Inainte, februarie 1953 (Anul 10, nr. 2485-2508)
1953-02-01 / nr. 2485
— ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL T.M.R. — •5/ /?£ SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA ANul X Nr. 2485 Duminică 1 Februarie 1953 | 4 PAGINI — 20 BANI Să intensificăm pregătirea campaniei de primăvară! »Muncitorii și tehnicienii din gospodăriile agricole de stat și S.M.T.uri, membrii gospodăriilor agricole colective, țăranii muncitori întovărășiți, cât și țăranii muncitori cu gospodării individuale, au pornit încă din cursul lunii Decembrie, sub îndrumarea politică a organizațiilor de bază, la întocmirea planurilor pentru organizarea pregătirilor în vederea bunei desfășurări a campaniei însămânțărilor de primăvară. Experiența anilor trecuți a dovedit cu prisosință că acolo unde pregătirile s’au efectuat la timp și în bune condițiuni, rezultatele muncii au fost dintre cele mai bune. Tractoarele și mașinile au funcționat fără întrerupere, iar plănurile de producție au fost îndeplinite și depășite. La S.M.T. Bibești, din raionul Filiași, conducerea acestuia îndrumată de organizația de bază, considerând că pentru reușita îndeplinirii planului pe 1953, prima sarcină este de a pune în stare de funcționare tractoarele și mașinile agricole, a luat toate măsurile pentru desfășurarea reparațiilor la timp. In acest scop întreg colectivul de muncitori și tehnicieni angrenat în întrecerea socialistă și aplicând metofa sovietică Bugacev de reparații pe ansamble, a reușit să repare până la 125 ianuarie, 56 în sută din numărul tractoarelor planificate să se repare în S.M.T.-uri. De fapt, această cifră nu este cea dorită până la această dată, lucru ce dovedește că unele organe de partid și de stat s-au și autoliniștit. Succese în executarea pe ansamble a reparațiilor de bună calitate, au fost realizate și de muncitorii și tehnicienii de la gospodăria agricolă de stat Cărbunești raionul Gilort. Până la data de 26 ianuarie tractoarele și alte mașini agricole au fost reparate la această gospodărie de stat in procent de peste 70 la sută. Deasemenea, s-au condiționat 8000 kg. orz de primăvară, 3127 kg. fasole, 7000 kg. porumb și alte semințe ce urmează a fi însămânțate în primăvara aceasta. Realizări însemnate în repararea mașinilor agricole in vederea pregătirii campaniei agricole de primăvară, au obținut și gospodăria agricolă colectivă din comuna Poiana Mare raionul Calafat, cea din Goicea Mică și Măceșul de Sus din raionul Segarcea, precum și întovărășirile agricole din comuna Severinești raionul Tr. Severin și din comuna Câlnic raionul Tg. Jiu și multe altele. Obținerea recoltelor bogate este strâns legată de pregătirea temeinică a lucrărilor premergătoare campaniei agricole, care trebuesc executate cu toată hotărîrea în perioada de iarnă. In acest scop, reparatul uneltelor și marșînilor agricole, transportul gunoiului pe câmp și alte pregătiri au fost realizate și de țăranii muncitori din comuna Călărași raionul Gura Jiului, care urmând eixemplul membrilor de partid ca Miță Constantin, Stoinea Ștefan, Tache Vladimirescu și alții, au reușit să execute pregătirile in vederea campaniei de însămânțări în procent de peste 75 la sută. Fruntașe in aceste munci de pregătiri sunt și comunele Poiana Mare raionul Calafat, Pielești și Breasta din raionul Craiova unde țăranii muncitori și-au reparat în întregime toate atelajele necesare campaniei de primăvară și au transportat pe locurile ce vor fi însămânțate peste 450 tone îngrașăminte naturale. Pentru deplina reușită a campaniei în vederea pregătirii muncilor agricole de primăvară, răspund comitetele executive ale sfaturilor populare raionale care trebuie să mobilizeze toate forțele pentru aplicarea regulilor agrotehnice stabilite in agrominim. In unele comune din raioanele regiunii noastre ca de exemplu Jidoștița din raionul Tr. Severin, Almăj din raionul Amaradia, și Brabova, agenții agricoli nu au nicio evidență a țăranilor care și-au reparat uneltele și mașinile agricole și nu controlează în mod temeinic desfășurarea planului de reparații. O lipsă de preocupare în terminarea la timp a reparațiilor în vederea campaniei de primăvară s-a dovedit și din partea colectivului de conducere a stațiunii cu 5 mașini și tractoare Zănoaga raionul Caracal, care până la data de 26 ianuarie nu a realizat din totalul reparațiilor decât un procent de 30 la sută. Deasemeni, codaș este și S.M.T. Plopșor, unde reparațiile au rămas cu mult în urmă. Aceasta dovedește că organizațiile de bază de la aceste S.M.T.-uri nu au îndrumat politic conducerea administrativă pentru organizarea muncii în problema reparării uneltelor. Lipsuri în organizarea muncii în problema reparației tractoarelor și mașinilor sunt și la S.M.T. Strehaia, S.M.T. Vânju Mare și Bârca, care până în prezent nu au realizat din sarcinile de prart decât 50-60 la sută. Zilele de iarnă ce au mai rămas trebue să fie un prilej de organizare a brigăzilor în gospodăriile agricole colective și în gospodăriile agricole de stat și S.M.T. pentru întărirea lor din punct de vedere organizatoric și înarmarea membrilor lor cu cunoștințe agrotehnice. O altă sarcină a comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale și comunale, este aceea de a respecta Hotărîrea Consiliului de Miniștri al R.P.R. și a C.C. al P.M.R. cu privire la crearea zonelor legumicole în jurul orașelor și centrelor industriale, în vederea aprovizionării oamenilor muncii cu legume și zarzavaturi. In acest scop, trebue organizat din timpul iernii stocul de semințe legumicole, pregătirea răsadurilor și identificarea terenurilor pentru grădini de zarzavaturi, etc. Principala răspundere politică pentru deplina reușită a pregătirilor în vederea recoltei viitoare, revine comitetelor raionale de partid, organizațiilor de bază și fiecărui membru de partid, care trebuie să privească muncile pentru pregătirea desfășurării campaniei de primăvară ca pe una din principalele sarcini. Secția agrară a Comitetului regional de partid trebuie deasemeni să sprijine, să analizeze periodic desfășurarea acestor pregătiri și să ia măsuri din timp pentru lichidarea lipsurilor acolo unde ele se ivesc. Organizațiilor de bază le revine sarcina de a ridica vigilența revoluționară a țăranilor muncitori, pentru a demasca orice încercare a chiaburilor de a sabota pregătirile campaniei agricole. Membrii de partid din comunele și satele regiunii noastre, au datoria de a fi mereu în fruntea campaniei, iar prin exemplul lor personal, să mobilizeze masele de țărani muncitori la repararea uneltelor, pregătirea semințelor, etc. Colectiviștii, întovărășiții și țăranii muncitori cu gospodării individuale, aplicând în muncă metodele înaintate ale colhoznicilor sovietici și regulile agrotehnice, pregătindu-se temeinic din timp pentru recoltele viitoare, vor putea obține roade bogate, contribuind astfel la îndeplinirea cincinalului în patru ani, la înflorirea patriei, la menținerea păcii, spre fericirea și bunăstarea poporului nostru muncitor. la interiorul ziarului. — O înflăcărată adunare închinată luptei pentru pace. (pag. 2-a). — Marea victorie dela Stalingrad. (pag. 2-a). — Viața de partid. — Trebue întărit simțul de răspundere al organizațiilor de bază cu prilejul admiterii de candidați în partid. (pag. 3-a). — Sindicatele de salariați agricoli luptă pentru realizarea politicii partidului la sate. (pag. 3-a). — Cum se pregătește gospodăria agricolă de stat Cornești în șederea însămânțării de legume și zarzavat. (pag. 3-a). — Brigăzile păcii dela .,Electroputere” obțin noi succese, ’’pag. 3- a). — Rezultatele îndepliniri Planului de Stat al R.S.F.S.R. pe anul 1952. (pag. 4-a). — îndeplinirea planului de dezvoltare a economiei naționale a R. P. Bulgaria pe anul 1952. (pag. 4- a). Cu forte sporite pentru îndeplinirea cincinalului in 4 ani . Se extinde tot mai mult inițiativa mecanicului Manu Vasile In dorința de a contribui cât mai mult la realizarea cu succes a sarcinilor de plan înainte de termen, muncitorii, tehnicienii și inginerii Depoului C.F.R. Craiova, se străduesc să găsească noi metode de lucru care duc la îmbunătățirea procesului de producție și la creșterea productivității muncii. Inițiativa mecanicului Manu Vasile, care este urmată cu multă însuflețire de tot mai mulți mecanici de la Depoul C.F.R. Craiova, contribue într-o mare măsură la realizarea planului de transporturi înainte de termen și la îndeplinirea cu succes a sarcinilor de plan pe anul 1953. Astfel mecanicul stahanovist Althamer Constantin și fochista Stoica Elena au remorcat un tren cu 1933 tone realizând și o economie de combustibil în valoare de 7500 le. Deasemeni mecanicul Croitoru Teodor a remorcat un tren cu Un tonaj de 1680 tone pe distanța Craiova-București și retur. Aceste însemnate realizări dovedesc elanul cu care luptă muncitorii, pentru a obține noi realizări în bătălia pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani. POPESCU GRIGORE coresp. Piele și talpă peste pl Muncind cu mult avânt, muncitorii, tehnicienii și funcționarii de la tăbăcăria Bucovăț obțin zi de zi noi succese in lupta pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1953. Astfel, colectivul de muncitori de la secția talpă și-a îndeplinit planul pe luna Ianuarie în proporție de 103 la sută, cel din secția piele cu 125 la sută, iar cel din secția blank cu 103 la sută. Pe întreaga întreprindere planul producției globale a fost îndeplinit pe luna aceasta in proporție de 110 la sută, dându-se lucru de calitate superioară. ^ întrecerea socialistă care se desfășoară cu succes a cuprins un număr important de muncitori, care luptă cu hotărîre pentru a-și depăși zilnic sarcinile de plan. De pildă muncitorii Barjălan Ion, Negrea Ion și Trie Constantin de la secția talpă își depășesc zilnic sarcinile de plan între 30-70 la sută. Ei nu precupețesc niciun efort în lupta pentru o producție mărită și pentru lucru de bună calitate. Deasemeni și muncitorii Adres an cu Gheorghe, Brestan Nicolae și Ciuculin Gheorghe obțin importante depășiri de normă. Aplicarea metodelor sovietice Kotlear, Voroșin și altele sunt de un prețios ajutor în munca de zi cu zi a întregului colectiv din această întreprindere. Convinși de importanța îndeplinirii sarcinilor de plan înainte de termen, muncitorii, tehnicienii și funcționarii de la tăbăcăria Bucovăț depun tot mai multe eforturi pentru a traduce în viață hotărîrile partidului și guvernului. La fabrica metalurgică „Jiul“-Balș In îndeplinirea sarcinilor planului pe 1953, oamenii mimen din regiunea Craiova muncesc cu mult elan și se străduiesc să găsească noi metode de lucru. La fabica metalurgică „Jiul” din Balș, o preocupare de seamă a colectivului de conducere este aplicarea metodelor înaintate de lucru ale stahanoviștilor sovietici și dezvoltarea pe scară tot mai largă a întreceri socialiste. Aplicându-se metoda stahanovistului sovietic Koll ear, în prezent se califică un număr de 34 muncitori de la turnătorie. Deasemeni prin aplicarea metodelor Voroșin și Lidia Korubelnicova, s-au făcut până acum economii în valoare de 1300 lei la materiale și în special la cositor, de către cele două echipe de la tinichigerie. Datorită aplicării înaintatelor metode ale stahanoviștilor sovietici precum și angrenării în întrecere socialistă a unui număr de 137 muncitori, s’a reușit ca planul să fie depășit cu peste 15 la sută. De curând, într’o consfătuire de producție s’au prelucrat cu muncitorii criteriile Și modul de aplicare a metodei stahanovistului sovietic Ciurchik și sa hotărît înființarea a trei brigăzi de calitate. Cele trei brigăzi nou înfințate au fost ajutate să-și întocmească un plan de muncă pe baza sarcinilor specifice întreprinderii. Biroul tehnic și comisia de întreceri socialiste ajută in muncă cele trei brigăzi și în general pe toți muncitorii pentru a-și putea îndeplini sarcinile de plan pe 1953. Gospodăriile colective se pregătesc de însămânțări Membrii gospodăriilor agricole colective din satele Braneț și Bârză raionul Balș, înființate încă din anul 1950, muncesc cu mare avânt pentru înflorirea gospodăriilor lor colective, urmând exemplul colhozurilor din Uniunea Sovietică. încă din ziua de 5 Ianuarie colectiviștii din Braneț au început reparatul mașinilor și uneltelor agricole, fiind gata pentru campania însămânțărilor de primăvară. Tov. Dumitru Dincă președintele gospodăriei agricole colective din satul Braneț s’a interesat îndeaproape de selecționarea semințelor care au fost curățite sută la sută de corpurile străine. De asemenea, colectivistul Hristea Popescu a înființat numeroase centre de germinație unde se încearcă puterea de încolțire a semințelor ce vor fi aruncate în brazdă la primăvară. Pentru îngrășatul pământului, membrii colectiviști din ambele gospodării au transportat o însemnată cantitate de gunoi de grajd pe ogoare pentru a obține o producție cât mai mare la hecretar. Exemplul acestor gospodării colective, este demn de urmat și de celelalte gospodării colective din raion, pentru a putea obține o cât mai bună recoltă, dovedind țăranilor muncitori cu gospodării individuale superioritatea muncii in colectiv efectuată pe suprafețe întinse și cu mijloace mecanizate, singura cale care duce spre belșug și fericire. MATEI FLOREA eocesp. Polisic 200 zile - imișcâ in li spilăria colectivă ! Entuziastul răspuns al colectiviștilor din Coțofenii din Față „...Tovarăși, după cum știți, gospodăria noastră este printre primele gospodării colective care au luat ființă în regiunea Craiova. De aceea, nouă ne revine sarcina de cinste de a dovedi partidului și guvernului că și de acum înainte colectiva noastră se poate menține la titlul de gospodărie fruntașe...”. Și tovarășul Ion Vieru, secretarul organizației de bază a gospodăriei agricole colective „înainte” din comuna Coțofenii din Față, raionul Filiași, arătă pe larg succesele obținute de colectiviști, felul în care ei au muncit, rezultatele frumoase ale muncii acestora. Și mai departe, tov. Vieru Ion, arătă colectiviștilor, că de curând, colectiviștii din Poiana Mare au început bătălia pentru realizarea unui număr cât mai mare de zile muncă, pentru întărirea organizatorico-economică a gospodăriei colective. Și iată că astăzi, în cadrul colectivei din Gorofeni, se dezbătea aceiași problemă. Pentru colectiviști, ziua aceasta era un imbold în munca lor creatoare, un nou prilej de manifestare a dragostei lor față de muncă, față de gospodăria lor colectivă... Peste tot domnea o atmosferă de entuziasm, înscrierile la cuvânt nu mai conteneau. „Tovarăși, trebue să urmăm pilda celor din Poiana Mare și pentru aceasta eu îmi iau angajamentul ca anul acesta să obțin peste două sute zile-muncă — spune colectivistul Gh. Istici. Pentru zilelemuncă făcute anul trecut, casa mi s’a umplut cu de toate: 960 kgr. grâu, 400 kgr. orz, 100 kgr. mazăre, precum și alte produse. Iată rodul muncii mele. Dacă în anul trecut am obținut asemenea rezultate, apoi anul acesta voi căuta să muncesc mai temeinic, mai organizat Voi căuta să aplic regulile agrotehnice la întreținerea culturilor, să aplic din sfaturile delegației sovietice care ne-a vizitat gospodăria”. Era și firesc ca Gheorghe Istici să fie printre primii la angajamente, dar și printre primii la realizarea acestor angajamente. Doar el era mândria colectivei. Doar el urmase școala de brigadieri de câmp, pentru ca apoi să vină în cadrul gospodăriei lui să aplice în practică cele învățate la școala de specialitate. Adunarea era plină de însuflețire... Ceru cuvântul și colectivista Teodora Bălu. Aceasta doar fusese în câteva colhozuri din Uniunea Sovietică. Văzuse acolo traiul minunat al colhoznicilor, metodele pe care aceștia le aplică în muncă, rezultatele pe care le obțin. Multe a mai văzut Teodora in Uniunea Sovietică. Iar acum se străduia în cadrul colectivei, să aplice in practică cele văzute acolo. „Eu îmi iau angajamentul ca în cadrul colectivei mele să muncesc cu mai multă perseverență, să aplic din minunata experiență a colhozurilor sovietice. Voi munci cu noi forțe pentru realizarea unui cât mai mare număr de zilemuncă, pentru înflorirea gospodătoriei noastre dragi. Ceea ce vreau să vă fac cunoscut tovarăși, este problema sporirii necontenite a fondului de bază. Din acest lucru, găsesc că se poate înfăptui în colectiva noastră, deoarece sunt suficiente ramurile anexe de dezvoltare și deasemeni cele existente pot și trebuesc întărite. De aceea, trebue ținut cont de această problemă pe care am ridicat-o...”. Cu asemenea cuvinte, tânăra colectivistă Teodora Bălu, care dealtfel face parte din comitetul UTM al gospodăriei colective, se alătură cu dragoste inițiativei pornită de colectiviștii din Poiana Mare. Și ca ea, s’au înscris la cuvânt încă mulți alți colectiviști. „Să muncim mai organizat, să obținem cât mai multe zile-muncă, să ne achităm la timp obligațiile către stat, plata în natură a muncilor executate de către S.M.T., să valorificăm prin cooperativă cât mai multe produse agricole față de anul trecut”... acestea erau propunerile celor din Coțofenii din Față. Ia cuvântul și locțiitorul președintelui gospodăriei colective, Pârjol Ionne „In anul care a venit, anul 1953, revine sarcina să mărim numărul membrilor colectiviști. Să desfășurăm o susținută muncă de lămurire printre țăranii muncitori care încă n’au înțeles rostul colectivului în ușurarea vieții țărănimii noastre muncitoare. De aceia, fiecare dintre noi, fiecare colectivist, trebue să ducă muncă de lămurire pentru a lărgi și desvolta gospodăria noastră. Cu cât vom fi mai mulți cu atât gospodăria noastră va fi mai puternică, mai bogată. •—Eu aduc unul și eu unul, spuseră comunistul Mihai Oprea, Bulga Ion brigadier de câmp și alții. Ziua aceasta pentru colectiviștii din Coțofenii din Față, era o zi de sărbătoare, o zi hotărîtoare în muncă. Păi in urma unei astfel de munci, casa nu va putea fi plină decât de rod bogat. Parcă văd carul cu grâu abia tras de boi, va sta in fața casei mele să-l descarc, viața va fi mai frumoasă, traiul mai îmbelșugat Și fericirea va fi mai mult de partea mea. Așa visa colectivista Teodora Bălu. Visul ei nu era decât o realitate. Va munci cu râvnă, va realiza cât mai multe zile-muncă, deci cât mai multe roade bogate. Ședința se sfârși. Colectiviștii, grupuri, grupuri, se îndreptau unii la grajd, alții spre atelierul de reparat uneltele agricole.... Ți-era mai mare dragul să-î vezi cum erau de hotărîți. Poate ședința ii făcuse să fie așa. Da, ședința îi făcuse să fie așa. Fiecare minut era acum precupețit . Dați-i zor, tovarăși, dați-i zori, se auzeau cuvintele pline de îndemn ale președintelui colectivei. — Nu vă fie teamă tovarășe președinte, doar suntem oameni noi, noi colectiviștii din Coțofeni. * < Colectiviștii din Coțofeni au arătat și de data aceasta că știu să muncească cu dragoste ca și până acum, că știu să răspundă oricăror chemări la întrecere. ST. N. GAFTONIJ A