Inainte, septembrie 1956 (Anul 13, nr. 3593-3617)

1956-09-01 / nr. 3593

tlB Proletari din toate țările, unu­l-văr ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. 1. AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA ANUL XII NR. 3533 SÎMBATA 1 SEPTEMBRIE 1956 4 pagini, 20 bani ridicăm nivelul de organizare și conducere a întrecerii socialiste! întrecerea socialistă a devenit­­ o armă verificată a luptei pentru plan, pentru creșterea productivi­tății muncii. In întrecere, munci­torii și tehnicienii găsesc cele mai bune soluții pentru perfecționarea activității productive, în vederea grăbirii construcției socialiste, a ridicării nivelului de trai. Roade­le întrecerii bine organizate și bi­ne conduse sr au reflectat întot­deauna, nu numai asupra produc­ției, ci și nemijlocit, asupra celor ce muncesc, care și-au mărit cîș­­tigurile, și-au desăvîrșit cunoștin­țele profesionale și ușurat munca. Acestea sînt dovezi grăitoare că lupta pentru realizarea planului și întrecerea socialistă sînt strîns legate între ele, și mai mult, că întrecerea socialistă este, în condi­țiile noastre, metoda care asigu­ră îndeplinirea și depășirea sar­cinilor de plan la toți indicii. Ințelegînd importanța bunei or­ganizări și conduceri a întrecerii, organizațiile de partid, sindicale și conducerile administrative din numeroase întreprinderi au luat măsuri pentru îmbunătățirea muncii în această direcție, aju­­tînd concret pe muncitori în lupta pentru ridicarea productivi­tății și reducerea prețului de cost al produselor. La uzina „7 Noiem­brie” din Craiova, comitetul de în­treprindere a studiat cu sprijinul tehnicienilor fiecare loc de muncă, fapt ce a permis luarea unor mă­suri tehnico-organizatorice care să ajute pe fiecare muncitor în rea­lizarea angajamentului luat. Ga­zetele de perete din secții și gaze­ta pe întreprindere cuprind arti­cole care relevă succesele obținu­te de participanții la întrecere. De asemenea, la fabrica de textile „Independența” datorită bunei or­ganizări a întrecerii, se pot urmă­ri rezultatele și mersul acesteia. Ca urmare a acestui fapt, colecti­vul fabricii a dat peste plan pes­te 48.740 m. țesături. Sprijinind lupta muncitorilor pentru traducerea în viață a Di­rectivelor celui de-al II-lea gros al partidului, comitetul Con­sin­dical de la I.C. Rovinari desfă­șoară o largă acțiune în rîndul muncitorilor pentru folosirea teh­­nicii noi, în scopul creșterii pro­ductivității muncii și sporirii cîș­­tigului muncitorilor. Ca rezultat al faptului că în întrecerea socialis­tă concură toți factorii ce influen­țează creșterea productivității și reducerea prețului de cost al pro­duselor, salariul mediu al munci­torilor de aici a crescut în luna iulie cu 23 la sută față de luna iunie, a. c. Mineri ca Trufelea Constantin, Diaconescu Ilie, Onea Nicolae, Dragu Ion și alții și-au sporit cu mul cîștigurile, obținînd lunar între 1.300—2.000 lei. Experiența întreprinderilor noas­tre fruntașe confirmă faptul că întrecerea socialistă își atinge scopul atunci cînd ea e bine orga­nizată și condusă de organele sin­dicale, îndrumate de organizația de partid și sprijinite de adminis­trație. Urmărirea felului în care se o­­glindesc efectele întrecerii socia­liste în activitatea productivă, ia­tă o sarcină importantă a orga­nelor sindicale, ca organizatoare și conducătoare ale întrecerii so­cialiste. Zadarnic vom afirma din birou că întrecerea a fost organi­zată, ticluind angajamente și ți­­nînd evidențe complicate, dacă la urmă, întreprinderea, în ansamblu, va obține rezultate slabe în acti­vitatea ei. Una din consecințele neurmări­­rii efectului întrecerii în produc­ție, este că nu se creează — la ce­rerea participanților în întrecere — condițiile tehnico-organizato­rice necesare. De exemplu, la fa­brica „Electroputere” din Craio­va, muncitorii au cerut să li se a­­sigure materialele și piesele nece­sare pentru a-și putea realiza an­gajamentele cu privire la realiza­rea și depășirea planului. Intru­­cît comitetul sindical n-a urmărit realizarea angajamentelor, nu a o­­bligat nici conducerea fabricii să satisfacă cererea muncitorilor. Consecința : planul pe întreprinde­re nu se realizează. In unele întreprinderi ca cera­mica „Mofleni”, fabrica de confec­ții „Tudor Vladimirescu“ din Tg. Jiu, I.F.E.T. Baia de Aramă, etc., rezultatele obținute în producție, ca urmare a organizării formale a întrecerii, sunt nesatisfăcătoare, din pricină că organele sindicale respective se mulțumesc să consta­te doar felul cum se realizează planul și nici aceasta la toți in­dicii, ci numai la cel cantitativ. Efectul întrecerii trebuie urmă­rit prin ceea ce oglindesc cifrele de realizare a planului. Dacă In­dicii de plan au fost îndepliniți și depășiți, înseamnă că întrecerea a fost bine organizată, că au fost folo­site toate rezervele interne, că o­­rientarea a fost justă. Din contră, dacă indicii n-au fost realizați în­seamnă că am lucrat superficial, că întreaga capacitate a produc­ției și rezervele interne existente nu au fost folosite, că n-am în­dreptat toate forțele spre a lichi­da rămînerea în urmă, întrecerea socialistă are nevoie de o conducere concretă, perma­nentă. Numai astfel se pot obți­ne rezultate înalte în producție, se pot îndeplini și depăși anga­jamentele luate de fiecare partici­pant la întrecere, întrecerea socialistă este che­mată să contribuie la aplicarea pe scară largă a cuceririlor științei și a experienței înaintate, să îm­pingă tehnica înainte, să ridice pe cei rămași în urmă la fruntașilor. Organizațiile de nivelul par­tid sunt datoare să sprijine în per­manență și să seziseze la timp or­ganele sindicale și conducerile ad­ministrative atunci cînd întrece­rea slăbește, organizare și pentru o mai bună intensificare a ei. Comuniștii trebuie să fie flacăra vie a întrecerii, în fruntea luptei pentru tot ceea ce este nou, gene­ralized experiența înaintată. In momentul de față toată aten­ția trebuie îndreptată spre spri­jinirea luptei muncitorilor pen­tru îndeplinirea planului pe sortimente și la toți indicii. In felul acesta vom o contribuție din ce în ce aduce mai mare la înflorirea economiei noas­tre naționale, la creșterea nivelu­lui de trai al celor ce muncesc. Noutăți din industrie Două strunguri In secția mecanică a uzinei „7 Noiembrie” Craiova, strungurile „Rangheț” și „Rákosi“ lucrează a­­lături, ca niște buni și vechi prie­teni. „De ce oare strungul „Ran­gheț” are un randament mai redus la prelucrarea conicităților decît strungul „Rákosi” ? Iată întreba­rea pe care și-au pus-o regiorul Ștefănescu Mișu și maistrul Pă­­dureanu Nicolae. Dar nu numai a­­tît, ei și-au frămîntat mintea și au găsit și răspunsul cuvenit. Astfel, la strungul „Rangheț” au adaptat un aparat de copiat, inspi­­rîndu-se după acela al strungului „Rákosi”, adică acel dispozitiv care execută automat strunjirea pieselor conice, fără să fie nece­sară reglarea manuală continuă. Inovația lor ridică în mod con­siderabil calitatea lucrului și spo­rește aproape de trei ori randa­mentul acestor tipuri de strunguri. Strungurile uzinei continuă și astăzi să lucreze împreună, dar datorită omului, ele strunjesc as­tăzi piese mai multe și mai bu­ne. M. MATEI Aplică metode înaintate Mobilizați de organizația de bază și comitetul sindical, muncitorii și tehnicienii de la întreprinderea ra­ională Plenița nu precupețesc nici un efort în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului de producție. Printre fruntașii acestei între­prinderi se numără și strungarul Georgescu Tudor, care aplicând un complex de metode înaintate ca: Voroșin, Bikov-Bortkevici, depă­șește zilnic planul cu 16 la sută. De asemenea, și mecanicul Păun Mitrică își depășește zilnic planul cu 28 la sută. Din rîndul unităților fruntașe care își aduc contribuția la reali­zarea planului acestei întreprin­deri se numără morile „Tudor Vla­­dimirescu” din Garanla, „Horia, Cloșca și Crișan” din Risipiți și altele, care își depășesc zilnic pla­nul cu 18—25 la sută. I. COLEA coresp. Economii de materiale Membrii secției de vulcanizare nr. 1 a cooperativei de producție meșteșugărească chimica „Oltenia” din Craiova, au reușit să-și înde­plinească planul lunar de produc­ție pînă la 20 august, lucrînd de la această dată în contul lunii septembrie. In acest interval de timp, colectivul secției respective a obținut la cauciuc plastic o eco­nomie de 20 kg., iar la manșoane de cauciuc 60 kg. In obținerea acestor realizări s-au evidențiat în mod deosebit muncitorii Drăcea Iosif, Suciu Gheorghe, Baboș Gheorghe și Dro­­cia Nicolae. DAVID BURLACU coresp. lucrărilor agricole pe luna septembrie Calendarul Ce trebuie făcut la cîmp In primele zile ale acestei luni se termină treierișul cerealelor păioase. Leguminoasele (lucerna, trifoi) se re­coltează, apoi se treieră. Se continuă cu predarea cotelor către stat. Apoi, începe recoltatul sfeclei de zahăr și de nutreț, al cartofilor și morcovilor de nutreț. In a doua jumătate a lunii se începe recoltatul la bumbac, ricin și floarea-soarelui. Tot atunci începe și recoltatul porumbului. In aceeași perioadă se termină recoltatul tutu­nului, după care se usucă, se păpu­­șește și se predă la depozit. Se trans­portă gunoiul de grajd pe cîmp și o­­dată cu aceasta se continuă arăturile în vederea semănatului de toamnă. Odată cu arăturile se introduce sub brazdă gunoi de grajd bine putrezit. Pe terenurile eliberate și bine pregă­tite începe semănatul griului, seca­­rei, borceagului de toamnă, etc. Pen­tru ca în anul viitor să avem o pro­ducție mai bună, este absolut necesar ca în această lună să se termine se­mănatul rapiței de toamnă. De pe acum se aleg cele mai bune terenuri pentru culturile tehnice, iar pe izlazuri se împrăștie mușuroaiele și gunoiul de grajd. Lucrările în livadă Acum este timpul recoltatului fruc­telor. Odată cu această continuă pregătirile pentru lucrare si planta­țiile noi. In terenurile în care se va face plantarea, se execută pichetajul și se sapă gropile necesare. Tot acum se continuă desfundatul pentru pepi­niere și arăturile actinei pentru noile plantații de pomi. De asemenea se recoltează sîmburii pentru sămînță și se pun la stratificat pînă în epoca însămînțării. Se revizuiesc și se altoiesc pomii neprinși. Dacă altoii pomilor din grupa semințoaselor au pornit vege­tația, se ciupesc la 2—3 cm, pentru a se grăbi coacerea lemnului. Se în­cepe arătura de toamnă în livezi și odată cu aceasta se aplică îngrășă­minte organice. Tulpinele pomilor ti­neri se acoperă cu coceni sau stuf pentru a fi apărate împotriva roză­toarelor. De asemenea, se împrejmu­­iesc pepinierele cu plase de sîrmă, pentru a le feri de atacul iepurilor. Tot în această lună se pregătesc ma­gaziile pentru depozitarea fructelor de toamnă. In strădina de legume se­. ...prășesc și se irigă culturile de toamnă și cartofii plantați în vară. Culturile predispuse atacurilor dău­nătorilor vegetali și animali se tra­tează cu soluțiile indicate. Se face recunoașterea culturilor de legume pentru sămînță. De asemenea continuă recoltatul tuturor legume­se­lor ajunse la maturitate, valorificîn­­du-se prin unitățile cooperatiste. Ceapa recoltată se împletește în fu­nii și se depozitează în magazii us­cate și bine aerisite. Odată cu acea­sta se condiționează arpagicul. Spre sfîrșitul lunii, în raioanele ră­coroase se recoltează toate legumele sensibile la brumă — pătlăgele roșii, ardei, vinete,v castraveții. Se pregă­­tesc conservele de legume pentru iarnă. Locurile pentru păstrarea le­gumelor peste iarnă, se curăță și se dezinfectează. Terenurile eliberate de culturi se curăță de vrej, care se arde, iar ce­nușa se împrăștie. In această lună este cel mai nimerit timp pentru efectuarea arăturilor adînci la 25—30 cm. Pe lîngă aceste lucrări se execută semănarea legumelor de toamnă ca: salată, spanac, ridichi de lună, ceapă, usturoi și tot felul de verdețuri. In domeniul creșterii anima­­lor vinul și paiele se depozitează în apropierea grajdurilor. Se continuă cu pregătirea nutrețurilor pentru iarnă și în special cu însilozarea fu­rajelor. Acum este bine să profităm de vremea călduroasă care se menține și să facem a doua îmbăiere a oilor, pentru prevenirea și combaterea sca­biei. De asemenea, li se vor da me­dicamente pentru combaterea disto­­matozei (gălbezei). Oile bine dezvol­tate se alegi pentru prăsilă și se pre­gătesc în vederea montei, primind un supliment zilnic de 200—300 gr. de nutrețuri concentrate. Berbecii vor primi 500—700 gr. de concentrate. In tot timpul, oile vor pășuna pe cele mai bune pășuni, de preferat fiind ca pășunatul să se facă noaptea, pe ră­coare. Se face ultima selecție pentru pră­silă, a purceilor născuți în primă­vară. Se începe îngrășarea purceilor și a adulților reformați. Se continuă pregătirea adăposturilor pentru iarnă. In această lună, stuparii trebuie să facă lucrările de completare a hranei pentru iarnă, strîmtorînd cuiburile familiilor de albine. Ei vor împacheta stupii cu materiale izolante împotriva frigului. Lucrări in vie Intrucît strugurii au intrat în plig și coacere, nu se mai aplică nici un fel de lucrare a soiului din vii. Se urmărește procesul de coacere în ve­derea stabilirii momentului cel mai potrivit pentru culegerea strugurilor. In această perioadă se pune pază la vii. Se termină evaluarea recoltei și pregătirea inventarului pentru cules și vinificație. Se încep culesul și vinificarea strugurilor timpurii. Tescovina rezul­tată de la vinificarea strugurilor se depozitează în căzi de lemn sau ba­zine de ciment și se acoperă cu pă­­mînt, pentru ca în timpul fermenta­ției să nu se piardă alcoolul. Se continuă desfundarea terenului pentru noile plantații de vii și pe­piniere. Odată cu desfundatul terenu­lui se aplică 30—40 tone gunoi de grajd bine fermentat, la fiecare hec­tar. In plantațiile port-altoi se execută arătura de toamnă la cormană și în­grășarea soiului. După arat se face mușuroirea port-altoilor, astfel ca să se acopere cu pămînt butucul și cca. 4—5 cm. din baza coardelor.-iii împotriva interzicerii Partidului Comunist din Germania! Mitingul oamenilor muncii din Tr. Severin (Prin telefon de la corespon­dentul nostru Stelian Nedelcea). Orașul Tr. Severin cunoștea un freamăt neobișnuit. Din direcții diferite se îndreptau către tea­trul orașului, coloane de manifes­tanți, ale căror priviri reflectau revoltă împotriva guvernanților de la Bonn, care au dat sentința de la Karlsruhe pentru interzice­rea activității Partidului Comunist din Germania. Pe deasupra mul­țimii, care număra la peste 3000 oameni, puteau fi zărite pancarte cu lozincile: „Jos teroarea fascis­tă !”, „Trăiască Partidul Comunist din Germania!”, și altele. Mitingul de protest al oamenilor muncii din Tr. Severin împotriva sentinței ilegale de la Karlsruhe a fost deschis de tov. Deliu Cons­tantin, președintele comitetului e­­xecutiv al sfatului popular oră­șenesc Tr. Severin care, după ce a subliniat importanța acestui miting, a dat cuvîntul tovarășului Ardelean Gheorghe, șeful secției propagandă și agitație a Comitetu­lui de partid regional, care a arătat printre altele că interzicerea Parti­dului Comunist din Germania re­prezintă un atentat împotriva cTaJ sei muncitoare, împotriva intre­­gului popor german, împotriva for­țelor democratice din R. F. Ger­­mană. Muncitorul Becheanu Alexandru, de la atelierele C.F.R., a arătat că sentința dată împotriva Parti­dului Comunist din Germania, nu poate să înfrîngă dorința de pace și de libertate a poporului german. Au mai luat apoi cuvîntul tova­rășii Vijalihe Nicolița, Tripcea Mi­tică, Pristoleanu Anton, Mândruț Ion și alții care au arătat că ei sînt alături de comuniștii și de întregul popor german și vor lupta cu toate forțele pentru anularea odioasei sentințe inspirată de im­perialiștii americani, pentru ca na­zismul să nu mai reînvie niciodată. In încheierea mitingului, tov. Șerban Vasile a dat citire moțiu­nilor trimise de participanții la miting, către guvernul Republicii Federale Germane, Bundestagul de la Bonn și Tribunalul de la Karlsruhe, în care cer ca Partidul Comunist din Germania să fie re­pus în drepturile lui legale. Protestul oamenilor muncii din raionul Balș Peste 700 de oameni ai muncii din Balș s-au adunat la casa raio­nală de cultură pentru a protesta împotriva sentinței ilegale de la Karlsruhe, prin care s-a interzis activitatea Partidului Comunist din Germania. Tov. Corzin Ion, din partea Co­mitetului de partid regional, a vor­bit despre lupta consecventă dusă de Partidul Comunist din Germania occidentală, pentru pace și reuni­­ficarea Germaniei pe cale pașnică. Au luat apoi cuvîntul juriscon­sultul Iulian Niculescu, Paul Tu­dose, directorul fabricii metalur­­­gice „Jiul”, Velcu Petrescu în nu­mele muncitorilor de la cooperativa meșteșugărească „Unirea” și alții. Vorbitorii și-au exprimat indigna­rea față de măsurile arbitrare luate de guvernanții de la Bonn și au ce­rut anularea sentinței dată împo­triva Partidului Comunist din Ger­mania. Asemenea mitinguri au mai avut loc și in comunele Iancu Jianu, Morunglav, Osiea, Drăgotești, la depozitul de fermentare a tut­un­uini Vlăduleni și în alte întreprinderi și instituții din Balș. TITUS G coresp. Un atentat la cauza păcii Hotărârea tribunalului de la Karlsruhe, de interzicere a Partidului Co­munist din Germania, constituie o crimă împotriva mișcării muncitorești și a dorinței popoarelor de a apăra cauza păcii. Prin aceasta s-a netezit calea nazismului și a războiului. Noi, mamele, care am avut mult de sufe­rit de pe urma celui de al doilea război mondial, dezlănțuit de hitleriști, nu vom permite aceasta. De aceea îmi alătur glasul de protest milioanelor de oameni ai muncii, și cer anularea sentinței tribunalului de la Karlsruhe, socotind-o ca ilegală și ca un atentat la cauza păcii. POPA ANA învățătoare orașul Craiova Organizarea muncii In vederea asigurării în bune condiții a spațiului de recepționare, depozitare și pregătire a fondului de semințe pentru campania însămîn­țăril­or de toamnă, colectivele de conducere ale bazelor de recepție din Băilești și Boureni au luat mă­suri corespunzătoare.­ Din resurse locale și prin munca voluntară depusă de salariații ce­lor două baze de recepție Băilești și Boureni, la fiecare bază s-a in­stalat cîte un laborator tip Voron­ la bazele de recepție tov, care a ușurat munca laboran­­ților cu 50 la sută. In această acțiune s-au evidențiat Bărbu­­­escu Gheorghe, Badele Florea, Săceanu Aurel, Firțulescu Florea și alții. Datorită muncii intense depusă de fiecare salariat s-a reușit ca munca de recepționare a produselor cerealiere să se d­esfășoare în buna condiții. CIUCA M. și MIHAIL LAURIAN corespondenți Noi întovărășiri agricole Muncind in comun, întovărășiții din satul Cremenea de Jos, co­muna Ruptura, raionul Strehaia, au obținut anul acesta în medie 1.000 kg. grîu la hectar, în timp ce ve­cinii lor cu gospodării individuale n-au trecut peste media de 500 kg. la hectar. Țăranii muncitori din satul Voloicelu, aceeași comună, făcînd o vizită întovărășirii respec­tive, au avut prilejul să se con­vingă de recolta realizată de întovărășiți. Intorcîndu-se acasă * Datorită muncii desfășurate de deputați ca Iacob Ion, Mărgărit Dumitru și alții, precum și con­vingerii țăranilor muncitori de a păși pe drumul transformării so­cialiste a agriculturii, nu de mult, în orașul Calafat a fost consti­tuită ce de a patra întovărășire a­­­gricolă, după vizita organizată în satul Cremenea de Jos, 18 familii de ță­rani muncitori printre care: Barbu Meilă și Dumitru Șaman au făcut și ei cereri pentru înființarea unei întovărășiri agricole în satul Vo­loicelu. In urma hotărârii de a-și munci ogoarele laolaltă, ei au reu­șit să dea ființă întovărășirii do­­­rite. * TRIFON IVAȘCU coresp. Printre primii care s-au înscris în întovărășire, sunt: Trăistaru Va­­sile, Cioroian­u Ion, Gh. Trăistaru și alții. Exemplul lor a fost ur­mat și de Testul țăranilor mun­citori care au făcut cereri de în­scriere. PERNEAC VICTOR tomp.

Next