Inainte, decembrie 1959 (Anul 16, nr. 4596-4622)

1959-12-01 / nr. 4596

Alături de în­tregul popor muncitor, tine­retul patriei noastre se pre­gătește să săr­bătorească cea de-a XII-a ani­versare a pro­clamării Repu­blicii noastre dragi cu entuziasm, cu noi fapte de muncă, cu noi realizări în lupta pentru înfăptuirea politicii Parti­dului Muncitoresc Român de construire a socialismului. Tinera generație a patriei noastre care trăiește într-o țară liberă, în care poporul muncitor devenit stăpîn pe destinele sale construiește o viață nouă, socialistă, vede în­ politica parti­dului propria sa politică, propriul său viitor luminos și fericit. Iată de ce, tineretul acordă o înaltă prețuire poli­ticii partidului, iată de ce își consacră cu devotament talentul și energia sa clocotitoare, entuziasmul, priceperea și puterea sa de muncă luptei pentru înfăptuirea acestei politici, pentru în­tărirea și înflorirea scumpei noastre patrii. Dragostea fierbinte a tineretului față de patria noastră socialistă, hotărîr­ea ca fermă de a înfăptui cu devotament înțeleaptă politică a Partidului Munci­toresc Român, își găsesc întruchipare vie și în activitatea brigăzilor atemiste de muncă patriotică. Născută din hotărirea și dorința în­flăcărată a tineretului patriei noastre de a se avînta la muncă și a-și aduce prețioasa sa contribuție la înfăptuirea mărețelor sarcini trasate de plenara C.G. al P.M.R. din noiembrie anul tre­cut, mișcarea brigăzilor atemiste de muncă patriotică a atras mii, sute de mii de tineri muncitori, țărani mun­citori, elevi, studenți, funcționari, de­venind astfel o mișcare cu adevărat de masă. Nutrind aceleași sentimente de dragoste față de patrie și desfășurîn­­du-și activitatea sub îndrumarea părin­tească a organizațiilor de partid, orga­nizațiile U.T.M. din regiunea Craiova au dus o largă muncă politică în rîn­­dul tineretului, creînd peste 1860 bri­găzi atemiste de muncă patriotică, la activitatea cărora au fost atrași peste 70.000 tineri muncitori din întreprin­deri, fabrici și uzine, tineri de la sate, elevi, studenți și funcționari. Rodnicia muncii plină de însufle­țire a brigăzilor atemiste de muncă patriotică din regiunea Craiova pe primele zece luni ale acestui an o do­vedesc cele peste 15.946.000 lei econo­mii date patriei. Răspunzînd chemărilor Comitetului regional de partid, h­­brătișînd cu căl­dură chemarea consfătuirii comandan­ților brigăzilor atemiste­­ de muncă pa­triotică fruntașe din Capitală de a în­­tîmpina cea de-a 15-a aniversare a eli­berării patriei noastre cu cît mai mari realizări In munca patriotică, brigăzile atemiste de muncă patriotică din re­giunea noastră, mobilizate de organiza­țiile U.T.M., au adus o prețioasă și reală contribuție la ridicarea de noi construcții de locuințe necesare oame­nilor muncii, in acțiunile de împădu­riri, îmbunătățiri funciare, de redare a noi terenuri agriculturii, la gospodă­rirea și înfrumusețarea orașelor și sa­telor regiunii, la întreținerea drumuri­lor, colectarea fierului vechi etc. Continuînd tradițiile eroice ale mun­cii voluntare de pe marile șantiere ale patriei — Bumbești-Livezeni, Salva-Vi­­șeu, Agnita­ Botorca etc., purtînd pe buze același cîntec înflăcărat de vite­jie — „hei rup!”, brigăzile atemiste de muncă patriotică din schela petrol l­feră Bîlteni și din orașul Tg. Jiu au prestat peste 221.500 ore de muncă voluntară, aducînd patriei peste 703.000 tei economii. Sub același steag de luptă, brigăzile atemiste de muncă patriotică de la I.R.A. 8, Centrul meca­nic și brigada nr. 1 a întreprinderii „11 Iunie” din Craiova executînd lu­crări de interes­­ obștesc — au realizat peste 438.000 lei economii. Vrednice de laudă sînt în același timp realizările brigăzilor utemiste de muncă patriotică de pe șantierele de îmbunătățiri funciare ale tineretului­ de la Bechet-Jiu, Rast-Negoi, Piscu- Seaca, Stoenești-Gostavăț. Muncind pe șantierul Bechet-Jiu, brigăzile utemiste de muncă patriotică din comunele Tîm­­burești, Dobrești, Rojiște, Gîngiova, Sa­dova, Orășani, Bechet, au efectuat peste 56.000 m.c. săpături, realizînd econo­mii de peste 400.000 lei, in vreme ce brigăzile atemiste de muncă patriotică din comunele raionului Tr. Severin: Gemeți, Simian, Izvorul-Birzii, Bistrița — prin contribuția adusă pe acest șan­tier, cit și pe șantierele locale de ex­tindere a irigațiilor și de redare a noi terenuri agriculturii, au realizat peste 250.000 lei economii. Și despre a­­semenea fapte și realizări s-ar putea spune încă multe. Munca înflăcărată a zecilor de mii de membri ai brigăzilor de muncă pa­triotică din regiunea Craiova, ca și a celor din întreaga țară, își are izvorul in patriotismul fierbinte al tineretului, în atitudinea nouă, socialistă față de muncă. In hotărirea tineretului de a răspunde prin fapte chemării partidu­lui, în conștiința că ceea ce face este spre binele și fericirea sa, că este o contribuție pe care o aduce la marea operă construcției sp­a­cialiste. Recent, a vut loc o im­­­­portantă aduna­re a comandan­ților brigăzilor atemiste de muncă patriotică din orașul Craiova. Dornici să întîmpine cea de a XII-a aniversare a proclamării Repu­blicii Populare Române cu noi și impor­tante realizări, comandanții brigăzilor au adresat o înflăcărată chemare tu­turor tinerilor din brigăzile atemiste de muncă patriotică din întreaga țară, chemîndu-i să dea un și mai puternic avânt muncii patriotice, pentru înflo­rirea scumpei noastre patrii. Prin obiectivele stabilite, chemarea acordă o deosebită atenție obținerii u­­nor cît mai mari economii bănești prin antrenarea brigăzilor atemiste de mun­că patriotică de a participa la efectua­rea unui însemnat volum de lucrări pe șantierele de construcții de locuințe și locașuri de cultură, la stivuirea mate­rialelor de construcții, recuperarea u­­nor materiale ca: scînduri, cuie etc., prin constituirea de echipe de tineri muncitori calificați care să execute prin muncă voluntară lucrări de insta­lații pentru apă, de încălzire și elec­trice la construcțiile ce se execută etc. Aproape în fiecare oraș al regiunii noastre există șantiere pentru construc­ții de locuințe, se execută lucrări e­­dilitare, aproape în fiecare sat și co­mună sunt în lucru construcții pen­tru localuri de cultură și de interes 6orial. Imbrățișînd chemarea coman­danților brigăzilor atemiste de muncă patriotică din orașul Craiova, brigă­zile din regiunea noastră trebuie să (Continuare in pen. 4-a). Munca patriotică-o misiune nobilă a tineretului nostru PANOUL DE ONOARE D­in fotografii, oamenii privesc nemișcați. Unul zimbește puțin silit, așa, ca la fotograf. Altul ține girul întărit, se vede că-l stringe puțin cravata. Sub foto­grafii, simple bilețele de carton cu numele fiecăruia: Mengheș Dumitru, lăcătuș mecanic; Dinulescu Florea, strungar; Nițel Nicolae, turnător. Deasupra vitrinei, scrie cu alb pe roșu: PANOU DE ONOARE. Iar panoul se află chiar in fața sectoru­lui metalurgic al întreprinderii orășe­nești de industrie locală „11 Iunie" Craiova. Avem deci, de-a face cu fruntașii sectorului. Ce-ar fi să-i cu­noaștem nu numai din fotografii, ci așa, in munca lor de zi cu zi pe care au înălțat-o la rangul de cinste și care le-a adus chipurile pe panoul de onoare ? • I­­n atelierul mecanic al secției cons­tructoare de mașini de morărit, ochii însoțitorului nostru, iov. Teodorescu, președintele comi­­tetului de intre­gires Dumitru. A­­poi, deodată ti descoperă. — Uite-ți Priviri. La polizorul din fundul sălii, cu spatele spre noi, un om de statură mică. Cineva ii strigă. Vine spre noi, ștergindu-și mâinile cu cilii. Facem cunoștință. Sub nas, mustața abia ti­mijește. Și-n loc să-l întreb dinții despre ceea ce este mai în­semnat, îl întreb de virstă. 22 de ani are tânărul acesta inimos, șeful unei brigăzi atemiste de producție din sec­ție. îl întreb despre munca sa. Im­i răspunde tot cu o întrebare: — Ați văzut pe carul nostru ale­goric cu care am defilat la 23 Au­gust, taraful, descojitorul și mașina de șlefuit lemn ? Răspund afirmativ: — Să știți că la construcția lor peste plan, brigada noastră a contri­buit cu partea metalică. La fel pot spune și despre sita de mălai reali­zată din materiale recuperate in cins­tea zilei de 7 Noiembrie. Și, văzind că-mi scriu cele spuse de el în car­net, adaugă : Fruntașii brigăzii noas­tre sunt: Stuparu Constantin, Mihai Sile, Mihai Nicolae și... ce mai incolo­ încoace, toți cei 6 membri ai brigăzii. Modest băiat. Brigada „noastră", realizările „noastre", nimic despre el personal. Și totuși, el e sufletul bri­găzii. Destoinic atemist ! Strungarul Dinulescu Florea e mă­runt de statură și tânăr. Cuvintele lui sunt insă pline de miez­­ — Strungul merge bine, iar norma se face. Despre așa ceva nici să nu mai vorbim. Altceva e foarte impor­tant : economiile. Și ele pornesc de la realizări mărunte. Iată de exemplu, noi strungarii stringem și ultimul fir de span, in special de aluminiu și bronz, care merg la retopit. Am apli­cat apoi la strung un cuțit mai în­gust, care-mi permite ca dintr-o bară de metal să scot mai multe piese. Uninda­ jif^Stonomiile, secția noastră reapreaW^S^tu cel puțin 15.000 lei economii. TS^Jurnători Cfaaburea de căldură care izvorăște anvytum-ele in care s-a turnwi^Jonta, după fri­gul de-afar\Nițoi lasă-l colo, toarnă mipele. I^^ivabe mai de departe. Cităm­ seminali In miș­cările lui. Nici un OTIOA/De fontă to­pita nu curge pe d ----------------— — țesături. .. A terminat tări de vorbă ■’ Despre ce ? Des • •­re economii. Im­­reună cu ceilalți­­: turnători, Niței Nicolae reali­ ■­­zează economii la cuie, grafit, cocs metalurgic, cam de 4.000 de lei pe­­ lună. Rebuturile ? Sub procentul ad­­­­­mis. Ce-l preocupă pe comunistul Ni­țol Nicolae ? O inițiativă prețioasă : ■1 șarje fără rebut. Franceză Gheorghe. O figură ener­gică, ochi îndrăzneți, bărbie volun­ • • tară. Mecanic ajustor. Comunist. • Simplu, îmi vorbește despre inovațiile sale. " — Int­îi: dispozitiv pentru găurirea­­ picioarelor de la mașinile de gătit, înainte, tin om trasa, iar altul dădea găuri la mașină. Acum, găurirea se­­­ face fără trasare, direct, de către un singur om. Al doilea­ lanț pentru • • strungul paralel. Al treilea: debita­­­­rea segmenților direct cu dalta. Timp , de lucru pentru debitarea și frezarea­­ unui segment: înainte 4 ore, acum 20 de minute.* După ce cunosc și alți fruntași in­­ producție, ies pe poarta sectorului și mă opresc din nou în fața panoului de onoare. Iată-i, sunt oamenii pe care i i-am cunoscut. Oamenii care au pus , cu nădejde umărul pentru ca azi în­treprinderea lor să producă în contul­­­ anului viitor. CORNEL CONST­ANTI­NESCU '' ­% “f ÎNSEMNĂRI -» ■« ■»- «» «» I Lucrează în contul anului 1960 Brigada atemistă condusă de comu­nistul Petre Dumitrescu de la Șan­tierul naval din Tr. Severin a obți­nut în ultimul timp rezultate remar­cabile in procesul de producție. Ince­­pînd cu data de 15 noiembrie întreaga brigadă lucrează în contul anului 1960. Planul de producție pe luna noiembrie a fost îndeplinit în procent de 110 la sută, obținîndu-se totodată și o e­­conomie de peste 4.000 lei Cu planul pe noiembrie îndeplinit Desfășurînd larg întrecerea socialistă, în luna noiembrie colectivul de muncă de la I.I.S. „Partizanul” Craiova a reușit să îndeplinească planul de pro­ducție la toți indică. Producția globală și marfă a fost depășită cu 2 la sută, iar economiile obținute depășesc suma de 20.000 leL Noi angajamente După cum ne transmite Iov. Adal­bert Balint, șeful secției aparataj de la uzina „Electroputere”, colectivul de muncă al acestui sector a realizat și depășit angajamentul luat în ce pri­vește obținerea de economii în acest an. Totodată, în consfătuirea de pro­ducție s-au analizat din nou posibili­tățile de a se obține economii de ma­teriale. In urma unor vii dezbateri, prin scoaterea în evidență a unor noi rezerve interne și în urma angajamen­telor luate de majoritatea muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor sectorului, a reieșit că economiile ce se vor ob­ține in cinstea zilei de 30 Decembrie vor depăși suma de 100.000 lei. Printre cei ce și-au luat angaja­mente în acest sens se numără: Gheor­­ghe Chelu, Ștefan Bolcu, Iustin Guță, Alexandru Covaci și alții. Lucrările seminarului național al cercurilor științifice studențești au luat sfîrșit In ziua de 29 noiembrie au luat sfîrșit lucrările seminarului național al­­ cercurilor științifice studențești. In cadrul seminarului au fost pre­zentate 64 de referate și comuni­cări științifice. Un număr de 10 referate au fost distinse cu premiul I, 12 cu premiul EL iar alte 12 cu premiul III. Restul referatelor au fost distinse cu mențiuni: 12,5 milioane lei economisiți la C. E. C. Ieri s-a încheiat „Săptămina eco­nomiei” organizată la Craiova de Casa orășenească ți raională C.E.C." pe perioada 23—30 noiembrie a.c.’ Rezultatele bune obținute în de­cursul acestei perioade au făcut ca numai până la 25 noiembrie planul anual al unității privind depunerile să fie realizat la procent de 105 la sută. Ca efect al creșterii numărului de depunători, pe semestrul E. a.c.­ valoarea depunerilor la C.E.C. se ridică la suma de 12.500.000 lei. Sortimente de mobilă puse la dispoziția cumpărătorilor Ieri au sosit în orașul Craiova noi garnituri de mobilă, care vor fi puse la dispoziția cumpărători­lor. Printre acestea putem cita: mo­bilă pentru bucătărie, dormitoare tip Sovata, șifoniere și dormitoare tip Dunărea și alte sortimente. Modele noi de covoare pentru­ export Produsele cooperativei meșteșugă­rești „Arta populară” din Craiova sunt solicitate și in străinătate. Nu­mai in cursul acestui an s-au expe­diat in Franța, Italia, R. D. Ger­mană etc. peste 2000 m.p. covoare persane și oltenești. In prezent se lucrează noi modele de covoare per­sane destinate exportului. Baze sportive pentru iarnă In prezent, asociațiile și colecti­vele sportive din orașul Craiova fac pregătiri pentru amenajări de pa­tinoare. Astfel, sportivii asociației „7 Noiembrie” vor avea un patinoar pe actualul teren de baschet. Dina­­moviștii craioveni vor amenaja de asemenea un patinoar la terenurile de sport din str. Libertății. în gospodăriile agricole de stat Să grăb­iți terminarea arăturilor adinei de toamnă! In toamna acestui an, gospodăriilor de stat din muncitorii regiunea noastră au depus eforturi deosebite pentru recoltarea la vreme­a culturi­lor de toamnă, pentru însămînțarea in bune condiții a cerealelor păioase de toamnă, pentru asigurarea unor cantități cît mai mari de furaje de bună calitate etc. Fruntașe la aceste lucrări s-au dovedit a fi G.A.S. Redea,­ Rogova, Rusănești și altele. Trebuie arătat însă că, dacă in ceea ce privește însămînțarea la timp a cerealelor păioase de toamnă gos­podăriile de stat din regiunea noas­tră au obținut succese de seamă, nu tot la fel stau lucrurile cu executarea arăturilor adinei de toamnă. Este a­­devărat că, după terminarea însămin­­țărilor s-au impulsionat întrucâtva ară­turile adinei de toamnă. După căderea primelor ploi însă, au Început să vină „justificările”: „Nu se poate ara... Se înfundă... Nu pe­mite terenul...”. In ultimele zile, timpul a devenit favorabil executării lucrărilor agri­cole de toamnă pe toate tarlalele gospodăriilor de stat din regiunea noastră. Folosind din plin aceste con­diții, precum și mijloacele de lucru existente, G.A.S. Burila Mare, Cora­bia, Dobra, Rusănești, Vrata și Ze­­gujani au realizat planul arăturilor de toamnă. Aceasta este o dovadă că mecanizatorii din gospodăriile de stat sunt hotăriți să realizeze și in anul viitor sporuri mari de producție.­ Pentru aceasta însă, ei trebuie ajutați de către consiliile G.A.S., de către organizațiile de partid. Succesu­­ de seamă în executarea a­­rădurilor traine de toamnă au obținut și G.A.S. Voutîrov.ști, Robănești­ și Ro­gov, care­­ sj^l apropie de sfîrșit cu realizarea**ffmini­l­or arăturilor adinei de toamnă. Pină mai zilele trecute Insă, pe întregul trust regional Gostat planul arăturilor adinei de toamnă a fost realizat în procent de numai 66 la sută. La menținerea acestei stări de lucruri mult nesatisfăcătoare contri­buie majoritatea gospodăriilor de stat.­ Spre exemplu, G.A.S. Redea, abando­­nâind propria experiență bogată la ob­ținerea de recolte mari, tărăgănează executarea arăturilor adinei de toamnă. Din această cauză, la G.A.S. Redea mai sunt de arat Încă 995 hectare.­ De asemenea, la G.A.S. Vîrtop au­ mai rămas de arat Încă 830 hectare.­ Răminerea in urmă cu aceste lucrări este justificată de către conducerile acestor gospodării de stat prin așa zisul „timp nefavorabil”. Fără să analizeze starea de fapt a terenului și capacitatea de lucru a tractoarelor existente in unități, con­ducătorii G.A.S. Redea și Virtop lasă ca arăturile adinei de toamnă să se execute cu multă încetineală, la voia întimplării. Nici G.A.S. Afumați, Ca­racal, Cetate, Ciocănești, Filiași, Gîrla Mare, Halinga, Iancu Jianu și altele nu stau mai bine cu arăturile de toamnă. La G.A.S. Ciocănești de e­­xemplu, insămînțările de toamnă s-au terminat de multă vreme. De atunci și pînă acum însă, numai pe 1.050 ha. din cele 1510 ha. au fost executate arături adinei, cu toate că dispune de un bogat parc de tractoare. Dacă am analiza fiecare G.A.S., am vedea că în majoritate au posibilitatea să grăbească ritmul arăturilor și in zilele următoare să termine această lucrare de mare însemnătate agrotehnică. Față de timpul înaintat este abso­lut necesar ca consiliile G.A.S., aju­tate de organizațiile de partid, să mobilizeze toate forțele de muncă în vederea urgentării terminării arături­lor acinei de toamnă. Realizând planul arăturilor de toam­nă, îndeplinim și depășim planul de producție în anul viitor. Strungarul Eustațiu Iones­­tcu de la I.R.A.-8 Craiova, (un clișeu) — este unul din fruntașii întrecerii socialiste. El reu­șește să-și depășească sarcinile de plan în procent de 52 la sută.­­0 PROTECȚIA MINI, O PROBLEMA DE STAT O latură importantă in economia socialistă care contribuie direct la rea­lizarea planului de producție, la redu­­­cerea prețului de cost și la creșterea productivității muncii, este și activi­­­tatea care privește tehnica securității și protecția muncii. Pentru prima dată in istoria economică a țării noastre,­ protecția muncii a fost ridicată la nivelul unei probleme de stat cu ocazia plenarei C.C. al P.M.R. din 1948, care a încredințat celei mai largi organi­­­zații de masă a clasei muncitoare,a sindicatelor, sarcina de a îndruma și controla această importantă activitate de stat. O dată cu­­ această sarcină încredin­țată sindicatelor, C.C.S. în colaborare cu Consiliul de Miniștri, prin decretul nr. 185 din 1951 și H.C M. nr. 1159 din 1953, au hotârit Înființarea ins­pecției tehnice, de stat pentru protec­ția muncii, care funcționează în ca­drul C.C.S. Organele acestei inspecții tehnice au datoria de a îndruma, con­trola și lua măsuri pentru îmbunătă­țirea activității privind protecția mun­cii în cadrul desfășurării proceselor tehnologice ale întreprinderilor indus­triale și economice de stat, pentru a asigura cele mai optime condiții de muncă și de igienă industrială.­­ I­­n perioada anului 1959, colectivul de inspectori tehnici de stat de pe lângă Consiliul sindical regional Cra­iova a controlat o serie de întreprin­deri din raioanele regiunii noastre, unde au fost luate măsuri concrete privind îmbunătățirea acestei activități. Astfel, la Depoul C.F.R. Craiova s-a constatat o preocupare deosebită in aplicarea măsurilor de tehnica secu­rității, fapt care a dus la reducerea simțitoare a accidentelor de produc­ție. Aceasta ca urmare a propunerilor făcute de muncitori, tehnicieni și in­gineri din întreprindere, cu ocazia consfătuirilor de producție, propuneri care au fost însușite de către comite­tul de întreprindere și de conducerea tehnico-administrativă. In acest scop s-a confecționat un cărucior pentru transportul bielelor de locomotivă, s-a montat o mantița pentru ridicarea și transportul­ pieselor de mare tonaj, s-a confecționat o instalație cu ax pentru alimentarea locomotivelor cu nisip, ușurînd și automatizind această operație care pînă atunci se executa cu eforturi fizice mari și care necesita un timp de execuție de lungă durată. Pentru asigurarea aerisirii normale în atelierul de turnătorie s-a montat un dispozitiv de intensificare a tira­jului gazelor din interior, iar la uzina termică s-a montat o ventilație pentru evacuarea aerului viciat. La întreprinderea de foraj Craiova (director Constantin Spoială, inginer șef Alexandru Nica și președinte al comitetului de întreprindere Vie­ren­­te), prin măsurile tehnico-organiza­­torice luare în vederea îmbunătățirii protecției muncii și tehnicii securității, numărul accidentelor de producție a scăzut simțitor. Făcând o analiză com­parativă a primului semestru din a­­nul 1959 cu aceeași perioadă a a­­nului 1958 se constată că numărul accidentelor de producție a scăzut cu 25 la sută. La aceasta au contribuit: organizarea acțiunii de ridicare a ca­lificării muncitorilor combinată cu în­sușirea măsurilor tehnice de securita­tea muncii, precum și ridicarea nive­lului de conștiință al muncitorilor pri­vind desfășurarea procesului tehno­logic pentru forarea sondelor. In acest sens s-au organizat cursuri speciale pentru instruirea inspectorilor obștești cu protecția muncii din grupele sindi­cale, s-a întărit munca de propagandă privind tehnica securității prin afișe sugestive, lozinci și conferințe la care s-au tratat diferite teme privind pro­tecția muncii. Conferințele au fost pre­gătite și susținute în fa­ța muncitorilor de către cei mai buni tehnicieni și ingineri din întreprindere. Toate aceste măsuri au contribuit la realizarea pla­nului de producție în zece luni. Rezultate bune au fost obținute și de către comitetul de întreprindere și inducerea tehnico-administrativă a întreprinderii de foraj Țicleni (direc­tor , inginer Leontin M­einea, in­giner șef Constantin Popescu și pre­ședinte al comitetului de întreprin­dere Ropotan Virgil), unde s-a do­vedit o preocupare deosebită in ceea ce privește reducerea eforturilor fizice ale muncitorilor și reducerea timpilor morți în efectuarea diferitelor operații cerute de către procesul de producție. Astfel, au fost revizuite și reparate seturile de elemente de mică mecani­zare care au fost predate brigăzilor de foraj ca: clește Zalkin de 4 1/2 țoli și de 5/16 țoli, amnare pentru sape ,trepte și cu role,­ protectoare cu ochi pentru sape, cărucioare pentru pră­jinile de foraj etc. O preocupare deosebită s-a dovedit și în ceea ce privește măsurile de pregătire pentru iarnă, prin asteritul turlelor de foraj, montarea instala­țiilor de încălzit, înlocuirea geamurilor sparte la baracamentele de la sonde, îngroparea conductelor de apă, aprovi­zionarea și dotarea hidranților și că­minelor de ventilație cu gunoi­«etc. Nu au fost trecute cu­ vederea nici mif­ șurile privind asigu­­area condiții­ ort^p«« time de muncă pe­ntru sondori pe tim­pul iernii. ^ Problemele privind tehnica^^^a­­­rității și protecția muncii au fost in aceeași măsură și în atenția conducerii întreprinderii regionale de electricitate, a fabricii de țigarete Tg. Jiu, a uzinei de mașini și unelte agricole „7 No­­iembrie”-Craiova, a I.F.E.T. Baia de Fier și altele. Dacă în unele unități s-au obținut rezultate frumoase privind protecția muncii și tehnica securității în urma indicațiilor concrete date de către co­lectivul de inspectori tehnici de stat, mai sunt totuși unități industriale unde această problemă este tratată cu super­ficialitate de către organele de con­ducere. La întreprinderea minieră Rovinari (director Nicolae Jula, inginer șef Ioan Jescu și președinte al comitetului de întreprindere Ion Keller) s-au luat mă­­ (Continuare în pag. 2-a) Crește sectorul soc­ist al agriculturii Ca urmare a muncii politice­ desfă­șurate de către organele de partid și de stat în rândul țăranilor mun­citori, sectorul socialist-cooporatist a­­gricol din raionul Caracal a crescut simțitor în cursul acestui an. Re­zultatele bune obținute de către gos­podăriile colective și producțiile net superioare obținute de către acestea au fost și sunt cele mai convingătoare argumente pe care le folosesc agi­tatorii în munca de a­trage­re a unor noi membri in gospodăriile colective și întovărășirile agricole. Așa se face că în prezent, în raionul Caracal sunt cuprinse 23.218 familii care muncesc laolaltă în cadrul unităților agricole so­ a­ist-cooperatiste suprafața de­­ 65^30 ha. In cursul acestui an sorti­lor sim­plu, s-au Înscris în gospodăriile reflective și cooperativele agricole de producție 3.140 fami­ îî d­i> f­ur­un­­cizori cu o suprafață de 9.105 ha. **** EUSTAȚIU POPESCU, coresp. Se dezvoltă averea obștească a G.A.C. La început, gospodăria „Drumul socialismului” din colectivă comuna Grojdibod raionul Corabia avea ca fond de bază cîteva zeci de mii de lei. An de an, ea a obținut producții tot mai mari la toate culturile și sectoarele de activitate. GAC „D­ivimul socialismului” din Grojdibod a obținut succese mari și pe tărâmul măririi fondului de bază. De unde la început avea ca fond de bază numai cir­­va zeci de mii de lei, acum fondul de bază însumează 461.313 lei C SALCEANU, coresp.

Next