Inainte, iulie 1956 (Anul 13, nr. 3543-3567)

1956-07-03 / nr. 3543

Să stimulăm autocritica ___și critica de jos____ In mersul nostru desăvîrșirea construirii înainte spre mulți în patria noastră, socialis­însemnat îl are activitatea un rol crea­toare a maselor. Cu cît nivelul de conștiință al maselor este mai ridicat, cu atît mai activă e par­ticiparea lor la înfăptuirea hotă­­rîrilor partidului și guvernului. Este un fapt destul de grăitor că masele largi de oameni ai mun­cii nu se mărginesc numai în a munci conștiincios pentru a apli­ca în viață hotărîrile partidului și guvernului, ele analizează în spirit critic ce au făcut bun și ce au greșit pentru ca în viitor să muncească și mai bine. Ar fi însă insuficient dacă oamenii s-ar aliza numai pe ei. Pentru unul­­a devenit o obișnuință să ana­­eze și activitatea conducătorilor indiferent dacă autocri­tica și critica de jos, prețioasă armă a partidului nostru pentru descoperirea și lichidarea lipsuri­lor, fiind folosită cu mai mult­­ curaj. „A recunoaște sincer greșeala — scria Lenin —, a dezvălui cauzele ei, a analiza împrejurările care i-au dat naștere, a examina atent mijloacele prin care se poate în­drepta greșeala — iată caracteris­tica unui partid serios, iată ce înseamnă îndeplinirea de către el a obligațiilor sale, iată ce înseam­nă educarea și instruirea clasei, iar apoi și a maselor”. In regiu­nea noastră sînt nenumărate e­­xemple care demonstrează­ rezul­tatele bune dobîndite pe baza în­dreptării greșelilor în muncă prin însușirea criticii obiective și prin­cipiale a maselor. Dezbaterea documentelor celui de-al II-lea Congres al P.M.R. și ale celui de-al XX-lea Congres al P.C.U.S. în plenare cu activul «>■­mitetelor de partid regional, ra­ionale și orășenești și apoi în dunările organizațiilor de bază, a dus la o mai largă folosire a cri­ticii și autocriticii. Cu acest pri­lej s-a creat un climat favorabil membrilor și candidaților de par­tid de a critica lipsurile tovară­șilor din organele de conducere Importanța criticii și autocriti­cii crește cu atît mai mult, acum cînd organizațiile de partid des­­fășoară o muncă susținută pentru îndeplinirea istoricelor hotărîri spre celui de-al II-lea Congres al partidului. Deși s-au făcut pași serioși în această direcție totuși nu toți to­varășii înțeleg rolul și importan­ța criticii și autocriticii în vede­rea îndreptării lipsurilor din ac­tivitatea noastră. Sînt încă tova­răși cu munci de răspundere în organele de partid și de stat din regiunea noastră care nu stimu­lează autocritica și critica de jos. Cum poate fi calificată atitudi­nea unor membri ai biroului co­mitetului de partid raional Cara­cal care au amenințat pe tov. Florina Neagu, ce s-a adresat zia­rului nostru arătînd că în cali­tate de membră de partid și pre­ședintă a cooperativei Fărcașele nu numai că nu este sprijinită de comitetul de partid raional, dar, că este subapreciată și i se fac greutăți în muncă La unele cadre de partid din aparatul de stat, încă se mai ma­nifestă tendința de a împiedica pe oamenii simpli să-și spună părerea despre activitatea orga­nului respectiv. Deși în vorbe ase­menea cadre se declară deschis că sunt pentru stimularea criticii de jos, în fapte însă caută să-i împiedice de a critica mai ales cînd critica le este adresată per­sonal. Așa de exemplu, la plenara comitetului de partid raional Balș unii tovarăși au fost opriți de a arăta lipsurile organului respec­tiv, cei ce­ au luat cuvîntul fiind „invitați” să vorbească despre lipsurile organizației din care ei fac parte, ca și cum cei criticați n-ar fi avut lipsuri. O mare însemnătate pentru sti­mularea creșterii activității oame­nilor muncii în ceea ce privește dezvăluirea și înlăturarea lipsuri­lor o are atitudinea plină de grijă și atentă față de reclamațiile și informările făcute de oamenii muncii adresate organelor de par­tid, sfaturilor populare, etc. Sunt nenumărate cazuri cînd ar­ticole critice apărute în ziar sau serisările trimise organelor în drept, au contribuit la înlăturarea multor neajunsuri ce frînau mer­sul înainte. Din păcate mai sînt unele cazuri (cei drept puți­ne) cînd în mod birocratic orga­nele de partid sau de stat infor­mează ziarele că au luat măsuri pentru îndreptarea lipsurilor se­­zisate, dar, în realitate n-au luat nici o măsură­, uneori sezisările critice dîndu-se spre rezolvare persoanelor în cauză. Uneori, organele cărora li se trimit spre rezolvare sezisările tri­mit ziarului răspunsuri formale care nu corespund realității. Nu de mult un corespondent voluntar din comuna Izvor, raio­nul Craiova, ne semnala unele a­­bateri din munca secretarului or­ganizației de bază Ion Vitan. La sezisarea respectivă, biroul comi­tetului de partid raional, respec­tiv tov. Cimpoeru Petre — secre­tar, a răspuns ziarului că cele semnalate sînt juste și că tov. Ion Vitan a fost scos din muncă. Rea­litatea este însă alta. Același co­respondent ne semnalează acum că nu s-a luat nici o măsură în cazul respectiv. Asemenea lucruri se petrec și la comitetul raional de partid Caracal, care la multe din semisări sau articolele critice apărute în ziare, răspunde că a luat măsurile necesare fără însă ca să facă acest lucru. Pentru înlăturarea lipsurilor și deficiențelor din activitatea orga­nizațiilor de partid, a organelor de stat și economice este necesar, așa cum ne învață partidul să sti­mulăm prin toate mijloacele auto­critica și critica de jos. Dezvol­­tînd inițiativa creatoare a mase­lor largi de oameni ai muncii, scoțînd cu hotărîre și curaj la iveală lipsurile și greșelile din munca organizațiilor de partid, organele de stat și economice vor putea să îndeplinească cu mai mult succes sarcinile trasate de cel de-al II-lea Congres al parti­dului. • ** « II * U« U* II • IU* Ii *„ f­u­­ Ut 11 *11 *11« It* II* ANUL XII NR. 3543 MARTI 3 IULIE 1956 4 pagini, 20 bani Zilnic voi depăși la recoltat și treieriș cu 50 la sută ? Pentru traducerea în viață a Directivelor celui de al­­ II-lea Congres al partidului, pentru realizarea în acest­­ an a 15.000.000 tone cereale, în scopul realizării la timp­­ și în bune condiții a muncilor de recoltare și treieriș, i pentru o înaltă productivitate a muncii și realizarea­­ unui preț de cost red­us al lucrărilor, mă angajez ca în­­ această campanie de recoltat și treierat să realizez ur­­i »• filatoarele : — In fiecare zi să depășesc norma cu cîte 4 hectare în­­ plus ceea ce revine o depășire zilnică de 50 la sută, la­­ o producție medie de 1200 kg la hectar. Pe campanie I­ără angajez să depășesc sarcina de plan cu 80 hectare 5­­ ce­reale recoltate cu combina, răspund chemării comitetului regional U.T.M. și mă­i angajez să recoltez zilnic cîte 35,5 tone cereale boabe, Ș­i să reluc timpul de recoltare planificat de la 20 de zile pe sezin la 13 zile și să fac economie de benzină față de­­­­ consumat planificat cu 25 la sută. Angajamentul meu îl voi realiza prin aplicarea urm­ă­toarelor metode: — voi lucra în două parcele alăturate,­­ ca astfel să evit orice mers în gol.—descărcarea bunke­­­­rului o voi face din mers, — prin adaptarea unui venti­lator și două planuri înclinate la bunker, voi recolta ce­reale curățite de corpurile străine ușoare, astfel că ce­realele vor putea fi transportate de la combină direct la baza de recepție. In campania de recoltare și treieriș,—zilnic, voi lucra după metoda graficului orar, — paiele din colector se voi descărca pe teren în formă de șah,pentru a se putea executa dezmiriștitul imediat după recoltare, iar — în­grijirile tehnice ale combinei se voi efectua după nor­mativ străduindu-mă să folosesc întreaga capacitate de producție a combinei și fiecare oră bună de lucru pen­tru a putea contribui prin munca mea alături de cei­lalți combineri și oameni ai muncii de pe ogoare la strînsul recoltei din acest an. MARIN ȘTEFAN combiner la gospodăria agricolă de stat Vîrtop, raionul Plenița V\\\ Oameni ai muncii de pe ogoare! Nu lăsați să se piardă nici un spic! Strîngînd la timp re­colta, îndepliniți o înaltă îndatorire patriotică! Să strîngem recolta la timp! Recoltează păioasele în pîrg. Pentru a strînge la timp recolta de păioase, colectiviștii din comuna Drăghiceni, raionul Cara­cal, au făcut intense pre­gătiri. In adunarea generală, membrii gospodăriei agri­cole colective „Jean Do­­brescu“ au hotărît ca o bună parte din păioase să fie recoltate de me­canizatorii de la S.M.T. — Caracal, iar restul să le recolteze cu mijloace proprii, pregătind în acest scop secerătorile gospo­dăriei. Datorită condițiilor fa­vorabile de sol și climă, grîul colectiviștilor din tarlaua de la punctul Si­liște­a dat în pîrgă. Pri­mii din raionul Caracal, la îndemnul agronomului de sector, în ziua de 29 iu­nie, colectiviștii din Dră­ghiceni, au început recol­tarea celor 68 ha. grîu date în pîrgă. Folosind la recoltat un ciclu de două secerători cuplate la tractor, cu a­­jutorul mecanizatorilor din brigada a VI-a de la SMT-Caracal, colectiviș­tii au recoltat într-o sin­gură zi 13 ha. grta. Co­lectiviștii din echipele 111-a și a IV-a din bri­gada I-a de cîmp care au lucrat în urma seceră­­torilor, au adunat snopii în clăi pe care le-au a­­șezat în linie dreaptă pentru ca mecanizatorii să poată executa dezmiriști­­tul. In prezent, alături de mecanizatorii de la SMT Caracal, colectiviștii din Drăghiceni muncesc cu avînt pentru a termina în cel mai scurt timp re­coltatul culturilor de păioase, Primit la recoltatul orzului In comuna Pîrșcoveni, raionul Balș recoltatul orzului se desfășoară cu intensitate. La recomandările tehni­cienilor agronomi, numeroși țărani muncitori au ieșit la seceratul orzului dat în pîrgă. Pentru a nu pierde nici un bob din recolta îmbelșugată a acestui an țăranii muncitori din Pîrș­coveni lucrează de zor la seceratul orzului. Primii care au ieșit la sece­rat au fost colectiviștii din Vîlsănești care au terminat recoltatul de pe su­prafața de 7 ha. De asemenea pe lotul zootehnic al sfatului popular comunal s-a terminat recoltatul celor 11 hec­tare cultivate cu orz. Numeroși ță­rani muncitori cu gospodărie indivi­duală printre care N. Burtea, I. Pos­­tolache, Gh. Popescu, S. Mîrșolea, C. Nicola, I. Spiridonescu și alții au re­coltat fiecare orzul de pe 0,50—1 ha. In curînd, țăranii muncitori din Vîl­sănești vor începe treieratul. încă de pe acum SMT Olari a și trimis gar­­niturile de treier în comunele plani­­ficate, preocupîndu-se de a lua toate măsurile necesare pentru buna desfă­șurare a treierișului. • ir»ji*,u«.uAyi CU COMBINA ÎN LAN Acum cîteva zile, sala de ședințe a gospodăriei agricole de stat Brea­­sta era arhiplină. Se adunaseră aoi, combineri, tractoriști, mînuitori de secerători-legători, pentru a chibzui asupra folosirii celor mai bune metode de lucru menite să ducă la terminarea recoltatului păioaselor în cel mult 12 zile Primii care au trecut să traducă angajamentele în fapte au fost com­binere Constantin Mitroi și Grigore Filică. In ziua de 28 iunie, cînd ingine­rul Ion Bora le-a adus vestea că orzul de pe cele 75 ha de la secția Mihâ­­ița a ajuns la maturitate, ei s-au urcat pe combine, și au pornit către sec­ție. A doua zi de dimineață, cei doi combineri porniră motoarele și ca la un serpipal, hederele începură să aducă spicele mănoase de orz în fața cu­țitelor, de unde transportorul le trimitea spre tobă. Din buncherele ambelor combine, orzul era descărcat, într-un autoca­mion care îl transporta la magazie. La orele 16, cînd ne-am despărțit de harnicii combineri, ei ne-au comu­nicat bucuroși, că numai în cinci ore, au reușit să recolteze cîte 13.000 kg. orz de fiecare combină — Vă rog să scriu­ la ziar tovarășe — a ținut să-mi spună combinerul Constantin Mitroi — că în maximum 5 zile, noi combinerii Grigore Tilică și Constantin Mitroi, sîntem hotărîți să terminăm recoltatul orzului de pe tarlalele astea de 75 ha. A. F. Cei dinții la baza de recepție Crivina Corespondentul voluntar Aurel Buliga, ne-a încunoștințat că mem­brii gospodăriei agricole colective „Fi­­limon Sîrbu“ din comuna Flămînda, terminînd treierișul orzului, au predat la baza de recepție Crivina cota de orz datorată statului în acest an. * Despre vrednicia colectiviștilor din Flămînda s-a dus vestea în întreg raionul Vînju Mare. Succesele do­bîndite de membrii gospodăriei co­lective „Filimon Sîrbu” sînt cunos­cute tuturor colectiviștilor din re­giunea noastră. Ca și în alte ocazii, și în primăvara acestui an, colectiviștii din această comună au fost primii din raionul Vînju Mare care au terminat însămîn­­țările. Ascultînd îndemnul tehnicianu­lui agronom de la punctul agricol, colectiviștii au trecut apoi să execute lucrările de întreținere specifice fie­cărei culturi păioase și prășitoare. Orzul din tarlaua însămînțată cu mijloace mecanizate, întreținut la timp, a ajuns la maturitate. Pentru a nu pierde nici un bob din recolta a­­cestui an, colectiviștii din Flămînda au urmărit zilnic cu atenție dezvol­tarea acestei culturi, iar atunci cînd au constatat că orzul a dat în pîrgă, au început secerișul. Sînt 7 zile de cînd secerișul orzului a luat sfîrșit în gospodăria colectivă „Filimon Sîrbu" S-au adunat atunci la sfat toți colectiviștii iar Jenică Smeu — președintele gospodăriei colective a vorbit despre necesitatea organizării treierișului. Echipa condusă de can­didatul de partid Aurel Ciupagea a primit ca sarcină să treiere orzul. Chiar din prima zi la treieriș, colecti­viștii au depășit norma cu 18 la sută. In zilele următoare, rezultatele au fost și mai mari, treierișul orzului luînd sfîrșit înainte de termen. Fruntași la însămînțări, întreține­rea culturilor, seceriș și treieriș, colec­tiviștii au ținut cu tot dinadinsul să fie în frunte și la achitarea cotelor către stat. Zilele trecute, membrii gospodăriei agricole colective „Filimon Sîrbu“ din Flămînda, au fost primii din raionul Vînju Mare care au predat la baza de recepție cota de orz cuvenită sta­tului în acest an, primind astfel dis­tanța nr. 1 pe raion. Seceră grîul dat în pîrgă Ca și anul trecut, muncitorii de la ferma Academiei R.P.R. din comuna Dîrvari, au fost primii din raionul Cujmir, care zilele trecute au început să recolteze grîul dat în pîrgă. In primele 2 zile de seceriș s-au recoltat peste 15 ha. cultivate cu grîu de toamnă, tractoristul I. Popa, depășind norma, cu 30 la sută. Paralel cu recoltatul griului, muncitorii de la ferma Academiei R.P.R. din comuna Dîrvari execu­tă dezmiriștitul terenurilor, însă­­mînțînd porumb furajer. • Au recoltat și treierat orzul Intr-o singură zi de pe lotul școlii profesionale agricole din comuna Po­iana Mare raionul Calafat, cu ajutorul mecanizatorilor s-a recoltat și treie­rat cu combina orzul de pe 10 ha. Pe terenul unde orzul a fost însămînțat în toamnă, după legume, s-a obținut o recoltă de 2000 kg. la ha. De asemenea s-au mai recoltat 10 ha. borceag, dezmiriștindu-se supra­fața de 20 ha In munca de recoltare și treieriș s-a evidențiat printre alții: Minciună Ion, Mucică Ion, Duțu Ni­­colae, Vlad Mihai și Grigorescu Aris­tide. E. COCORA coresp. Însămînțează porumb furajer In scopul asigurării necesar hranei animalelor în tim­pul iernii, numeroși țărani mun­citori din comuna Terpezița, raio­nul Craiova, respectînd indica­țiile date de tehnicianul de la punctul agricol, imediat după re­nutrețului costarea rapiței au trecut să însă­­mînțeze suprafețele după care s-a cules recolta cu porumb furajer. Exemplul țăranilor muncitori Ilie Oprea, Lălău Alexandru, Che­­lu Constantin, care au fost primii la însămînțatul porumbului fura­jer, a făcut ca pînă în prezent ță­ranii muncitori din comună să în­­sămînțeze cu porumb furajer peste 20 ha. de pe care s-a strîns re­colta. ILIE TRAIAN coresp. Chitanța încă cu mult înainte de începe­rea lucrărilor din campania agri­colă de vară, membrii gospodă­riei agricole colective „23 Au­gust” din Băilești, au discutat și stabilit felul cum se vor desfă­șura muncile de recoltare și tre­ieriș. In adunarea generală, co­lectiviștii au hotărît în unanimi­tate ca recoltatul păioaselor să se facă atît cu mijloace proprii, cît și cu ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T. Băilești. Pentru a nu pierde nici un bob din recolta bogată a acestui an, membrii gospodăriei agricole co­lective „23 August”, au cercetat zilnic stadiul de dezvoltare a pă­ioaselor. Sfătuiți de inginerii și tehnicienii agronomi de la punctul agricol și secția agricolă a sfatu­lui popular raional, către sfîrși­­tul săptămînii trecute, colectiviștii au trecut să recolteze orzul dat în pîrgă. Cu ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T. Băilești care le-a ve­nit în ajutor cu o combină sovie­tică, colectiviștii au reușit să ter­mine recoltatul și treieratul or­zului de pe cele 24 ha. Așa după cum s-au angajat, membrii gospodăriei agricole co­lective „23 August” au fost cel dintîi din raionul Băilești care au transportat la baza de recepție întreaga cantitate de orz datorată statului drept cotă pentru acest an. Recoltatul orzului s-a terminat și în alte gospodării colective din acest raion, cum ar fi cele din co­munele : Plosca, Bistrețu, etc. Membrii gospodăriilor colective din raionul Băilești sînt hotărîți să recolteze la timp și în condi­­țiuni agrotehnice superioare pa­ioasele însămînțate în toamna a­­nului trecut, nr. 1 pe raionul Băilești Se întrec la secerișul Acum două zile, membrii gos­podăriei agricole colective „Vasile Roaită” din comuna Goicea, raio­nul Segarcea, ne-au adus la cu­noștință că și-au îndeplinit anga­jamentul luat, predînd primii din acest raion cota de orz cuvenită statului. Ca de obicei, seara, după termi­narea muncilor agricole din cîmp, colectiviștii din Goicea s-au adu­nat la sfat pentru a hotărî felul cum se vor desfășura lucrările de întreținere a culturilor prășitoare și recoltatul griului. Pe baza pro­punerilor făcute s-a hotărît ca toți colectiviștii să fie mobilizați la e­­xecutarea celei de-a IV-a prașile a porumbului și florii-soarelui, iar brigada de cîmp condusă de priceputul colectivist Florea Ga­­vrilă să participe la strînsul griu­lui dat în pîrgă. Pentru a termina la timp sece­rișul și treieratul griului viștii din Goicea au cerut colecti­spriji­nul mecanizatorilor de la S.M.T. Bîrca care le-a trimis în ajutor brigada II-a condusă de atemis­­tul Ion Călin.­ ariului Zilele trecute, membrii gospodă­riei agricole colective „Vasile Ro­aită” din Goicea au început recol­tatul celor 22 ha. cultivate cu grîu. Folosind la seceriș cele do­uă secerători-legători ale S.M.T.­­ului, secerătoarea simplă a gospo­dăriei, completînd recoltatul me­canic cu cel manual, colectiviștii din această comună au recoltat a­­proape 40 la sută din întreaga su­prafață cultivată cu grîu, între­­cîndu-se cu avînt în "muncă pentru a termina în cel mai scurt timp recoltatul păioaselor.

Next