Inainte, ianuarie 1961 (Anul 18, nr. 4933-4957)
1961-01-03 / nr. 4933
r\ In primele ore ale noului an S-a scurs un an de muncă. Sub conducerea partidului, oamenii muncii din fabrici și uzine, de pe ogoarele și idin institutele de cercetări au dobîndit succese de seamă. Umăr la umăr, prin eforturi comune ei înfăptuiesc un oțel măreț — socialismul, iar viața lor devine cu fiecare zi mai fericită, mai îmbelșugată. Fiecare dintre noi ne simțim mîndri de înfăptuirile mărețe ale epocii în care trăim, ne mîndrim că sîntem cetățenii unei țări libere, care devine tot mai prosperă, mai înfloritoare. Anul nou 1961 a sosit doar de cîteva minute. Și iată-ne ca și altădată pe... teren. De data aceasta nu vom scrie despre dv. dragi cititori, care împreună cu familiile sau cu tovarășii de muncă petreceți și ciocniți paharele cu vin rubiniu pentru noul an, pentru succesele viitoare, pentru pace. Am pornit în aceste prime ore ale ncului an, să scriem despre acei care stau la datorie. Despre mecanicii de locomotivă, telefonistele de serviciu, despre medicul de gardă, despre toți acei care veghează ca totul să meargă perfect, ca noi să ne bucurăm în liniște de aceste ore plăcute ale noului an. ★ I ...Gara Craiova. Ora 0,01. Personalul 1006 Craiova-București este gata de plecare. Comunistul Nicolae Popescu — mecanicul locomotivei și fochistul Ilie Ionică mai verifică o dată mașina. Doar lor le-a revenit cinstea ! de a conduce primul tren de persoane care a plecat în noaptea noului an din gara Craiova. Responsabilul de tren Dumitru Megan, împreună cu ceilalți tovsăși ceferiști din stația Tr. Severin, deji ce au schimbat tradiționalul „ La mulți ani !“ cu tovarășii lor de mun/ din gara Craiova, așteaptă și ei plecarea trenului. După oi/ minute, personalul 1006 va străbat drumul de fier către Bucurști, dicînd cu el, o dată cu primii căstori mesajul ceferiștilor din regula Oltenia, care sînt hotărîți ca în acest an să dobîndească noi succese în muncă. ★ Și în centrala telefonică a oficiului P.T.T.R. Craiova, în aceste prime ore ale noului an, activitatea este în toi. Tura de serviciu din care face parte și comunista Olimpia Georgescu este la datorie, asigurînd legătura orașului nostru cu întreaga țară. — Alo ! 2800 ! Uzinele „Electroputere“ ? Vă rog să primiți un mesaj de felicitare pentru muncitorii, tehnicienii și inginerii care petrec revelionul în uzină. Și, cu o voce domoală, comunista Olimpia Georgescu transmite mesajul de felicitare pentru harnicul colectiv al ■uzinelor „Electroputere“. Alături de ea, telefonistele Bălașa Ionescu și Viorica Tomescu lucrează de zor, fie asigurînd legături, fie transmițînd mesajul de felicitare pentru noul an. Ca și ceilalți oameni ai muncii care în noaptea Anului Nou au fost la datorie desfășurîndu-și activitatea cu elan, și telefonistele oficiului P.T.T.R. Craiova au pornit în anul 1961 cu hotărîrea fermă de a munci tot mai bine. La maternitatea Spitalului de stat nr. 1 Craiova, oameni în alb — medici și surori, au fost în noaptea aceasta la datorie. Și chiar dacă numărul noilor născuți în noaptea de Anul Nou nu a fost așa de mare, medicul de gardă Elena Mihăilescu, ca și supragarda, medicul Mihai Costescu au fost în mijlocul pacientelor ajutîndu-le, veghind ca noii născuți să aibă asistența medicală corespunzătoare. In primele ore ale noului an, tînăra Ghernina Vasile din Cernele a născut o fetiță. Desigur că nu am reușit să cuprindem în aceste însemnări pe toți cei care au întîmpinat Anul Nou la locul de muncă și au dobîndit primele succese. Așa cum feroviarii au fost la datorie, și petroliștii Olteniei, cei care au lucrat în schimburile din noaptea Anului Nou, au închinat primele lor succese partidului drag sub a cărui conducere mergem cu pași hotărîți si are o viață tot mai bună, tot mai fericită. Anul 1960 își trăia ultimele cli’ voe. Străzile orașului Craiova se liniștiseră ca prin farmec de forfota miilor de oameni ai muncii , ce se aflau în întreprinderi și instituții, cluburi și restaurante, spre a sărbători revelionul. In sălile iluminate feeric, perechile de tineri și vîrstnici, care pînă atunci se invîrtiseră fericite în ritmul valsurilor și tangourilor, sub vioara de s . confeti, a miilor de fulgi artificiali, sub cetinile pomului de iarnă, se desprind din dans fiecare, căutind să ajungă cit mai repede la mesele încărcate cu tot felul de bunătăți. Potrivit obiceiului, fiecare dorește ca în clipa de hotar a anilor să fie cât mai aproape de cei dragi. Deodată, luminile se sting. Sunetele sirenelor, ale locomotivelor, spintecă văzduhul și buchete de rachete multicolore se ridică spre , cer In acest moment, miile de oameni reuniți la revelior^iocnesc tipa,tre, miinile se slrin^^cti se 5 säruh feridtijm^u- JK a : neT/a a celWlȘ^fTȚnod an " “ ZeptlL *La mil.n ani, tovarăși teste pe buzele tuturor. Felicitările continuă. In cuvinte calde, adine simțite, se ridică toastă tur. Patru viața noastră socialista, pentru făuritorii ei, în frunte cu comuniștii, pentru Partidul Mun átterése Romín, conducătorul iubit al întregului nostru popor, pe áruIsmul vieții noi. Anul Nou a fost primit cu explozii de bucurie. Noaptea de revelion a trecut pe nesimțiți W c'T me și veselie, oame* >' i Srl J*f-pd pe rt rul: ! Simți sa obțină .. În lupta pentru pace, pen- I —a •—--- onalisni' ;<3›o Secția I mecanică este fruntașă Printre secțiile fruntașe din cadrul Uzinelor mecanice Tr. Severin se numără și secția I mecanică al cărei colectiv lucra îm contul anului 1901 încă de la începutul lunii decembrie a anului trecut. Dacă trecem în revistă principalele realizări ale colectivului respectiv și dacă urmărim felul în care au fost îndeplinite angajamentele, vom constata că el a fost la înălțimea încrederii acordate. Planul producției globale a fost îndeplinit în mod ritmic, permițînd obținerea unei producții de calitate și realizarea 58.000 lei economii la prețul de costa pe anul 1960. Comuniștii din secție, printre care Alexandru Eftimie, Ion Burtea, Cornel Nicolau, Iordan Niculescu, Ion Meiță, Mihai Tînjală, Petre Alexiu și Alexandru Bogorîță, împreună cu echipele lor depășesc zilnic sarcinile de producție, încă din primele zile ale noului an ei au pornit și mai hotărîți pentru a spori succesele de pînă acum. I STOICA—coresp. stți în pag 4-a. — Alesajul adresat de N. S. Iliușciov lui Fidel Castro. — Poporul cuban nu vrea război. Cuvîntarea de Anul Nou rostită de Fidel Castro. — Anul internațional 1961.— Evenimentele din Laos i— Scurte știri. — Congresul sindicatelor din Ghana propune o conferință în problema algeriană. Se refac pădurile din regiunea noastră a cunoscut dezastrul în care au fost lăsate pădurile din regiunea noastră în timpul regimului burghezo-moșieresc. Astăzi însă conducerea de partid și de stat a luat măsuri menite să ducă la refacerea patrimoniului forestier, să redea economiei naționale una din principalele bogății naturale ale regiunii noastre.. Numai în cursul anului trecut, în cadrul Direcției regionale a economiei forestiere Oltenia, planul de împăduriri și refacere a pădurilor a fost îndeplinit și depășit. Prin contribuția voluntară a atemiștilor din regiune la lucrările efectuate s-au realizat economii în valoare de 4.000.000 lei. In raionul Craiova s-au împădurit 149 ha., s-au efectuat lucrări de îngrijire a arboretelor pe o suprafață de 1658 ha., iar lucrările pentru combaterea dăunătorilor au fost efectuate pe un număr de 1112 ha. timp s-au recoltat 31.548 In același kg. semințe, o contribuție de seamă aducînd în această direcție comunele Ciutura, Teasc, Bucovăț, Vîrvor și Criva. Pe întreaga regiune s-au efectuat împăduriri pe o suprafață de 1400 ha., iar lucrările de regenerare naturală a pădurilor au cuprins suprafața de 650 ha. Lucrările efectuate în cursul anului trecut în vederea refacerii și măririi patrimoniului forestier vor avea un efect pozitiv și vor fi continuate cu mai mult succes în cursul acestui an. AUREL VOICU coresp. Revelion 1001 Pînă la miezul nopții mai era puțin. Sala cantinei era neîncăpătoare. Peste 600 de strungari, turnători, bobinatori și lăcătuși de la uzinele „Electroputere“, împreună cu maiștrii și inginerii din întreprindere au venit aici să-și petreacă revelionul. Pe un podium anume amenajat, orchestra de muzică ușoară a întreprinderii interpreta un buchet de melodii. Buna dispoziție și voia bună o întîlneai la tot flnnu ...Gu !.,n'are puțin de trăit. Peste cîteva minute se sfîrșește. Se umplu paharele. Deodată se face liniște. Crnicul de la radio bate de 12 ori. Se ridică pahare. „La mulți ani, tovarășii“ sînt cuvintele care în aceste momente se rostesc de sute de oameni, sînt cuvinte rostite din inimă de oamenii care în noul an se vor întrece în muncă. Bobinatorii Ion Vitan și Virgil Cucu, electricianul Dumitru Popescu, strungarul C. Michițelea, lăcătușul Iustin Guță, fiecare în mijlocul prietenilor și tovarășilor lui de muncă închină pahare, își urează sănătate și succese tot mai frumoase în muncă.. In clișeul de sus, se fac urări pentru noul an. In sala împodobită a frumos Casei prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. Craiova, și-au dat întîlnire pentru noaptea si ''petrece revelionului, sute de tineri din întreprinderile și instituțiile orașului.' In clișeu se dansează în jurul tradiționalului pom de iarnă. La întreprinderea poligrafică Chiar la intrarea în întreprinderea poligrafică se întîmpină o pancartă cuprinzînd tradiționalul „La mulți ani!“ și „Bine ați venit tovarăși!“. In holul minunat împodobit, domnește o animație deosebită. De la mesele încărcate cu tot felul de preparate culinare, de pe care nu lipsesc sticlele și cupele în care strălucește rubiniul, se aud glasurile vesele ale celor care închină pentru succes, pentru fericire. Iar sub ghirlandele multicolore, sub lumina mîngîietoare a lampioanelor, tineri și vîrstnici dansează cînd perechi, cînd în cercul sírbei și permite. Muncitorii tipografi sărbătoresc revelionul. Mulți dintre ei sînt cunoscuți pentru rezultatele ce le-au obținut în producție. Peintre aceștia sînt legătorii de Pîrvu Dumitru și Pavel Pîrvu, tipăritorul Stancu Anton și alții, care alături de colectiv de muncă rei-au adus întregul prețioasa contribuție pentru ca planul anual de producție sa fie îndeplinit înainte de termen. După miezul nopții, petrecerea a continuat cu mai mare intensitate pînă dimineața. Cu toții s-au felicitat reciproc, și-au apropiat cupele, s-au îmbrățișat în semn de sinceră prietenie și dragoste. Cuvîntarea tovarășului 1. Maurer rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, a rostit în noaptea de 31 decembrie 1960 la posturile noastre de radio și televiziune următoarea cuvîntare: Dragi tovarăși și prieteni. Cetățeni ai Republicii Populare Romîne ! Ne aflăm în pragul Anului Nou. Anul ce se sfîrșește a fost bogat în evenimente de o deosebită însemnătate în viața poporului român. Făcînd bilanțul strălucitelor succese obținute de oamenii muncii sub conducerea încercată a partidului, cel de-al lil-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român a înfățișat întregului popor un program măreț de muncă luptă care îl însuflețește în granșidioasa operă de dezvoltare a economiei naționale, a științei și culturii socialiste, de ridicare a nivelului de trai. A4unca plină de entuziasm, energia creatoare, talentul și priceperea poporului român au făcut ca prevederile acestui program pentru anul 1960 să fie îndeplinite cu succes și, într-o serie de domenii, chiar depășite. Cu profundă bucurie vedem cum pe întinsul țării se ridică noi întreprinderi, cum se consolidează și se extinde sectorul socialist al agriculturii, cum apar noi și moderne cartiere de locuințe, case de odihnă, școli, așezăminte de artă și cultură. Republica noastră devine tot mai frumoasă, mai bogată, mai prosperă, și în această minunată realizare este întruchipată munca fiecăruia dintre noi. Succesele obținute arată ce viitor luminos, ce perspective se deschid patriei noastre. In anul 1960 s-au obținut noi și importante succese în lupta pentru consolidarea păcii. Ele se datorează influenței determinante pe care o exercită asupra întregii dezvoltări a societății sistemul socialist mondial și existenței frontului larg al luptătorilor pentru pace, căruia i se adaugă mereu noi și noi forțe. Pășim în noul an cu ferma convingere că el va aduce noi victorii cauzei păcii între popoare, cauzei socialismului și progresului. In aceste clipe, muncitorii, țăranii muncitori, intelectualii, în mijlocul familiilor, prietenilor, tovarășilor de muncă, întîmpină noul an cu voie bună, hotărîți să obțină noi succese în munca pentru propășirea și înflorirea patriei noastre socialiste, în lupta pentru apărarea păcii. in numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, al guvernului Republicii Populare Romîne, al Prezidiului Marii Adunări Naționale, urez din toată inima oamenilor muncii din patria noastră, bărbați, femei, tineri, care muncesc cu abnegație în fabrici și uzine, pe ogoare, pe frontul științei și culturii. — sănătate și fericire. La mulți ani, dragi tovarăși și prieteni! Ani mulți $e pace!) Cînd seara prinsese în trena ei împrejurimile, frumosul oraș se lumină. Era ultima seară a vechiului an. Oamenii se îndreptau spre casă ducînd ultimele podoabe pentru pomul de iarnă, alții mergeau în grupuri spre sălile albe ale carnavalurilor, mulți veniseră pe străzi pentru a vedea orașul în pragul noului an, căruia i se auzeau limpede pașii, dincolo de poarta orașului. Luminile mîngîiau fața noilor blocuri, în autobuze, oamenii veseli își strîngeau mîinile. Ani mulți și pace! Urarea avea ecou peste cupola Filarmonicii „Oltenia“, peste halele de la „Independența“, către combinatul de zahăr și ulei de la Podari, peste noile blocuri, peste sălile fremătînd de bucurie ale Casei pionierilor. In orice colțișor al orașului întinerit, urarea era spusă din inimă. In ea oamenii găseau îndemnuri spre noi împliniri în viitorii ani. Un grup de „7 Noiembrie“ au tineri de la uzina pornit să ducă urarea la ferestrele muncitorilor fruntași. Au făcut plugușor bogat, frumos împodobit și au zăbovit cu urarea lor la strungarul Mitrei Florea, la turnătorul Aurel Tudose, la electricianul Ion Marinache. Au urat din inimă : La mulți ani și pace, tovarăși! La orășelul copiilor, sub traista lui Aleș Gerilă stătea un alt moșneag care purta o traistă gorjenească, plină cu fluiere. Venise de la Novaci, să aducă copiilor fluiere, din cele cu care ai lui din sat ieșiseră laureați la concursuri. Moșul îmnăriiii sintora de„ * ’ ---------------* ’**“* mulți și pace!“. Spre miezul nopții, trompetiștii de la Casa de cultură a sindicatelor s-au ridicat pe podiumul înalt din marea sală și au anunțat ultimii oaspeți. Noul an batea la poarta orașului. Cei veniți la petrecere l-au primit cu paharele pline de vin, din bogatele podgorii oltenești. Muncitorul Gheorghe Văduva de la Centrul mecanic și Preda Marin, directorul acestei întreprinderi au ciocnit și ei cu noul musafir, dar i-au spus... că-i vor mai scurta din FILE DE CARNET zile. Noul an nu s-a supărat, cum de treaba asta nu se supărase nici cel vechi, plecat de mult de la Centrul mecanic, de la fabrica „Independența“, de la uzinele „Electroputere“. Difuzoarele și aparatele de radio au transmis cuvîntul de urare al partidului și guvernului adresat oamenilor muncii. Noul an începuse să-și trăiască primele clipe. Sub acoperișul sălilor unde craiovenii petreceau revelionul, răsuna aceeași urare: „Ani mulți și pace!“. Peste tot, la tăbăcăria Bucovăț, la fabrica „Fructul romînesc“, la cooperativele „Întreținerea“, „Steaua roșie“, „Arta decorativă“ s-a toastat pentru prietenie și pentru succese în noul an. Studenții Institutului agronomic au închinat și ei pentru viitorul ce le surîde în față. Zorii Anului Nou au găsit orașul în mare bucurie. Peste zidurile lui albe trăia urarea plină de încredere: „Ani mulți și pace!“. M. ANCUȚESCU . ................... / cărții de intrare J'vinnao A intrat în funcțiune fabrica de parchete de la Preajba-Jiu La complexul de industrializare a lemnului de la Preajba-Jiu a intrat în funcțiune înainte de termen o nouă unitate: fabrica de parchete prevăzută să producă anual 250.000 m.p. de parchete. Ea este dotată cu mașini moderne, care asigură o bună valorificare a materiei prime. la datorie Pe vreme rea sau bună, ziua sau noaptea, munca la sonde nu încetează. La sonda 71 din schela Țicleni de exemplu, operațiunile tehnice se succed una după alta, deși vremea e ploioasă și friguroasă. Curajul și încrederea în forțele lor îi fac np snritori c, nu ex„tă frigul și umezeala, ci să lucreze cu același avînt. Cu ajutorul mecanismelor complicate ale sondei, ei sfredelesc pămîntul, înaintînd spre stratul de țiței care cu cîteva zeci de ani în urmă nici nu era cunoscut pe meleagurile Țiclenilor. Schimbul comunistului Dumitru Rotaru, sondor șef,e la datorie. In timpul extragerii tubingului cu geala de lansare, a unui pacăr cu filtru de pietriș tip I.C.F., sonda a început să manifeste. Schimbul fiind însă bine organizat, a reușit să salveze sonda, lucrînd cu multă pricepere și singe rece. Prierderea de zăcămînt și eventualele cheltuieli neprevăzute au fost astfel înlăturate. Fapta colectiviului respectiv dovedește multă dragoste de muncă și răspundere față de avutul obștesc Membrii brigăzii merită toată cinstea. AUREL ROGOBET# coresp. O Veselie și entuziasm tineresc , miezul nopții. In sala sporturilor din Craiova scăldată în luminica de sărbătoare, în jurul bradului împodobit și strălucitor s-au strîns aproape 400 tineri băieți și fete, — fruntași în producție din întreprinderile și instituțiile orașului, elevi, studenți fruntași la învățătură, membri ai birourilor și comitetelor organizațiilor U.T.M., activiști U.T.M. etc. invitați ai comitetelor regional și orășenesc U.T.M. pentru a petrece revelionul împreună, pentru a se bucura de rezultatele pe care le-au obținut în anul ce s-a scurs. Freamătă sala de veselia moșia lor tinerească. Dar iată și vocă în sală se sting luminile. Se face o liniște adîncă. A sosit Anul Nou. Urarea „La mulți ani!“, clinchetul paharelor ciocnite, strîngerile de mînă și îmbrățișările nu mai contenesc. Anul Nou e primit cu multă veselie, căci el înseamnă noi bucurii, noi succese. Țara noastră va fi mai frumoasă și viața celor ce muncesc tot mai îmbelșugată. Noi fabrici și uzine, noi școli, șantiere de construcții de locuințe se vor înălța pe întinsul patriei. Orele se scurg neobservate. Tinerii petrec. Și știu să petreacă, tot așa de bine după cum știu să se avînte în muncă pentru înflorirea scumpei noastre patrii. Recunosc într-un grup pe tinerii Octavian Lullaru, Ion Ilie și Ion Minoiu, fruntași în întrecerea socialistă de la Atelierele de zonă C.F.R., purtînd discuții însuflețite , în alte grupuri pe tinerii: Nicolae Nicolin, șeful unei brigăzi fruntașe de producție de la fabrica ..Independența“ și a cititorului..................... cu Florentin, r.zanul“« 1,a----------------............. Tinerii au legat noi prietenii, și-au povestit unii altora faptele, experiența lor, și-au împărtășit proiectele de viitor, s-au interesat despre viața și munca lor. In această noapte minunată, plină de veselie și entuziasm tineresc, cîntecul, dansul, surprizele, jocurile distractive, concursurile, pentru cel mai bun răvaș, pentru cel mai bun solist sau dansator, în care tinerii s-au întrecut cu multă pasiune, au durat pînă dimineața tîrziu. Și aici, în sala sporturilor din Craiova, ca și la Casa prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S., sau la Casa de cultură a studenților, revelionul organizat de comitetul orășenesc U.T.M. a lăsat tinerilor o puternică impresie, o plăcută amintire. H. J1ANU