Inainte, martie 1961 (Anul 18, nr. 4982-5009)

1961-03-01 / nr. 4982

Li­gii Câmpinainglorioasei aniversari-40 k­­ml de la înființarea P.CJ. Calitatea superioară a producției — preocuparea întregului colectiv TR. SEVERIN. (De la subredacția noastră voluntară). Muncitorii, maiștrii, tehnicienii și in­ginerii din cadrul Uzinelor mecanice Tr. Severin au primit cu deosebit in­teres și însuflețire Directivele Comi­tetului Central al P.M.R. către toate organele și organizațiile de partid, sindicale, ale U.T.M. cu privire la cri­teriile principale ale întrecerii socia­liste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea Partidului Co­munist din Romînia. Directivele pun ca problemă cen­trală în întrecerea socialistă lupta pentru o calitate superioară a pro­duselor. Tocmai de aceea, paralel cu îndeplinirea cantitativă a sarcinilor de producție, preocuparea colectivelor de muncă din uzină s-a îndreptat spre realizarea unei producții de ca­litate superioară. Această preocupare s-a extins pînă la ultimul om, fie­care voind să contribuie ca „marca fabricii“ să fie mult apreciată. O calitate superioară a producției poate fi obținută numai cu un colectiv te­meinic pregătit și prin înzestrarea sectoarelor cu utilaj modern. De aceea conducerea Uzinelor mecanice Tr. Se­verin, sprijinită permanent de comitetul de partid și de comitetul sindicatului au luat o serie de măsuri tehnico-or­­ganizatorice, care au permis ca pro­dusele să fie mult apreciate și uzi­nele noastre să nu primească nici o scrisoare de nemulțumire de la bene­ficiari. In majoritatea sectoarelor, muncitorii au făcut propuneri prețioase pentru îmbunătățirea calității produc­ției. La secția de vagoane de pildă, în urma propunerilor făcute s-a introdus lucrul în lanț, o metodă de înaltă productivitate, dînd în același timp și posibilitatea unui control al mult mai eficient. Propuneri calității pentru ridicarea nivelului tehnic al calității a făcut și colectivul secției a II-a. In secția fierărie se muncește pentru perfecționarea unor matrițe, care să aibă o rezistență mare. Cu ajutorul acestora se va reduce consumul spe­cific la piese și în același timp piesele forjate prin matrițare vor fi de cali­tate superioară. In general, uzina a fost înzestrată cu strunguri, freze și prese, toate de înaltă precizie care ne vor permite să producem mai mult și mai bun. Pentru verificarea sudurii automate, o lucrare care cere m­ultă pregătire și organizare judicioasă s-au înzestrat sectoarele noastre cu defectoscoape Roentgen și cu izotopi radioactivi, care ne dau posibilitatea de a efectua o sudură de calitate superioară. In domeniul ridicării calității lu­crului nu s-au epuizat nici pe depar­te toate posibilitățile. Noi ne dăm sea­ma că mai sunt încă însemnate rezerve care pot fi puse în valoare. Nu există secție în care muncitorii și tehnicie­nii să nu fi pus la inimă sarcina im­portantă pusă de partid, de a lupta pentru ridicarea calității lucrului, fapt la care contribuie din plin grupul de control tehnic, care nu precupețește nici un efort pentru a duce la bun sfîrșit această sarcină. „Marca fabricii“ trebuie să fie la înălțime, produsele noastre de bună calitate. Și, comuniștii de la Uzinele mecanice, știu să se achite conștiin­cios de această sarcină. I. STOICAN La înălțimea sarcinilor trasate de partidul nostru drag Comuniștii, membrii de sindicat și U.T.M. din gospodăria­­stat au luat cunoștință cu noastră—de deosebit interes de Directivele C.C. al P.M.R. către toate organele și organizațiile de partid, sindicale, ale U.T.M. cu privire la criteriile principale ale în­trecerii socialiste în cinstea aniver­sării a 40 de ani de la înființarea P.C.R. După ce au citit acest impor­tant document, lucrătorii gospodăriei noastre, în frunte cu comuniștii, au luat hotărîrea să depună toate efor­turile, întreaga lor capacitate de mun­că creatoare pentru a îndeplini și de­păși cu succes sarcinile ce le revin. Criteriile principale ale întrecerii socialiste în G.A.S. prevăzute în Di­rective vor constitui o călăuză sigură în munca noastră. In lumina acestor criterii aș vrea să arăt că față de 51 tone îngrășăminte chimice administra­te pe 161 ha pînă acum, noi ne vom strădui ca în următoarele zile să ad­ministrăm în total 312 tone îngrășă­minte chimice pe 960 ha. De asemenea, am transportat și încorporat în sol ION DOBRESCU— directorul Q.A.S. Piscu Sadovei raionul Segarcea­­ 2.017 tone îngrășăminte naturale pe 91 ha. In scurt timp însă vom trans­porta în total 2.120 tone îngrășăminte organice pe 121 ha. La data actuală, întregul parc de mașini și tractoare ce va fi folosit la lucrările agricole de primăvară este pus în perfectă stare de funcționare. Folosind timpul prielnic, noi am și trecut la însămînțatul culturilor di­n epoca I-a. Bună de curînd am însă­mânțat 42 ha cu mazăre, 20 ha cu ovăz, 20 ha cu măzăriche. In epoca I-a gospodăria noastră va însămânța în total 236 ha, iar în epoca II-a 647 ha. Un accent deosebit îl punem pe în­treținerea ogoarelor și culturilor de toamnă. Pînă acum am grăpat 60 ha din cele 330 ogoare de toamnă, 30 ha din cele 460 ha culturi de toam­nă, 20 ha din cele 80 ha lucerniere. De asemenea, am executat alături pentru culturile de primăvară pe 100 h­ra~—­ din~55 € Hra~pîamarcator Vom extinde în continuare meca­nizarea lucrărilor în sectorul vegetal și în sectorul zootehnic. Recoltatul păioaselor îl vom face mecanizat în procent de sută la sută. Prășitul meca­nic în via de pe nisipuri va fi apli­cat pe 100 de ha, iar stropitul meca­nic pe 20 ha. Pe suprafața de 100 ha vom face tocatul porumbului siloz direct din cîmp cu combina. La punc­tul Dobrești vom extinde alimentarea cu apă pentru stropitul viei. împrăș­tiatul îngrășămintelor chimice îl fa­cem cu un dispozitiv instalat pe trac­torul U.T.O.S.-26. Anul acesta vom cultiva în sistem fright 175 ha cu porumb pentru boa­be, 100 ha cu grîu, 37 ha cu porumb pentru siloz,­ 13 ha cu lucerna­, 100 ha cu orez, adică, în total, fîn, cu 83 ha mai mult decît anul trecut. De pe terenurile cultivate în sistem irigat vom obține în medie de pe fiecare ha cel puțin 4.000 kg porumb boabe, 3.600 kg grîu, 40.000 kg porumb si­loz, 3.700­ kg orez etc. Lucrătorii gospodăriei noastre hotărîți să muncească în așa fel, sînt în­cît G.A.S. Piscu Sadovei să livreze peste plan statului cel puțin 26 tone grîu și secară, 45 tone orez, 10 tone carne, 291 hi, lapte, 0,6 tone lînă. In gospodăria noastră va crește în mod simțitor efectivul de animale, vom dezvolta baza furajeră, vom spori producția de struguri, vom reduce în mod simțitor prețul de cost planifi­cat și totodată vom spori productivi­tatea muncii. Toate aceste înfăptuiri vor duce la realizarea peste plan a unui mare be­neficiu, ceea ce va face ca gospodăria noastră să se situeze printre G.A.S. din Oltenia cu cel mai mare benefi­ciu pe unitatea de suprafață și pe cap de animal. ici un tînăr în afara întrecerii Măreața aniversare a 40 de ani de la crearea Partidului Comunist din Romînia, care are loc anul a­­cesta la 8 mai, se înscrie printre cele mai scumpe sărbători ale po­porului nostru. Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la principalele criterii ale întrecerii socialiste ce trebuie des­fășurată în această perioadă sunt o chemare înflăcărată adresată întregului popor de cârmaciul nos­tru drag — partidul. Iată de ce ele au mers cu căldură la inima fiecărui om al muncii-Sub conducerea încercată a par­tidului, poporul nostru a obținut strălucite succese în construirea socialismului, în dezvoltarea eco­nomică și culturală a țării. La ob­ținerea acestor hotărîtoare victorii, o contribuție înseamnată au adus-o și tinerii din patria noastră care, organizați în forme specifice de activitate — brigăzi de producție, echipe, secții și sectoare ale tine­retului — au menținut mereu vie flacăra întrecerii socialiste. In anul 1960, în regiunea Olte­nia, în întrecerea socialistă orga­nizată de sindicate au fost antre­nate 698 brigăzi de producție ale tineretului și peste 15.000 de tineri. Aceste însemnate forțe au­­ fost în permanență prezente în lupta condusă de organizațiile de par­tid pentru îmbunătățirea calității produselor­, valorificarea rezervelor interne și realizarea a cît mai multe economii peste plan. Prin grija Comitetului regional U­ T.M. și a organizațiilor de bază, valoroasa inițiativă a tinerilor de la „Electroputere“ „RIDICINDU­­NE CALIFICAREA LA NIVELUL TEHNICII NOI, VOM PRODUCE MAI MULT, MAI BUN ȘI ECONOMIC“, pornită cu un MAI an în urmă, a fost extinsă în 19 mari întreprinderi industriale din regiu­ne. Aplicarea în întrecere a acestei inițiative, a inițiativelor tinerilor, de la uzinele „1 Mai“ Ploiești, de la Reșița, de la uzinele „Wilhelm Pieck“ și de la „Encsel Mauriciu" s-a soldat cu realizarea a 5.242.000 lei economii de materiale. Pe lîngă aceste succese obținute de tinerii din regiunea noastră, studiind Directivele Comitetului Central cu privire la principalele criterii ale întrecerii, ne-am dat seama că în activitatea organiza­țiilor U.T.M. mai există și anumite minusuri. Socotesc în primul rînd că mo­bilizarea tinerilor în întrecere nu e încă la nivelul posibilităților. De altfel, analizînd această problemă, comitetul regional U.T.M. a ajuns la concluzia că în acest an există­­ posibilități să fie antrenați în în­trecere peste 18­ 000 de tineri, ast­fel încît nici un tînăr să nu ră­­mînă în afara întrecerii. In al doilea rînd, va trebui să înfiin­țăm pe cît posibil in fiecare în­treprindere cercuri și cursuri de ridicare a calificării tineretului, pentru ca principalul criteriu al întrecerii — lupta pentru calitate — să devină un obiectiv central în activitatea fiecărui tînăr. De­ a­­semenea, nu peste tot brigăzile de producție ale tineretului și postu­rile U.T.M. de control s-au ridi­cat la nivelul acestor înalte forme socialiste de organizare a tine­retului în producție. Către aceste­­ minusuri, precum și către altele care vor reieși pe baza dezbaterii Directivelor parti­d­­ului în organizațiile de bază se va îndrepta cu­ toată răspunderea atenția noastră, astfel ca planul de măsuri ce-l vom întocmi să re­flecte răspunderea și entuziasmul cu­ care tinerii din regiunea Olte­nia sînt hotărîți să întîmpine mă­reața aniversare a partidului. FL­ORE­A IANCU, responsabilul comisiei tineret muncitoresc a comitetului regional U.T.M. Vești despre însămințările de primăvară Muncitorii și tehnicienii de la gos­podăria agricolă de stat Robănești ra­ionul Balș s-au angajat ca în anul a­­cesta, prin aplicarea regulilor agro­tehnice, să obțină la cultura cerealelor producții cit mai mari la ha. Pentru a­­ceasta, îndrumați de organizația de partid, ei au căutat să se pregătescă cît mai bine în vederea campaniei a­­gricole de primăvară. Astfel, majorita­tea tractoarelor și mașinilor agricole au fost puse la punct din timp, s-au cărat și împrăștiat pe terenuri însem­nate cantități de îngrășăminte. De curînd, dat fiind timpul frumos, s-a început și insămînțarea culturilor din epoca întîia. Astfel, numai în cî­­teva zile tractoriștii Barbu Jane, Ma­tei Florea și Marin Gh­eorghe au și în­sămânțat peste 30 ha. cu borceag. GEORGESCU DUMITRU coresp­ Ar De îndată ce timpul s-a făcut bun de lucru, mecanizatorii de la gospo­dăria agricolă de stat Rusăneștii de Jos, raionul Corabia, au început exe­cutarea lucrărilor agricole de primă­vară. In primul rînd ei au început pregătirea terenului și însămîn­țarea culturilor din epoca întîia. Au fost deja însămânțate cu ovăz și mazăre însem­nate suprafețe. Totodată, tractoriștii au început pre­gătirea lucrărilor în vederea însămîn­­țării culturilor din epoca doua. Astfel, a fost grăpată o suprafață de peste 150 ha. ogoare de toamnă. FLOREA NEDELEA, coresp­ Ar Membrii gospodăriei agricole colec­tive „16 februarie 1933“ din Segarcea au început cu mult entuziasm lucrările agricole de primăvară. Ei au pregătit ramele pentru răsadnițele — la supra­­față de 2500 m.p. — din care au și în­sămânțat cu roșii, varză și ardei pes­te 800 m.p. De asemenea, membrii gospodăriei au început în­sămînțarea unor culturi din epoca întîia. Pînă zilele trecute fu­seseră însămânțate 30 ha. cu mazăre pentru păstăi, precum și 4 ha. cu cea­pă. AUREL BĂLĂCI, coresp. în întimpinarea alegerilor — însuflețite adunări cetățenești Din toată inima vor vota candidații F. D. P. Către orele după amiezii, sute de muncitori petroliști și cetățeni ai co­munelor Peșteana, Roșia și Valea cu Apă din raionul Tg. Jiu, s-au îndrep­tat spre sala de festivități a clubului muncitoresc­­„Flacăra“ din Bîlteni. Aci a avut loc o entuziastă adunare cetă­țenească a alegătorilor din circum­scripția electorală nr. 34 a Marii A­­dunări Naționale și candidatul lor în alegerile de la 5 martie, tovarășul ILIE VERDEȚ — membru al C.C. al P.M.R. Deschisă de tov. Socol Octavian, se­cretar al comitetului raional de par­tid, adunarea cetățenească s-a trans­format într-o puternică manifestare a conștiinței patriotice a alegătorilor față de viața nouă care pulsează pe aceste meleaguri, față de partid și guvern, care le-a făurit această viață. Două întrebări au străbătut ca un fir roșu discuțiile celor care au luat cuvîntul: "„Cum arătau aces­te melea­guri în trecut“ și „Cum arată astăzi“. Și răspunsurile le-au dat tot ei, oa­menii, care au fost martorii oculari și ai vremurilor de demult și ai vremuri­lor de azi, că Despre trecut au spus doar atît: Bîltenilor li se hărăzise aceeași soartă pe care o aveau toate satele gorjene — soarta mizeriei, a sărăciei, a analfabetismului și a bolilor sociale. Prezentul ? Prezentul e în inimile oamenilor, în casele și în viața lor. La Bilteni s-a născut un adevărat orășel al petroliștilor. Apartamente confortabile, club, cinematograf, com­plex comercial, cantine pînă in cele mai îndepărtate colțuri ale schelei — iată numai cîteva semne de viață nouă. Comuna Peșteana e lungă de cîțiva kilometri. Trecînd însă de la un ca­păt la altul al ei, ai să vezi sute de fire de sîrmă, semn că radioul a pătruns și aici, ai să vezi zeci de case în construcție sau nou construite, ai să vezi oameni îmbrăcați în haine de stofe dintre cele mai scumpe. ""Răspunzînd acestei griji pe care partidul o poartă ca un părinte oame­nilor muncii, numeroși petroliști în cuvîntul lor s-au angajat să dea viață recentelor Directive ale Comitetului Central. — Aniversarea partidului e o săr­bătoare scumpă inimilor, noastre, a spus brigadierul Gheorghe Vîlsan. .De aceea, în cinstea acestei sărbători, mă angajez să forez peste­­ pian 150, m la sol­da 408 și să realizez economii la prețul de cost în valoare de 200.000 lei. — Și noi, a spus inginerul Ștefan Duță, în numele muncitorilor din sec­țiile de extracție, ne angajăm să ex­tragem 150 de tone țiței peste pian și să trimitem rafinăriilor produse de cea mai bună calitate. — întotdeauna, a spus C. Orosu, indicațiile partidului au fost o călă­uză pentru noi. Pînă mai ieri foram cu supa rotary și rezultatele nu erau dintre cele mai economice. De cînd am­­­ tins forând cu turb­­a, la in­dicația partidului, prețul de cost se reduce continuu. Tocmai de aceea, pentru a da viață Directivelor parti­dului, împreună cu tovarășii mei de muncă mă angajez să furăm 1.000 metri peste plan. Alți vorbitori, printre care Alexan­dru Șcheian și Constantin Ploștinaru, care lucrează în diverse secții auxili­are, s-au angajat să pună și ei in practică Directivele partidului. La rîndul lor, cetățenii comunelor din împrejurimi, prin cuvîntul alegătorilor Păun Stăt­escu, Victor Mihu și alții au arătat că sînt hotărîți să gospo­dărească mai bine comunele lor, să facă viața satelor tot mai înfloritoare. Lu­înd cuvîntul, tovarășul ILIE VER­­DEȚ a înfățișat, alegătorilor, tabloul profundelor schimbări care s-au pe­trecut în ultimii ani pe meleagurile patriei și ale raionului Tg. Jiu. Vor­bitorul a arătat că ele sînt numai o etapă în lupta pe care o duce între­gul popor muncitor, sub conducerea partidului, pentru desăvârșirea construc­ției socialiste în patria noastră. Participanții la adunare și-au ex­primat puternicul lor atașament față de partid și guvern­ și au arătat că la 5 martie vor da din toată inima votul lor candidaților F.D.P. ----------------------------------ODCD ---------------------------------------------­ Cu hotărîre, spre noi succese ieri după amiază, hala locomotive­­­­lor de la Depoul C.F.R. Craiova își schimbase înfățișarea. Freamătul mun­cii de peste zi, fusese înlocuit de a­­nimația miilor de oameni care um­pleau uriașa hală. Mulți muncitori se urcaseră pe locomotivele staționate vremelnic în Depou. Răsunau lozinci de slavă pentru iubitul nostru partid, pentru scumpa noastră pa­trie, pentru socialism, pentru pa­ce. Mii de oameni ai muncii din toate unitățile C.F.R. din Craiova, de la I.O.I.L. „11 Iunie“, I.R.T.A., I.O.I.L. „Chimica­ alimentarii“, Centrul Mecanic, de la I.I.L. „Partizanul“ și „Fructul Românesc“, de la morile „Jiul“, TRCL, profesori și studenți de la Institutul Pedagogic, precum și numeroși­ cetă­țeni din cartierul C.F.R., veniseră aici pentru a lua parte la adunarea cetă­țenească care a avut loc cu prilejul venirii in mijlocul lor a tovarășului CORNEL FULGER, prim secretar al Comitetului, regional P.M.R. Oltenia, candidat al F.D.P. în circumscripția electorală nr. 2 „Brazda lui Novac“ a Marii Adunări Naționale. Ing. Tudor Constantin din Depou, a subliniat în cuvinte pline de însu­flețire deosebirea dintre condițiile grele de muncă din trecut și condi­țiile bune create azi prin grija parti­dului, arătînd că muncitorii din Depou, în semn de dragoste și recunoștiință fată de partid, au realizat în cinstea alegerilor de la 5 martie o economie de 3.000 tone combustibil convențional. Profesorul Țărăscu Ion, de la școala medie nr. 4 și medicul Gh. Enescu, au scos în evidență frumoasele reali­zări înfăptuite în anii puterii popu­lare pe linia, învățămîntului și ocroti­rii sănătății publice, iar tov. Gher­­ghincă Lucia, muncitoare la I. I. L. „Partizanul“ a arătat, că în cinstea alegerilor, colectivul din care face parte a realizat peste plan însemnate cantități de produse, sporind în ace­lași timp productivitatea muncii cu 5,5 la sută. Din cuvintele celor care au vorbit, s-a desprins hotărîrea oa­menilor muncii din orașul Craiova de a lupta fără preget pentru înfăptuirea minunatelor perspective deschise de Di­rectivele celui de-al II-lea Congres al P.M.R., pe calea înfloririi patriei și regiunii noastre. Tov. Mihăilescu Nicolae, vicepreșe­dinte al comitetului executiv al sfa­tului popular orășenesc Craiova, a arătat cum au fost îndeplinite unele dintre propunerile făcute de cetățeni cu prilejul întîlnirilor cu candidații F.D.P. In cuvîntul său tovarășul CORNEL­ FULGER, a înfățișat minunatul ta­blou al patriei noastre înfloritoare, a­ subliniat realizările înfăptuite în re­giunea Oltenia prin munca harnică a­ celor ce muncesc, sub conducerea par­tidului care călăuzește cu înțelepciune­­ și clarviziune drumul poporului nos­tru muncitor pe calea desăvîrșirii con­strucției socialismului. Adunarea cetățenească s-a încheiat cu o puternică și caldă manifestare a celor prezenți, pentru Partidul Munci­toresc Român, pentru patria noastră înfloritoare, pentru victoria în alegeri a Frontului Democrației Populare. Un important succes de la D.I.S. Irn cinstea alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională și în sfa­turile populare care vor avea loc la 5 martie, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul întreprinderii 6 Construcții montaj și a Trustului 21 instalații și-au realizat angajamentul luat dînd în funcțiune parțială fabrica de mobilă curbată din cadrul Com­plexului pentru industrializarea lemnu­lui­­ Tg. Jiu. Au fost date în funcțiune următoa­rele secții: croit și fasonat, modelat, încleiat, șlefuit și mașini­­. In final capacitatea de producție a al constructorilor Tg. Jiu fabricii va fi de 600.000 bucăți scau­ne anual. Acesta, cel de al 4-lea mare obiec­tiv industrial din cadrul Complexului pentru industrializarea lemnului din Tg. Jiu intră în funcțiune parțială cu 120 de zile înainte de termenul pre­văzut în planul de stat pe 1961. Și celelalte obiective ale C.I.L.-Tg. Jiu care au fost date în folosință în 1960 au fost terminate înainte de termen. In cinstea celei de a 40-a aniver­sări de la crearea P.C.R., colectivul acestui șantier s-a angajat să scur­teze termenul final de execuție al a­­cestui obiectiv. Fruntași ai întrecerii socialiste Muncitorii de la revizia de vagoane C.F.R. Craiova din tara condusă de tov. Dumitru Pranischi se situează în fruntea întrecerii socialiste ce se des­fășoară în cinstea alegerilor de la 5 martie. Prin munca lor de zi cu zi, ei au reușit să asigure o bună regu­laritate a circulației trenurilor de marfă și călători precum și siguranța circulației. Angajamentul privind între­ținerea garniturilor de trenuri în cea mai perfectă stare de curățenie, a fost îndeplinit în proporție de sută la suta pînă la 16 februarie. Echipa compusă din lăcătușii de re­vizie Marin Dumitrescu, Ion Roșea, precum și alți lăcătuși au revizuit în bune condiții 2.180 osii de formare la trenurile de călători și 2.581 osii la trenurile de călători în tranzit. C. DUMITRESCU - coresp. Mărțișorul acesta este mai frumos... I LA BAIA DE ARAMĂ Ieri, în sala Casei de cultură din comuna Baia de Aramă a avut loc o însuflețită adunare cetățenească la care au participat peste 450 oameni ai muncii din satele comunei. Funi­­cularistul Jerca Petre, candidat al Frontului Democrației Populare în cir­cumscripția electorală nr. 4 pentru a­­legerile de deputați în Marea Adu­nare Națională, a fost din nou în mij­locul alegătorilor. Adunarea a fost deschisă de tov. Văduva Gh­eorghe, președintele comi­tetului executiv al sfatului popular raional. Tovarășul Ion Ștefănescu, directorul școlii medii din comuna Baia de Ara­mă a vorbit pe larg celor prezenți despre realizările obținute de oamenii muncii din țara noastră și, îndeosebi, despre realizările înfăptuite de locui­torii comunei. In cuvinte simple, spuse din inimă, tov. Vrancea Joița a spus printre al­tele : La 5 martie voi vota cu dra­goste candidații Frontului Democrație Populare. Ei sînt oameni crescuți , educați de partid, care luptă continui pentru înflorirea țării și a comunei noastre, care ne vor reprezenta cu cinste interesele noastre. Au mai luat cuvîntul, printre alții, tovarășii Gheor­­gh­e Popescu, Ion Birsan, Gh­eorghe Bădescu. Apoi a luat cuvîntul tov. Jerca Petre. El a înfățișat celor prezenți mărețele perspective ce se deschid în­ fața poporului nostru prin înfăptu­irea politicii înțelepte a partidului. Vor­bitorul a expus felul în care au fost re­zolvate unele propuneri ale alegători­lor, făcute cu prilejul întîlnirii ante­rioare, precum­ și unele măsuri ce se vor lua în vederea înfăptuirii și a celorlalte propuneri. Adunarea oamenilor muncii a avut loc într-o atmosferă de entuziasm și încredere în viitor. IULIAN DRAGULESCU, coresp. ­A(Continuare ia pag. 3-a) Sectorul zootehnic — principalei izvor de veniteri al C. A. C. G­heorghi Dimitrov“ din Dechiet In anul 1952 cînd a luat ființă gospodăria colectivă „Gheorgh­i Dimi­trov“ din Bechet, raionul Corabia, nu avea nici măcar o vacă. Prin 1957 însă, în cadrul organizației de partid s-a discutat mult despre necesitatea creării și dezvoltării unui puternic sector zootehnic. In același an, parcă pentru expe­riență, gospodăria colectivă a cum­părat cîteva vaci cu lapte. Produc­țiile au fost deosebit de frumoase și fiecare colectivist a fost mulțumit. De acum și ei căpătaseră unele cu­noștințe. In anul următor, gospodă­ria colectivă a mai cumpărat încă 63 vaci cu lapte. Dar, în afară de vaci a început să se crească și oi, porci, păsări. Cu fiecare an, veniturile aduse de sectorul zootehnic erau tot mai mari. Acum colectiviștii înțelegeau și mai bine ce înseamnă creșterea animale­lor. La sfîrșitul anului 1960 gospodă­ria colectivă avea 174 vaci cu lapte, 119 viței, 794 oi, 270 porci, din care 58 scroafe fătătoare, aproape 800 pă­sări. Nu este de ajuns însă ca în gospo­dăria colectivă să se dezvolte secto­rul zootehnic. Ca acest sector să fie cît mai rentabil, să aducă venituri cît mai mari, trebuie ca animalele, păsă­rile să fie cît mai bine hrănite și in­­ grijile, deoarece numai în felul acesta vor da producții mari, vor asigura produși sănătoși. Dacă avem în vedere faptul că prin partea locului nu a existat o tradiție în această pri­vință, apoi putem spune că s-au ob­ținut realizări frumoase. Și majorita­tea lucrurilor noi ce au fost învățate de colectiviști s-au făcut în pofida unor împotriviri. Iată ce s-a petrecut în anul 1958, cînd a început să se facă însilozări de nutrețuri. Comuniștii începuseră să însilozeze lucernă, porumb. Cînd au văzut „bunătatea de porumb și lu­cernă băgate în pămînt“, unii colecti­viști au început să se agite. — Vreți să vă bateți joc de noi — ziceau ei — ne distrugeți nutrețurile. Totul o să putrezească în pămînt, și o să rabde și animalele de foame. Unii, ch­iar nu au mai vroit să vină la muncă la săpatul gropilor și la însilozări. Comuniștii însă nu s-au dat bătuți. Au muncit zi și noapte la­ prepararea silozului. Iarna,­ cînd din­­gropi s-a scos nutrețul însilozat, co­lectiviștii, care mai de care, au venit să vadă. Nu mică le-a fost mirarea cînd au văzut nutreț frumos, cu mi­i­ros și gust plăcut și pe care anima­lele îl mîncau cu cea mai mare poftă, i

Next