoștințe agrotehnice. O altă sarcină a comitetelor exe­cutive ale sfaturilor populare ra­ionale și comunale, este aceea de a respecta Hotărî­rea Consiliului de Miniștri al R.P.R. și a C.C. al P.M.R. cu privire la crearea zo­nelor legumicole în jurul orașelor și centrelor industriale, în vederea aprovizionării oamenilor muncii cu legume și zarzavaturi. In acest scop, trebue organizat din timpul iernii stocul de semințe legumicole, pre­gătirea răsadurilor și identificarea terenurilor pentru grădini de zarza­vaturi, etc. Principala răspundere politică pentru deplina reușită a pregătirilor în vederea recoltei vii­toare, revine comitetelor raionale de partid, organizațiilor de bază și fiecărui membru de partid, care trebuie să privească muncile pentru pregătirea desfășurării campaniei de primăvară ca pe una din principalele sarcini. Sec­ția agrară a Comitetului regional de partid trebuie deasemeni să spri­jine, să analizeze periodic desfă­șurarea acestor pregătiri și să ia măsuri din timp pentru lichidarea lipsurilor acolo unde ele se ivesc. Organizațiilor de bază le revine sarcina de a ridica vigilența revo­luționară a țăranilor muncitori, pentru a demasca orice încercare a chiaburilor de a sabota pregăti­rile campaniei agricole. Membrii de partid din comunele și satele regiunii noastre, au datoria de a fi mereu în fruntea campaniei, iar prin exemplul lor personal, să mo­bilizeze ma­sele de țărani mun­citori la repararea uneltelor, pre­gătirea semințelor, etc. Colectiviștii, întovărășiții și ță­ranii muncitori cu gospodării in­dividuale, aplicând în muncă me­todele înaintate ale colhoznicilor sovietici și regulile agrotehnice, pregătindu-se temeinic din timp pentru recoltele viitoare, vor pu­tea obține roade bogate, contribuind astfel la îndeplinirea cincinalului în patru ani, la înflorirea patriei, la menținerea păcii, spre fericirea și bunăstarea poporului nostru muncitor. la interiorul ziar­ului. — O înflăcărată adunare în­chinată luptei pentru pace. (pag. 2-a). — Marea victorie dela Stalin­grad. (pag. 2-a). — Viața de partid. — Trebue în­tărit simțul de răspundere al or­ganizațiilor de bază cu prilejul ad­miterii de candidați în partid. (pag. 3-a). — Sindicatele de salariați agri­coli luptă pentru realizarea poli­ticii partidului la sate. (pag. 3-a).­­­­ — Cum se­ pregătește gospodăria agricolă de stat Cornești în șe­derea însămânțării de legume și zarzavat. (pag. 3-a). — Brigăzile păcii del­a .,Electro­­putere” obțin noi succese, ’’pag. 3- a). — Rezultatele îndepliniri Pla­nului de Stat al R.S.F.S.R. pe anul 1952. (pag. 4-a). — îndeplinirea planului de dez­voltare a economiei naționale a R. P. Bulgaria pe anul 1952. (pag.­ 4- a). Cu forte sporite pentru îndeplinirea cincinalului in 4 ani . Se extinde tot mai mult inițiativa mecanicului Manu Vasile In dorința de a contribui cât mai mult la realizarea cu succes a sarcinilor de plan înainte de ter­­men, muncitorii, tehnicienii și in­ginerii Depoului C.F.R. Craiova, se străduesc să găsească noi metode de lucru care duc la îmbunătățirea procesului de producție și la creș­terea productivității muncii. Inițiativa mecanicului Manu Va­sile, care este urmată cu multă însuflețire de tot mai mulți me­canici de la Depoul C.F.R. Craiova, contribue într-o mare măsură la realizarea planului de transporturi înainte de termen și la îndepli­nirea cu succes a sarcinilor de plan pe anul 1953. Astfel mecanicul stahanovist Alt­­hamer Constantin și fochista Stoica Elena au remorcat un tren cu 1933 tone realizând și o economie de combustibil în valoare de 7500 le. Deasem­eni mecanicul Croitoru Teo­dor a remorcat un tren cu Un to­naj de 1680 tone pe distanța Cra­iova-București și retur. Aceste în­semnate realizări dovedesc elanul cu care luptă muncitorii, pentru a obține noi realizări în bătălia pen­tru îndeplinirea cincinalului în pa­tru ani. POPESCU GRIGORE coresp. Piele și talpă peste pl Muncind cu mult avânt, munci­torii, tehnicienii și funcționarii de la tăbăcăria Bucovăț obțin zi de zi noi succese in lupta pentru îndepli­nirea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1953. Astfel, colectivul de muncitori de la secția talpă și-a îndeplinit planul pe luna Ianuarie în pro­porție de 103 la sută, cel din secția piele cu 125 la sută, iar cel din­ secția blank cu 103 la sută. Pe întreaga întreprindere planul producției globale a fost îndepli­nit pe luna aceasta in proporție de 110 la sută, dându-se lucru de calitate superioară. ^ întrecerea socialistă care se des­fășoară cu succes a cuprins un număr important de muncitori, care luptă cu hotărîre pentru a-și depăși zilnic sarcinile de plan. De pildă muncitorii Barjălan Ion, Negrea Ion și Trie Constantin de la secția talpă își depășesc zilnic sar­cinile de plan între 30-70 la sută. Ei nu precupețesc niciun efort în lupta pentru o producție mărită și pentru lucru de bună calitate. Deasemeni și muncitorii Adres­­ an cu Gheorghe, Brestan Nicolae și Ciuculin Gheorghe obțin impor­tante depășiri de normă. Aplicarea metodelor sovietice Kotlear, Voroșin și altele sunt de un prețios ajutor în munca de zi cu zi a întregului colectiv din a­­ceastă întreprindere. Convinși de importanța îndepli­nirii sarcinilor de plan înainte de termen, muncitorii, tehnicienii și funcționarii de la tăbăcăria Bucovăț depun tot mai multe eforturi pen­tru a traduce în viață hotărîrile partidului și guvernului. La fabrica metalurgică „Jiul“-Balș In îndeplinirea sarcinilor planu­lui pe 1953, oamenii mimen din regiunea Craiova muncesc cu mult elan și se străduiesc să găsească noi metode de lucru. La fab­ica metalurgică „Jiul” din Balș, o preocupare de seamă a colectivu­lui de conducere este aplicarea me­­­todelor înaintate de lucru ale sta­­hanoviștilor sovietici și dezvol­tarea pe scară tot mai largă a în­treceri socialiste. Aplicându-se me­toda stahanovistului sovietic Ko­ll ear, în prezent se califică un nu­măr de 34 muncitori de la turnă­torie. Deasemeni prin aplicarea me­todelor Voroșin și Lidia Koru­­belnicova, s-au făcut până acum economii în valoare de 1300 lei la materiale și în special la cositor, de către cele două echipe de la tinichigerie. Datorită aplicării înaintatelor metode ale stah­anoviștilor sovie­tici precum și angrenării în în­trecere socialistă a unui număr de 137 muncitori, s’a reușit ca planul să fie depășit cu peste 15 la sută. De curând, într’o consfătuire de producție s’au prelucrat cu munci­torii criteriile Și modul de apli­care a metodei stahanovistului so­vietic Ciurchik și sa hotărît în­ființarea a trei brigăzi de calitate. Cele trei brigăzi nou înfințate au fost ajutate să-și întocmească un plan de muncă pe baza sarcinilor specifice întreprinderii. Biroul teh­nic și comisia de întreceri socia­liste ajută in muncă cele trei bri­găzi și în general pe toți mun­citorii pentru a-și putea înde­plini sarcinile de plan pe 1953. Gospodăriile colective se pregătesc de însămânțări Membrii gospodăriilor agricole colective din satele Braneț și Bârză raionul Balș, înființate încă din anul 1950, muncesc cu mare a­­vânt pentru înflorirea gospodării­­­lor lor colective, urmând exem­­­­plul colhozurilor din Uniunea So­­­vi­etică. încă din ziua de 5 Ianuarie co­lectiviștii din Braneț au început re­paratul mașinilor și uneltelor a­­­gricole, fiind gata pentru campania însămânțărilor de primăvară. Tov. Dumitru Dincă președintele gospodăriei agricole colective din satul Braneț s’a interesat înde­­­aproape de selecționarea semințe­­­lor care au fost curățite sută la sută de corpurile străine. De asemenea,­ colectivistul Hristea Popescu a în­ființat numeroase centre de germi­­­nație unde se încearcă puterea de încolțire a semințelor ce vor fi aruncate în brazdă la primăvară.­ Pentru îngrășatul pământului,­ membrii colectiviști din am­bele gospodării au transportat o însemnată cantitate de gunoi de grajd pe ogoare pentru a obține o producție cât mai mare la hecre­tar. Exemplul acestor gospodării co­lective, este demn de urmat și de celelalte gospodării colective din raion, pentru a putea obține o cât mai bună recoltă, dovedind țărani­­­lor muncitori cu gospodării indivi­­­duale superioritatea muncii in co­­­lectiv efectuată pe suprafețe în­tinse și cu mijloace mecanizate, sin­­­gura cale care duce spre belșug și fericire. MATEI FLOREA eocesp. Polisic 200 zile - imișcâ in­ li spilăria colectivă ! Entuziastul răspuns al colectiviștilor din Coțofenii din Față „.­..Tovarăși, după cum știți, gos­podăria noastră este printre primele gospodării colective care au luat fiin­ță în regiunea Craiova. De aceea, nouă ne revine sarcina de cinste de a dovedi partidului și guvernului că și de acum înainte colectiva noa­stră se poate menține la titlul de­ gospodărie fruntașe...”. Și tovarășul Ion Vieru, secretarul organizației de bază a gospodăriei agricole colective „înainte” din co­muna Coțofenii din Față, raionul Filiași, arătă pe larg succesele ob­ținute de colectiviști, felul în care ei au muncit, rezultatele frumoase ale muncii acestora. Și mai departe, tov. Vieru Ion, arătă colectiviștilor, că de curând, colectiviștii din Poiana Mare au început bătălia pentru realizarea unui număr cât mai mare de zile muncă, pentru întărirea organiza­­torico-economică a gospodăriei co­lective. Și iată că astăzi, în cadrul co­lectivei din Gorofeni, se dezbătea aceiași problemă. Pentru colectiviști, ziua aceasta era un imbold în munca lor crea­toare, un nou prilej de manifestare a dragostei lor față de muncă, față de gospodăria lor colectivă... Peste tot domnea o atmosferă de entuziasm, înscrierile la cuvânt nu mai con­teneau. „Tovarăși, trebue să urmăm pil­da celor din Poiana Mare și pen­tru aceasta eu îmi iau angajamen­tul ca anul acesta să obțin peste două sute zile-muncă — spune co­lectivistul Gh. Istici. Pentru zilele­­muncă făcute anul trecut, casa mi s’a umplut cu de toate: 960 kgr. grâu, 400 kgr. orz, 100 kgr. ma­zăre, precum și alte produse. Iată rodul muncii mele. Dacă în anul trecut am obținut asemenea re­zultate, apoi anul acesta voi căuta să muncesc mai temeinic, mai or­­­ganizat Voi căuta să aplic regu­lile agrotehnice la întreținerea cul­turilor, să aplic din sfaturile de­legației sovietice care ne-a vizitat gospodăria”. Era și firesc ca Gheorghe Istici să fie printre primii la angaja­mente, dar și printre primii la re­alizarea acestor angajamente. Doar el era mândria colectivei. Doar el urmase școala de brigadieri de câmp, pentru ca apoi să vină în cadrul gospodăriei lui să aplice în practică cele învățate la școala de specialitate. Adunarea era plină de însufle­țire... Ceru cuvântul și colectivista Teodora Bălu. Aceasta doar fusese în câteva colhozuri din Uniunea Sovietică. Văzuse acolo traiul minunat al colhoznicilor, metodele pe care a­­ceștia le aplică în muncă, rezul­tatele pe care le obțin. Multe a mai văzut Teodora in Uniunea Sovie­tică. Iar acum se străduia în ca­drul colectivei, să aplice in prac­tică cele văzute acolo. „Eu îmi iau angajamentul ca în cadrul colectivei mele să muncesc cu mai multă perseverență, să a­­plic din minunata experiență a colhozurilor sovietice. Voi munci cu noi forțe pentru realizarea u­­nui cât mai mare număr de zile­­muncă, pentru înflorirea gospodăt­­o­riei noastre dragi. Ceea ce vreau să vă fac cunoscut tovarăși, este problema sporirii ne­contenite a fondului de bază. Din acest lucru, găsesc că se poate înfăptui în colectiva noastră, de­oarece sunt suficiente ramurile ane­xe de dezvoltare și deasemeni cele existente pot și trebuesc întărite. De aceea, trebue ținut cont de această problemă pe care am ri­dicat-o...”. Cu asemenea cuvinte, tânăra co­lectivistă Teodora Bălu, care dealt­fel face parte din comitetul UTM al gospodăriei colective, se alătură cu dragoste inițiativei pornită de colectiviștii din Poiana Mare. Și ca ea, s’au înscris la cuvânt încă mulți alți colectiviști. „Să muncim mai organizat, să obținem cât mai multe zile-muncă, să ne achităm la timp obligațiile către stat, plata în natură a mun­cilor executate de către S.M.T., să valorificăm prin cooperativă cât mai multe produse agricole față de anul trecut”... acestea erau pro­punerile celor din Coțofenii din Față. Ia cuvântul și locțiitorul preșe­dintelui gospodăriei colective, Pâr­jol Ion­­ne „In anul care a venit, anul 1953, revine sarcina să mărim numărul membrilor colectiviști. Să desfășurăm o susținută muncă de lămurire printre țăranii muncitori care încă n’au înțeles rostul colec­tivului în ușurarea vieții țărăni­mii noastre muncitoare. De aceia, fiecare dintre noi, fiecare colecti­vist, trebue să ducă muncă de lămurire pentru a lărgi și desvolta gospodăria noastră. Cu cât vom fi mai mulți cu atât gospodăria noastră va fi mai puternică, mai bogată. •—Eu aduc unul și eu unul, spu­seră comunistul Mihai Oprea, Bul­­ga Ion brigadier de câmp și alții. Ziua aceasta pentru colectiviștii din Coțofenii din Față, era o zi de sărbătoare, o zi hotărîtoare în muncă. Păi in urma unei astfel de munci, ca­sa nu va putea fi plină decât de rod bogat. Parcă văd­ carul cu grâu abia tras de boi, va sta in fața ca­sei mele să-l descarc, viața va fi mai frumoasă, traiul mai îmbelșu­­­gat Și fericirea va fi mai mult de partea mea. Așa visa colectivista Teodora Bălu. Visul ei nu era de­­­cât o realitate. Va munci cu râvnă, va realiza cât mai multe zile-mun­că, deci cât mai multe roade bo­gate. Ședința se sfârși. Colectiviștii,­ grupuri, grupuri, se îndreptau unii la grajd, alții spre atelierul de re­parat uneltele agricole.... Ți-era mai mare dragul să-î vezi cum erau de hotărîți. Poate ședința ii făcuse să fie așa. Da, ședința îi făcuse să fie așa. Fiecare minut era acum precupețit . Dați-i zor, tovarăși, dați-i zori, se auzeau cuvintele pline de îndemn ale președintelui colectivei. — Nu vă fie teamă tovarășe președinte, doar suntem oameni noi, noi colectiviștii din Coțofeni. * < Colectiviștii din Coțofeni au ară­tat și de data aceasta că știu să muncească cu dragoste ca și până acum, că știu să răspundă oricăror chemări la întrecere. ST. N. GAFTONIJ A

Next