Inainte, decembrie 1953 (Anul 10, nr. 2742-2767)

1953-12-01 / nr. 2742

Anul IX Nr. 2742 Marți 1 decembrie 1953 | 4 PAGINI— 20 BANI Să asigurăm toate condițiile pentru împărțirea veniturilor în gospodăria colectivă Peste câteva zile, in gospodă­riile agricole colective din regiunea Craiova, ca și în cele din întreaga țară, se va începe împărțirea ve­niturilor. împărțirea veniturilor reflectă în ultima analiză rezultatul final al activității fiecărei gospo­dării colective pe timp de un an de zile; împărțirea veniturilor este în acelaș timp oglinda fidelă a muncii fiecărui colectivist în parte. Recoltele bogate din acest an ob­ținute în gospodăriile coletive da­t­­orită ajutorului acordat de stat prin S.M.T.-uri, prin ingineri­ agro­nomi și­ tehnicieni agricoli, precum și prin îngrășăminte chimice și se­mințe de sol, dovedesc odată mai mult superioritatea muncii în co­­­lectiv, pe tarlale întinse, față de mica gospodărie individuală unde pământul este lucrat după metodele înapoiate. Recoltele de cerealiere obținute de membrii gospodăriilor colective,1 au depășit cu 50—60 la sută recol­tele gospodăriilor mici și mijlocii. Este suficient să amintim că gospodăria agricolă colectivă din comuna Maglavit, raionul Calafat, a realizat o producție de 4.000 kg, orz la hectar, gospodăria colec­tivă din comuna Piscu-Vechi a­­celaș raion peste 3.600 kg. porumb la hectar. Deși nou înființată, gos­podăria colectivă din comuna Slă­­vuța raionul Am­a­radia, a obținut in toamna acestui an peste 3.800 kg. porumb la hectar, iar gospo­dăria colectivă din comuna Calicea Mare, raionul Băilești, a realizat o producție record de sfeclă fura­jeră de peste 40.000 kg. la hectar.­ Multe gospodării colective din regiunea noastră cum ar fi cele din comunele Isbiceni, Maglavit, Po­iana Mare, Flămânda, etc., au ob­ținut venituri însemnate, valori­ficând produsele din sectoarele le­gumicol și zootehnic, venituri care variază între 120.000—180.000 lei de fiecare gospodărie colectivă. Ca urmare a marilor venituri obținute în gospodăria colectivă, o mare parte din colectiviști cum ar fi Petre Fântână din Maglavit, Gheor­­ghe Ciocșir din Poiana Mare și ca și mulți alții, și-au asigurat un trai îmbelșugat pentru ei și fa­miliile lor. înainte de a se trece la împărți­rea veniturilor, în adunarea gene­rală ținută în acest scop, membrii gospodăriilor colective vor discuta și aproba cantitățile de cereale ce se împart, precum și principalele probleme care au menirea să duca la întărirea puterii economice a gos­podăriei lor colective. Una din cele mai importante probleme ce trebue analizată cu prilejul împărțirii ve­niturilor, trebue să fie aceea în le­gătură cu dezvoltarea avutului ob­ștesc. Sporirea proprietății obștești in gospodăria colectivă constitue iz­­vorul creșterii bunei stări materiale și culturale a fiecărui colectivist. De aceea, o grijă deosebită trebue s'o aibă membrii fiecărei gospo­dării colective pentru mărirea fon­dului de bază. Din acest fond se e­­fectuează chel­tuciile pentru dez­voltarea multilaterală a gospodăriei colective, pentru construcții, crește­rea sectorului zootehnic, etc. De a­­ccea, este de datoria consiliilor de conducere din gospodăriile colec­tive, a organizațiilor de bază, pre­cum și a tuturor colectiviștilor, să combată cu tărie tendința nesănă­toasă a unui neînsemnat număr de membri din unele gospodării co­lective de a nu repartiza nimic pentru fondul de bază. Fiecare co­lectivist trebue să înțeleagă că mă­rirea fondului de bază și dezvol­tarea proprietății obștești sunt spre propriul să­u i­tilor­os. Odată cu împărțirea veniturilor trebue repartizate cereale pentru fondul de semințe și rezerve de se­mințe, precum și fondul de ajutor necesar pentru bătrâni, sau inapți de muncă. Condiția cea mai importantă ca­re trebue să stea la baza activității in ceea ce privește împărțirea ve­niturilor, este respectarea cu stric­tețe a principiului socialist de re­tribuție după muncă. De aci și concluzia că împărțirea veniturilor este necesar să se facă numai în raport cu zilele-muncă efectuate de fiecare membru. Respectarea a­­cestui principiu va duce la o sim­țitoare creștere a numărului de colectiviști fruntași, la stârpirea le­neviei și a chiulului, precum și la combaterea egalitarismului mic bur­ghez. Respectarea cu strictețe a acestui principiu de bază va duce în mod incontestabil la cointeresarea mate­rială a fiecărui colectivist de a spori producția agricolă, precum și cea din fermele anexe. In aduna­rea generală ținută cu prilejul îm­părțirii veniturilor se pot discuta și lua măsuri de stimulare a co­lectiviștilor și a brigadierilor din acele brigăzi care au depășit pro­ducția planificată. Totodată, se pot lua măsuri pentru scăderea cu până la 10 la sută din zilele-muncă prestate de colectiviștii din brigă­zile care nu au realizat in între­gime producția planificată. Un rol de mare importanță îl are cu prilejul împărțirii venituri­lor în gospodăria colectivă, comisia de revizie, care are datoria să ve­rifice întreaga activitate gospodă­rească și financiară a consiliului de conducere. Organele de partid raionale au datoria să indrumeze orga­nizațiile de bază din gospodă­riile colecti­v, pntru ca la rândul lor să ajute acestea consi­liile de conducere, ca acestea într-un timp relativ scurt să pună la punct toate lucrările contabile cu privire la ținerea evidenței zi­­lelor-muncă, in scopul ușurării o­­perațiunii de împărțire a venituri­lor. Ele trebue să dea o atenție specială gospodăriilor colective mai slabe din punct de­ vedere econo­mic și organizatoric și să vegheze ca fiecărui colectivist să i se re­partizeze venituri in raport cu munca prestată. împărțirea veniturilor in gospo­dăriile colective constitue un mi­nunat prilej de a arăta țăranilor muncitori cu gospodării individuale, marile foloase ce le aduce gospo­dăria colectivă și de a combate în acelaș timp uneltirile chiaburești. De aceea, o sarcină deosebit de im­portantă pentru organele de partid raionale și pentru sfaturile popu­lare raionale, este aceea de a or­ganiza vizite cu țăranii muncitori la gospodăriile colective chiar in momentul în care se face împărți­rea veniturilor, precum și la casele colectiviștilor fruntași. însemnatele realizări obținute a­­nul acesta de gospodăriile colecti­ve, atât în domeniul producției ve­getale, cât și în cel al producției animale, trebuesc popularizate prin diferite mijloace, cum ar fi adună­rile din cadrul căminelor culturale, fotomontagii, articole la gazetele de perete, grafice, etc. Acțiunea de împărțire a venitu­rilor iu gospodăriile colective tre­bue să constitue un mijloc de întă­rire a încrederii colectiviștilor în politica justă a partidului și gu­vernului, în statul de democrație populară și în acelaș timp un pri­lej de a atrage mase cât mai largi de țărani muncitori cu gospodării mici și mijlocii pe drumul con­struirii socialismului la sate. In interiorul ziarului: — Candidatul Voicu Oprea în mijlocul alegătorilor din comuna­­ joicca. (pag. 2-a).­­— Viața de partid. Conducerea organizației U.T.M. de către orga­nizația de partid — izvorul creș­terii și educării tineretului. (pag. 2­ a). — Activitatea stației de radiofi­­care Strehaia în campania electo­rală. (pag. 2-a). — In sprijinul copiilor orfani, (pag. 2-a). — Birocratism în difuzarea ma­­terialului electoral. (pag. 2-a). — Pentru creșterea nivelului de trai al oamenilor muncii. (pag. 3-a). — Uniunea Sovietică arată calea spre slăbirea încordării în relațiile internaționale. (pag. 4-a). — încheierea lucrărilor sesiunii Consiliului Mondial al Păcii. (pag. 4-a). ‘ — Din viața internațională. Note­. (pag. 4-a). — Sosirea la Moscova a unei delegații comerciale a R. D. Ger­mane. (pag. 4-a). — La Praga a început proce­sul unui grup de trădători și spini­i aflați în slujba imperialiștilor ame­ricani. (pag. 4-a). SĂ MUNCIM CU HOTĂRέRE PENTRU A RIDICA NOI CADRE CALIFICATE * * Școală de calificare in inima munților Adoptarea programului de mă­suri economice de către plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19-20 august a.c., în scopul creșterii con­tinue a bunei stări materiale și cul­turale a celor ce muncesc, a pus și în fața muncitorilor din indus­tria noastră forestieră, sarcini de mare răspundere. Muncitorii de la întreprinderea forestieră, exploatare și transport Tismana din regiunea noastră, luptă cu avânt sporit pentru ca în în­tâmpinarea zilei de 20 decembrie, măreața sărbătoare a alegerilor de deputați pentru sfaturile populare, să realizeze noi victorii în muncă, pentru ca astfel angajamentele luate să capete viață. In scopul obținerii unei producții sporite, conducerea I.F.E.T. Tis­mana, cu ajutorul comitetului sin­dical, sub îndrumarea permanentă a organizației de partid, a luat ini­țiativa înființării unei școli de cali­ficare. Asemenea școli de ridicare a calificării min­torilor forestieri au luat ființă în cadrul fecărui­ sector al acestei întreprinderi. La sectorul Tismana, cu ajuto­rul inginerului Il­e­cu Haralambie, elevii s au putut familiariza cu nu­meroase cunoștințe profesionale. La seminar­i printre elevii care s’au remarcat prin răspunsu­le date se află tovar­așii Rusta Dumitru, Cincu Silnicu­, Paraschiva Giu­gile, Rilea Cheorghe și alții. SARANGENATA ION coresp. E un salahor — Nu am decât 25 ani. Pe ta (a­n'am avut prilejul să-l cunosc. Am crescut, muncind din greu pe la diferiți patroni. Mama era dease­­meni nevoită să trudească din zori și până’n noapte pentru a ne asi­gura nouă, mie și celor doi frați și o soră, hrana de toate zilele. Așa era în trecut, când țara noa­stră era cârmuită de burghezie, când la cârma statului se aflau moșierii, marii capitaliști, slugi prea plecate ale imperialiștilor de peste hotare. Anii de negură, au trecut. Țara noastră sa desfă­ușat din lanțu­rile robiei cap­e­liste și cu ajutorul ostașilor sovietici, al marii Uniuni Sovietice, poporul nostru muncitor, își făurește sub conducerea parti­dului o viață nouă. Câte n'am fost nevoit să fac în trecut pentru a-mi câștiga exis­tenta. Am­­ vândut ziare, am lu­crat pe la diferiți patroni, iar în cele din urmă am lucrat ca salahor. Așa era în trecut. In anii regi­mului democrat-popular, în For­ azi maistru tele Armate ale Republicii Popu­­lare Române, m’am calificat și am devenit mecanic. Reîntors din ar­mată, am intrat la uzina electrică din orașul nostru, unde am depus multă râvnă, fapt care a făcut ca cei din conducerea uzinei, comi­tetul de întreprindere și organiza­ția de tineret din care fac parte să mă declare fruntaș în produc­ție, iar mai apoi să urmez cursurile unei școli și astfel să devin maistru. De când am fost propus can­didat în circumscripția electorală orășenească nr. 9 Craiova, muncesc cu mai mult elan. Zilnic îmi de­pășesc norma și mă străduesc să ajut pe cei tineri pentru a-și ri­dica cal­itatea, întrucât consider că, de rezolvarea cu succes a aces­tei probleme depinde in mare par­te realizarea programului de mă­suri economice adoptat de partid și guvern. SANDULESCU MARIN maistru mecanic — uzina e* E­lectrica Craiova. Pentru asigurarea transportului pe calea ferată în curând, telefoanele vor sbârnăi cu mai multă putere,­ mai multe locomotive vor porni din depouri pe magistralele de oțel, calea fe­rată va fi mai bine îngrijită și asigurată. Și aceasta nu-i un vis, ci un plan de viitor care va fi transpus în viață, întrucât prin grija și cu spri­jinul partidului, în prezent se ridică noi cadre calificate. Anul acesta, în cel de al IlI-lea trimestru, la grupul școlar de ca­lificare C.F.R. Craiova, au fost ca­lificați în diferite meserii peste 350 muncitori și muncitoare. In lo­tul mecanicilor de locomotivă ce vor porni mâine să scoată din remize locomotivele, se află și tânăra sta­­hanovistă Constanța Vie de la De­­­poul C.F.R. Craiova, prima femeie mecanic de locomotivă din regionala III C.F.R. Craiova. Cu titlul de mecanici, fruntași în însușirea cunoștințelor teoretice, vor părăsi școala și tovarășii David Gheorghe, Chira Mica și încă mulți alții. Printre telegrafiștii care și-au însușit o înaltă calificare se află tovarășele Albulescu Eufrosina și Gamuriac Liubova. Fruntași în școală au fost și acarii Cenușe Ște­­­­­­fan, Alexandru C. Ion, Rădulescu Angliei, Voicu Maria și mulți alții ca ei. ★­ik Astăzi, mai mult ca oricând, pentru traducerea in fapt a pro­gramului de măsuri economice elaborat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. în scopul creșterii necontenite a nivelului de trai al celor ce muncesc, problema ridicării nivelului cunoștințelor profesionale și creșterea de noi cadre calificate, constitue o sarcină principală a fie­­cărui om al muncii. Pentru îndeplinirea cu succes a acestei sarcini de mare răspundere, oamenii muncii din regiunea Craiova, așa după cum reese din ma­terialele mai jos publicate, depun eforturi sporite și se străduiesc să-și însușească cât mai bine tehnica nouă, să cunoască bine tainele meseriei în care lucrează, sprijinind pe tineri și femei să devină cadre calificate. 4----------------------------------------------------------- Noi muncitori au In regiunea Craiova, ca și in în­treaga țară, se înalță mărețe con­strucții de interes obștesc. Pentru a putea face față sarci­nilor de mare răspundere ce le re­­­­vin în acest sens, conducerea trus­tului „6 Construcții” și organiza­țiile de partid de pe șantiere se preocupă de problema ridicării de noi cadre calificate. Ca urmare a acestui fapt, anul acesta și-au ri­dicat nivelul cunoștințelor lor pro­fesionale, pe locul de muncă sau în diferite școli, un număr de peste 850 muncitori. Un mare număr dintre aceștia s’au calificat în me­seriile de zidari, fierari în beton, pășit pe schele zugravi, mecanici, dulgheri, etc. La creșterea noilor cadre din rândul tinerilor și femeilor, o pre­țioasă contribuție au adus-o maiș­trii și tehnicienii, care le-au dat îndrumări și i-au sprijinit efectiv, pentru ca aceștia să deprindă bine meseria în care s’au calificat. Și astfel, zi de zi pe diferite șantiere ale trustului „6 Construc­ții” cresc noi cadre calificate din rândul tinerilor și femeilor, tot mai mulți muncitori urcă pe schele spre a contribui din plin la înfăp­tuirea programului de măsuri eco­nomice adoptat de partid și gu­vern. Schimbul de mâine Anul acesta, un număr de 2444 elevi din cadrul Direcției regionale a rezervelor de muncă Craiova, au părăsit băncile școlilor și au pornit către diferite fabrici, între­prinderi sau șantiere, pentru a pu­ne in practică cele învățate. Unii dintre aceștia au mers pe șantie­rele de construcții la București, Râmnicu Vâlcea, Petroșani sau Hu­nedoara, alții au pășit in halele spațioase ale fabricii de mașini e­­lectrice „Electroputere”. Numeroase sunt numele elevilor cu care școlile din cadrul Direc­ției regionale a rezervelor de mun­că Craiova, se mândresc. „Lucrăm in contul anului viitor”, — spun cu zâmbetul pe buze mem­brii echipei utem­iste stahanoviste de la fabrica metalurgică „7 Noem­­­brie”, al cărei responsabil este tâ­nărul Angh­el Constantin. De cu­rând, acesta a absolvit cursurile unei școli de calificare și astfel a devenit un bun ajustor, care-și cu­noaște și îndrăgește meseria în ca­re s’a calificat. In spiritul acesta sănătos al dra­gostei față de muncă, patrie și par­tid, tinerii absolvenți, schimbul de mâine, muncesc cu drag pentru a fi cât mai folositori patriei noa­stre. Când am cunosc­ut-o pe doctorița Viorica Anania la Spitalul Unificat din Filiași, era o zi în care toamna își lua lă­maș bun de la pomii golași și câmpurile negre, iar iarna își im­punea prezența în văzduhul în­ghețat și înțesat de fulgi mari de nea, înfășurată într-un halat de un alb strălucitor, cu privirea lim­pede și mersul calm, energică și totuși calculată, cu scl’pirea sim­țului de răspundere, ce-i lumina întreaga ființă, utemista Anania îmi oferea certitudinea că mă aflam in fața unei intelectuale de tip nou,­­care și-a desăvârșit educația in timpul puterii populare. lat-o, apropiindu-se de patul în care o mam­ă își ținea odrasla strâns la piept. Cu două sap­ăm­âni în urmă, femeia Ciuculescu Gheor­­ghița pășea grăbită pe poarta spi­talului, cu obrajii brăzdați de la­crimile îngrijorării, jeliinu-și prun­cul în agonie.­­ Ce temperatură a avut as­tăzi soră? întrebă doctorița. — 36 grade, îi răspunse sora de serviciu și pe fața tinerei doc­torițe a înflorit zâmbetul lau stăcut al biruinței vieții în lupta cu moar­tea. Micuțul Mandel a fost salvat, dar cine cunoaște îndeajuns actele și nopțile de zbucium și grije ale lu­i­varășei V. Anania, medic pediatru la spitalul din Filiași. In anii puterii populare, docto­rița de azi, a urmat cursurile Fa­cultății de Medicină­ din București, pe care a absolvit-o în anul 1952. Când a fost repartizată la raio­nul Filiași, îngrijorarea lipsei de experiență și umbrea sufletul ei tânăr. „Voi putea oare să mulțumesc prin faptele mele partidului și gu­vern­lui pentru viitorul luminos pe care mi l-au crezat?” — se întreba ea adesea. Doctorița de la spitalul din Fi­liași nu-și alegea comodita­ea mij­loacelor de transport și nici co­n­­­­ițiuni favorabile pentru a se face mereu prezentă în tot raid­ul. Oa­menii din Coțofenii din O­e și acum își ma amintesc de ziua a­­ceea: •O dimineață sclipitoare de în­ceput de primăvară. Trupul mărunt al cailor lovea în noroiul proaspăt,­ acompaniind în măsuri ritmice me­lodia scrâșnitului de roți ce purta căruța sfatului popular al raionului spre satul Mihăița din comuna Cm­țofenii din Dos. De îndată ce căruța opri iu fața școlii elementare din satul Mihăița, un grup de oameni apăru în pragul școlii, întâmpinând-o ca pe o ve­che cunoștință: — Bine ai venit tovarășe doc­­toră, ne-am bucurat mult când am auzit că sunteți delegata raionului la ședința nea­tră de autoimpunere. Când noaptea cufunda într’o tă­cere adâncă întregul sat, doar ste­lele de argint clipeau mereu pe bolta smolită. Intr’una din clasele școlii elementare, ultimele lămpi s’au stins în urma pâlcurilor de oa­meni ce se îndreptau grăbiți spre casă. Visând spre zorii fericiți ai zi­lei de mâine, doctors cetățean a­­dorm­ea în gând cu conștiința dato­riei împlinite. S’a trudit eu mult cu oamenii până i-a luminat de­plin de la caz la caz, dar duminica asta i-a pecetluit in suflet un doc nespus de viață. Să spargi bestia cu flacăra înțelepciunii, să crești bucurii în inimi cinstite, să lupți astăzi pentru fericirea oamenilor, de mâine, ce idealuri mărețe! In dispensare consulta copiii, la cămine culturale ținea ședințe cu țăranii muncitori lămurind scopul patriotic al colectărilor și pretutin­deni unde se afla, reușea să atragă prin ținuta ei modestă și apropiată. Așa au îndrăgit-o cetățenii din­ comuna Coțofenii din Dos pe doctora V. Anania, iar când tov. Răznicea­­nu Ilie a propus-o candidată a F.D.P. în alegerile de deputați pen­tru sfatul popular raional Filiași,­ în inimile tuturor celor prezenți vibra chipul iubit al candidatei lor: „Capabilă în profesie, spirit organizator și de inițiativă, tânăra doctoră care a funcționat aproape un an în munca efectivă de medic-­ șef de raion, și-a pus întreaga ei pricepere și tot elanul tineresc în slujba sănătății oamenilor muncii din raionul Filiași. Reducând la ju­mătate mortalitatea infantilă pe raion, tovarășa doctoră Anania a redat patriei sale zeci de copii, viitori ostași în lupta pentru cuce­rirea unei vieți fericite, in lupta pentru pace și socialism’,’, ^ * " ~î Am părăsit Filiașul când man­tia nesfârșită a nopții începea să pună stăpânire pe nesimțite pe si­luetele plumburii ale brazilor uriași, ce străjuiau bătrâna clădire a spi­­talului. '•..Și inima mea,' a mai cules din lumea oamenilor’adevărați un om,­ un cetățean, un luptător. FLORIN MANGAL. CANDIDAȚII VIEȚII NOI Un om, un cetățean, un luptător

Next