Inainte, iunie 1964 (Anul 21, nr. 5991-6015)

1964-06-17 / nr. 6004

Minus planul pe sortimente... în primele cinci luni din an, la I.O.I.L. „Victoria" Craiova acest s­ au realizat produse ceramice diferite și, în general, materiale de construcții în va­loare de 4.7x3.300 lei. Dacă avem în vedere că planul pe perioada amin­tită la producția globală era de 4.308.000 lei, după o simplă operație aritmetică ,vom afla că proporția de îndeplinire a planului producției globale de la începutul­­ aru­lui pînă la 31 mai a.c. a fost de­­ 109,4 la sută — fapt demn de laudă.­­ Să mergem mai departe și să urmărim în­­ continuare indicatorul de plan „producția­­ marfă". Cum se prezintă la capătul pe­rioadei de care ne ocupăm ? Iată : 105,4 la sută, este proporția dedusă din urmă­toarele sume: Față­ de 7.133.000 lei cît trebuia realizat planul producției marfă, s-au obținut produse în valoare de 7.521.600 lei. Iată deci și aici o substan­­țială depășire. Productivitatea muncii — acest esențial indicator de plan în acti­vitatea unității a cunoscut și ea o apre­ciabilă depășire — 8,6 la sută față de ceea ce își propuseseră inițial prin pla­nul de producție muncitorii, inginerii și tehnicienii de la I.O.I.L. „Victoria". Privind în ansamblu rezultatele sinte­tice ale activității acestei întreprinderi orășenești de industrie locală, am fi ten­­tați să afirmăm : „Da, rezultatele sunt bune, chiar foarte bune". Există însă o... carență în viața acestei unități care se cade a fi explicată. Dar iată despre ce este vorba : în timp ce planul produc­ției globale, cel al producției marfă, precum și cel al productivității muncii s-au soldat cu depășiri apoi planul pe sortimente suferă. Dintre cele 2.000.000 bucăți cărămizi normale, care trebuiau fabricate pînă la sfîrșitul lunii mai, nu s-au realizat decit 1.895.600 bucăți. Și, alături de acest sortiment — cărămidă normală, atît de solicitat pe șantierele de construcții ale regiunii, varul, un alt sortiment cu mare pondere în planul uni­­tații n-a fost produs decit în proporție de 92 la sută față de planul inițial. Mai precis, din cele 4150 de tone de var planificate nu s-au realizat decât 3710 tone. Cauzele ? Sunt mai multe. Timpul nefavorabil bunei desfășurări a proce­sului de producție la fabrica de cără­mizi ar fi, așa cum motivau tovarășii La I.O.I.L. „Victoria“ din conducerea întreprinderii, factorul principal. Ploile căzute din abundență în această perioadă au îngreunat intr-ade­văr procesul de fabricație. Dar aceasta ar fi numai una dintre cauzele obiective. Realizarea planului de producție la sorti­mentul rar a fost imposibilă, deoarece cuptorul vertical de ars var de la Cer­­nele, acela care de fapt în condiții nor­male trebuie să producă 40 la sută din planul la sortimentul var al unității, a intrat în funcțiune cu o mare întîrziere, fiindcă reparația capitală efe­ctuată în anul trecut a fost făcută la repezeală, calitativ slabă, iar reparația capitală din acest an s-a făcut cu foarte mare în­tîrziere. Efectul : nerealizarea planului pe sortimente. Lipsa unui număr de 30—35 de muncitori care sînt stud­ ne­cesari la fabrica de cărămidă pentru com­pletarea schimburilor de lucru, constituie de asemenea, o cauză care a îngreunat munca. Și dacă în primele patru luni planul de producție pe global și la sortimente cunoscuse totuși o înviorare, apoi tre­buie arătat fapul că în luna mai produc­­ția globală n-a fost realizată decit în pro­porție de 83,8 la sută, iar „marfa" în proporție de numai 85,6 la sută. Se în­țelege că a suferit în aceste condiții și realizarea productivității muncii. Există așadar destule motive de îngrijorare atît pentru conducerea întreprinderii (director Ion Minulescu și inginer șef Marian Ionașcu) cît și pentru organele locale de stat care controlează și îndrumă acti­vitatea I.O.I.L. „Victoria" — Craiova. Tov. C. Pănoiu, șeful secțiilor de la Mofleni era criticat bunăoară de către conducerea unității că nu își organizează temeinic munca pe schimburi, e­chipe, oameni. Se pare însă, că o mină de aju­­tor în plus acestui tovarăș cu multă voință și răspundere n-ar strica, așa că atenția cadrelor tehnice va trebui mai mult concentrată pe linia întrajutorării și colaborării. „Se vor realiza oare cele 18.600.000 bucăți cărămizi normale înscrise în pla­nu­l de producție al întreprinderii în acest an ?" Aceasta a fost întrebarea pe care i-am adresat-o zilele trecute ingi­nerului Danețeanu, șeful serviciului pro­ducție al întreprinderii, la care acesta n-a prea dat semne de... optimism. Și intr-adevăr, colectivul acestei întreprin­deri va avea de trecut de acum încolo un examen greu. Pentru aceasta se im­pune mai multă analiză a posibilităților reale, o mai bună organizare a muncii și bineînțeles voință. întrecerea socialistă va trebui să fie organizată mult mai bine decât în lunile trecute și să cu­prindă pe toți aceia care doresc să în­­tîmpine cu realizări deosebite ziua de 23 August. LUCIAN TRIȚA N.R. , conducerile I.S.C. Ișalnița, I.S.C.M., O.C.L. Metalo- Chimic TCMS, I.C.I. Craiova, să nu uite că numai ri­­dicînd­u-și la timp comenzile făcute cu I.C.I.L. „Victoria" — Craiova o ajută pe aceasta să-și desfășoare activitatea în mod nom­al. Cele 1.308.000 bucăți cărămizi aflate încă în stoc și deci neri­dicate de către unitățile amintite, cau­zează mult întreprinderii furnizoare, deoarece se menține congestionat mult spațiul de depozitare. însemnate economii la prețul de cost . Strădania muncitorilor și tehnicienilor de la în­treprinderea de gospodă­rie comunală Tr. Severin, dorința acestora de a în­­tîmpina cea de-a XX-a a­­niversare a eliberării pa­triei noastre cu rezultate deosebite în muncă au fost încununate de succes. Pe primele cinci luni care au trecut din acest an, la întreprinderea amin­tită planul producției glo­bale a fost realizat proporție de 110,61 la în sută, în timp ce producti­vitatea muncii a crescut dn aceeași perioadă cu 15,97 procente față de prevederile inițiale ale planului. In ceea ce pri­vește realizarea sarcinilor de plan pe ramuri de acti­vitate, acestea se prezintă astfel : la transporturi cu autobuzele planul a fost realizat în proporție de 111,85 la sută, la taxime­tre în proporție de 129,31 la sută, iar la salubritate în proporție de 110,24 la sută. Realizări de seamă au fost înregistrate și in sectoarele canalizate, băi comunale etc. Semnificativ este și fap­tul că numai în patru luni trecute din acest an eco­nomiile realizate la pre­țul de cost peste sarcina planificată se ridică la 205.000 lei, iar beneficiile peste plan la 1.510.000 lei. Alexandru Șerbănescu — conducător auto, Ma­rin mito, Buzianu — mecanic Nicolae Robu, Gheorghe Manole și mulți alți muncitori s-au situat în fruntea întrecerii socia­liste. ALEX. ROATA, coresp. înt­repri­mi­fierea prefabricate DIN CRAIOVA recrutează candidați pentru calificare cu școlarizare din producție pentru următoarele meserii: — laboranți pentru industria prefabricatelor­ — fochist cazane Cererile de înscriere se pri­mesc pînă la data de 25 iunie 1964 însoțite de următoarele acte: 1— actul de studii în copie —certificat de naștere în c­opie — certificat medical. Pentru meseria de laboran­ți se primesc absolvenți ai șco­lilor medii de cultură generală cu sau fără diplomă de maturi­tate, iar pentru fochiști cazane absolvenți a șapte clase ele­mentare, cu stagiul militar sa­tisfăcut. A luat sfirșit campionatul regional de fotbal Una din cele mai populare com­petiții, campionatul regional de fotba­l, a luat sfirșit duminică o dată cu desfășurarea ultimei etape din retur. Cele 14 echipe antrenate în această întrecere și-au dispu­tat întâietatea de-a lungul a 26 de etape, încercînd fiecare să obțină rezultate cît mai bune, întrecerea a fost cu atît mai interesantă cu cu­ atît în prima parte a clasamentului cît și în ultima parte a sa echipele și-au schimbat mereu locurile fiind foarte greu de precizat cine va ocupa „extremele“. În prezent însă, după disputarea meciului de luni după a­­miază de la Caracal dintre formația locală Unirea și Metalul Craiova, s-a definitivat clasamentul, cu­­noscîndu-se și echipa ce va promova în categoria C.: — Metalul Craio­va. Iată acum pe scurt relatările co­respondenților noștri voluntari refe­ritoare la ultima etapă a campiona­tului . METALURGISTUL SADU — PROGRESUL BALȘ 1—0 (1—0) în ciuda ploii care a căzut în tot timpul reprizei I-a, cele două echipe au desfășurat un joc frumos, tehnic și spectaculos în care, deși scorul este atît de strîns, s-au creat multe ocazii de gol la ambele porți. Deși au dominat permanent, local­nicii nu au reușit să înscrie decit o singură dată prin Popa în minutul 28 după ce driblase întreaga apărare a oaspeților. Fotbaliștii din Balș au urmărit un scor cît mai strîns, reu­șind să obțină acest lucru, prin jocul bun desfășurat. Din păcate, arbitrajul slab al lui Purcărașu Dumitru (Băi­­lești), a distonat oarecum cu aspectul bun al jocului (la juniori 3—o pen­tru gazde prin neprezentare). A. SCRIMNIC, coresp. AUTORAPID CRAIOVA - SANATATEA TG. JIU 2—1 (1—0) In prima repriză s-au creat faze de gol la ambele porți dar echipele au ratat pe rînd. Totuși craiovenii ter­mină repriza în avantaj printr-un autogol realizat de Kata, cînd min­gea șutată de Preotescu se lovește de apărătorii gorjeni și ricoșează în poartă. In repriza a doua, craiovenii, mul­țumiți parcă de rezultat nu mai pri­vesc parțial cu aceeași seriozitate, fac schimbări neinspirate în apărare, gre­șeli de care profită oaspeții care ega­lează prin Serghe. Cu cîteva minute înainte de sfîrși­tul jocului, la un atac al craiovenilor se produce o învălmășeală la poarta oaspeților și Preotescu înscrie golul victoriei (la juniori 3—6 prin nepre­­zentarea gorjenilor), ST. GURGUI, coresp. DRUBETA TA. SEVERIN — GLORIA BAILEȘTI 4—1 (0—1) ...Și totuși așa a fost. După ce oaspeții au condus 45 minute cu 1—0 au reintrat pe teren după pauză complet epuizați, de nerecunoscut dînd astfel posibilitate severinenilor nu numai să egaleze ci să învingă cu un scor categoric. Golurile au fost înscrise de Șteanță, Pistrițu și Giurcă (2) pentru severineni. De remarcat faptul că în cea de-a doua repriză ju­cătorii din Băilești nu au ajuns decit de două ori la poarta severinenilor. GR. DANCILA, coresp. UNIREA CARACAL — METALUL CRAIOVA 0—1 Datorită ploii torențiale, duminică nu s-a putut desfășura întîlnirea din­tre Unirea Caracal și Metalul Cra­iova. Meciul a avut loc luni după amiază cînd se cunoșteau deja toate celelalte rezultate, în cazul cînd în­vingea Unirea, ar fi promovat Ră­săritul Caracal. Echipa craioveană s-a dovedit însă bine pregătită, meritînd locul pe care îl ocupă în clasament, prin­ rezultatele de pînă acum și îndeo­sebi prin cel obținut luni la Caracal. Iată acum clasamentul final : 1. Metalul 26 19 2­5 39:21 40 2. Răsăritul 26 16 6­4 62:32 38 3. Prog. Str. 26 17 3­6 77:23 37 4. Metalurg­ 26 12 5­9 45:4c­ 29 5. Prog. Balș , 26 11 5 10 36:33 27 6. Gloria 26 12 1 13 55:45 25 7. Autorapid 26 11 2 13 47:53 24 8. Tractorul 26 10 3 13 31:45 23 9. Sănătatea 26 10 2 14 49:45 22 10. Unirea 26 10 2 14 42:67 22 11. Dunărea 26 8 6 12 31:47 22 12. Recolta 26 8 4 14 36:51 20 13. Drubeta 26 8 2 16 39:48 18 14. St. roșu 26 7­3 16 35:74 17 La circumscripția sanitară nr. 4 din Caracal, se acordă multă grijă micuților pacienți. Foto . C. DUMITRESCU coresp. (Pentru concurs) Cele mai îndepărtate forme de viață și muncă pe (Urmare din pag. I) adăpostește cele mai importante dovezi de muncă și viață omenească, mai în­depărtate decit bolovanul cioplit de la Fărcașele, din vremea anterioară epocii­­ vechi a pietrei adică din prepaleol­itic. Descoperirea a fost făcută în anul 1961, în cuiburile fosilifere din Valea lui Gră­­unceanu, în comuna Bugiulești din ra­ionul Oltețu. Nu este vorba de o descoperire întîm­­plătoare. Căutînd urmele celor mai vechi dovezi de muncă și viață, încă din 1952 la Preoțești și Dobriceni, apoi la Fîntîna lui Drăghici din satul Vasilați în 1957, și mai recent din 1961 la Pie­­trișu din satul Vijoești, la Fîntîna Flor Țiței și în valea lui Grăunceanu din co­muna Bugiulești, au fost descoperite importante cuiburi fosilifere, a căror prezență la începutul cuaternarului este strîns legată de procesul de apariție a omului. Ca metodă de muncă pentru a ne fixa locul unde se vor efectua cercetări, am pornit de la ideea că pentru apariția vieții omenești trebuiau să existe con­diții de viețuire. Astfel, însemnînd lo­curile de descoperire a resturilor de ma­mifere fosile uriașe — mastodonți și elefanți — de la sfîrșitul perioadei ter­țiare și începuturile celei cuaternare, s-au stabilit că în acea vreme o parte din uriașul lac Getic, avînd o suprafață de peste 50000 km2, acoperea o bună parte a Olteniei de azi. în această zonă, supus în parte și influenței climei me­­diteraniene, el alcătuia un uriaș rezer­vor de căldură, prielnic dezvoltării unei bogate flore și faune, mai ales în jurul golfurilor cuprinse între deltele rîurilor. Această abundență a atras desigur nu­meroase specii de animale care la rîndul lor puteau alcătui hrana turmelor pro­­toumane din care s-a dezvoltat omul. Pe vremea aceea Oltețul nu-și croise albia sa, în schimb Jiul și Oltul aveau un debit bogat înaintând cu deltele lor în lacul Getic. Acesta, din cauze mul­tiple se retrăgea, în același timp avînd loc regresiuni și transgresiuni ale ape­lor sale în urma cărora rămîneau limbi de nisipuri furătoare, smolnițe. Prin re­tragerea apelor, animalele erau obligate să înainteze pentru găsirea adăpătoare­lor pe aceste smolnițe unde, datorită greutății lor, se împotmoleau înecîn­­du-se și devenind astfel o pradă ușoară a carnivorelor. Așa se explică această mare abundență de resturi fosile pe lo­cul ales de noi­ pentru cercetări, pe țăr­mul unuia din vechile golfuri ale la­cului Getic. Dar acestea nu dovedesc deocamdată decit că în acele locuri oltene existau condiții de viață. Concluziile că aici s-a desfășurat o viață omenească se întemeiază pe cîteva fapte deosebite. Intre cuiburile fosilifere descoperite există mari deosebiri. La unele, oasele animalelor se găsesc în ordinea în care ele alcătuiesc scheletul animalelor, dar la Grăunceanu nu se mai observă asta. In plus aici, pe o suprafață redusă de circa 200 mp. se găsesc la un loc res­turile a peste 32 de specii de animale, care, ierbivore și carnivore, nu ar fi putut trăi în bună pace pe o suprafață atît de restrânsă. Apoi nici un fenomen natural — viituri de ape, prăbușiri etc. — nu poate să explice moartea la un loc a atîtor specii. Deci ele au fost a­­duse de cineva. Pentru completarea a­­cestui tablou, în sprijinul tezei noastre, mai există două dovezi tulburătoare : majoritatea oaselor lungi cu canalul larg sunt sparte fie la unul fie la ambele ca­pete pentru scoaterea măduvei și apoi prezența unor unelte de os aidoma cu cele din peșterile de locuire ale austra­­lopitecilor din Africa și ale sinantropi­­lor de la Ciu­ku-tien din China — mă­ciuci, străpungătoare, răzuitoare. Pre­zența ființei inteligente, capabilă să fi adus aici pentru hrană părțile mai căr­noase ale animalelor împotmolite, de­vine neîndoielnică tocmai prin prezența acestor unelte. Dar cercetările ne-au mai adus o do­vadă. în același strat cu cele de mai sus, au apărut și cîteva pietre mari, bolovani. Analiza specialiștilor a do­vedit că asemenea bolovani provin din alt loc, aflat la o distanță de zeci de km, ele neputînd fi cărate de ape și apoi neavînd nici o urmă de rulare. Ca într-un singur glas, mărturie lingă mărturie, pledează pentru prezența în a­­ceste locuri a unor ființe inteligente, capabile să aleagă unn bolovan de rîu și să-l poarte la mari distanțe, în scop bine determinat, să fasoneze un os spre a-l folosi ca unealtă, să spargă oa­sele animalelor spre a le consuma măduva.­­ Care este semnificația acestei des­coperiri ? Așa cum arată vechimea depozitelor fosilifere, acest fapt s-a petrecut într-o perioadă mult mai îndepărtată decit aceea cînd la Fărcașele sau pe valea Dîrjo­­­vului australopitecii ciopleau piatra. Apoi, faptul că bolovanii nu au urme de pămîntul Olteniei cioplite ci au fost folosiți în starea lor naturală, dar îi găsim împreună cu ru­dimentare unelte de os, mai vechi și mai ușor de realizat decit o unealtă cioplită ca cea de pe valea Dîrjovului, înseamnă că ne aflăm într-un moment cînd omul folosește piatra în stare na­turală, dar începe să-și făurească și pri­mele sale unelte. Acesta este momentul crucial cînd omul, prin muncă, pășește pragul hotăritor, îndepărtîndu-se defi­nitiv de lumea animalelor înconjurătoa­re. Din acest moment, în prepaleolitic, începe istoria pe pămîntul Olteniei. Omologînd descoperirile noastre cu cele africane, rădăcinile istoriei acestei părți ale țării — Oltenia — coboară astfel în adîncimile nebănuite ale unei vechimi de peste două milioane de ani. I.O.I.L. TURNU-SEVERIN produc Ai­tmemorara repartiție: piese brut turnate din fontă normală Fc. 22—18 ; piese brut turnate din bronz alamă, aluminiu ; capace canalizări caro­sabile ; rame pentru scaune curbate, tip K și alte tipuri; aruncătoare de alice pentru instalațiile de sablare ; butoaie ; garduri prefabricate tip „Craiova" și tip „Severin" ; borduri străzi mozaicate ; borduri parcuri; m­ese de beton mozai­cate­­ pentru piețe publice și pentru la­boratoare ; bănci parcuri; tuburi pen­tru canalizări. De asemenea, asigură pentru unitățile din sectorul de stat și cooperatist urmă­toarele prestațiuni : reparații auto și moto, cu piesele clientului; reparații și montări de cîntare ; vulcanizări auto ; reparații in­strumente muzicale ; rep-mașini de scris și calculat; picturi firme pe geam și tablă ; reparații de butoaie și putini. Comenzile se primesc direct de I.O.I.L. Turnu Severin, Piața 23 August nr. 6 telefoane 472 și 473. REGIUNEA OLTENIA GOSPODĂRII COLECTIVE ȘI COLECTIVIȘTI PRODUCĂTORI DE TUTUN — Pentru obținerea unei producții sporite și de bună calitate, este necesar a se lua urmă­­toarele măsuri — să se continue cu întreținerea răsaduri­lor pentru ca fiecare Șir de tutun să se poată transplanta în cîmp­ — după transplantare se vor înlocui firele lipsă și se vor aplica lucrările de întreținere a culturilor. ACȚIUNI PATRIOTICE Locuitorii orașului Tg. Jiu au între­­prins în acest an importante acțiuni patriotice pentru înfrumusețțarea ora­șului. Au fost astfel sădite și între­ținute ronduri cu flori, s-au plantat 5000 trandafiri pe străzile Victoria, Mehedinți, bulevardele 1 Mai și Republicii etc. De asemenea, s-au plantat 3200 arbuști de liliac în diferite parcuri și scuaruri și s-au extras 55.000 arbuști de singer cu care au fost împrejmuite apoi spațiile verzi. Au fost amenajate în același timp și trei noi scuaruri. Valoarea lucrărilor întreprinse pînă acum se cifrează la peste două milioane lei. Donatori onorifici Și muncitorii din cadrul Exploatării miniere Motru se conving tot mai mult de semnificația patriotică deosebită pe care o are donarea sîngelui atît de ne­cesar salvării vieții celor în pericol .j Iată de ce, atunci cînd Stația de recol­tare și conservare a sîngelui din Tr. Se­verin s-a deplasat la circumscripția sani­tară din Ploștina, raionul Baia de Aramă, un număr de 75 de muncitori din ca­drul Exploatării miniere au devenit do­natori onorifici de singe. Aceasta se datorește în bună parte și muncii de convingere desfășurată în rîndul cetă­țenilor de către personalul medico sani­­tar al circumscripției sanitare din Ploști­na. MARIN POPA, coresp. A­NUNȚ Trustul regional de construcții cu sediul în Craiova, strada Vasile Conta nr. 1—telefon 3513 A­NGAJEAZĂ­ — MOZAICURI — ZIDARI — FAIANȚARI. Se asigură cazarea gratuit, masa la cantină contra cost și salarizarea în acord. A­NUNȚ întreprinderea de gospodărie orășenească Tg. Jiu are va­cante următoarele posturi: — Șef serv. transporturi — inginer mecanic sau maistru mecanic auto — cu vechime care să întrunească condițiile prevăzute în IT.C.M. 1053/1960. — Șef sector apă — canal — inginer hidro sau maistru cu vechime care să întrunească con­dițiile prevăzute în H.C.M. 1053/1960. Doritorii se vor adresa la sediul întreprinderii din B-dul Teilor nr. 10 sau telefon 1936 serv. plan org. muncii. A­NUNȚ ÎNTREPRINDEREA Nr. 4 de construcții și montaje schele de petrol din Craiova, str. Prelungirea Teilor nr. 83, organizează în ziua de 7 iulie 1964 un concurs pentru ocuparea următoarelor posturi de maiștri: — Un post maistru princi­pal constructor. — Două posturi maistru constructor. — Două posturi maistru montaje. Concursul se va ține la sediul întreprinderii și pot parti­cipa toți solicitanții care îndeplinesc prevederile H.C.M. 1061/ 1959. Informații suplimentare se pot lua la telefon 4336, unde se va cere serviciul personal și învățămint sau organizarea muncii. 522221111 OTP III MV­­E­RGHVI//UŰLNI • Teatrul Național orele 20; spec­tacol prezentat de Teatrul de Stat din Sibiu cu „Despot Vodă". CINEMATOGRAFE „Patria" filmul : Cei patru călu­gări ; „Central" filmul : Cauze drepte; „30 Decembrie" filmul : Anaconda ; „23 August" filmul : Locotenent Cristina ; „Tineretului" filmul : Fără teamă și reproș . „8 Mai" filmul : Dintele de aur. MUZEE Muzeul „Procesul luptătorilor ce­feriști și petroliști din iunie-iulie 1934" din Craiova, calea Lenin nr. 9, este deschis între orele 9—13 și 17—20. Muzeul regional al Olteniei este deschis între orele 9—13 și 17—20. Muzeul de artă din Craiova este deschis între orele 10—13 și 17—20. BIBLIOTECI Biblioteca regională Oltenia este deschisă între orele 8—20,30. Biblioteca Casei de cultură a sindi­catelor din Craiova este deschisă în­tre orele 9—13 și 17—21. STUDIOUL DE RADIO CRAIOVA MIERCURI 17 IUNIE 1964 orele 17,30—19,30 Vești din regiune, însemnări de reporter . Decorăm... Coruri din ope­re. Rubrica : „Gospodari, inițiative, realizări" : în sat pe Valea Amăra­­zuiei (radioreportaj). Din activitatea gospodarilor din comuna Călugăreni, raionul Baia de Aramă. Program mu­zical intitulat „Ce frumoasă-i țara mea". Artiști amatori la microfon. Cîntă corurile căminelor culturale din Dăbuleni și Poiana Mare. „Emi­siune pentru sate" . Raid în raionul Filiași pe tema întreținerii culturilor. Pregăltiri pentru recoltare. Muzică populară romînească. BUCUREȘTI JOI 18 IUNIE PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. Buletin me­teorologic. 5.06 Din cîntecele țără­nimii noastre colectiviste. 5.20 Secția de gimnastică. 5.30 Emisiunea pentru sate . Aplicarea amendamentelor cal­caroase pe solurile acide. 5.40 Jocuri populare. 6.00 Radiojurnal. 6.10 Mu­zică de estradă. 6.20 Secția de gim­nastică. 6.30 Recomandări din pro­gram. 6.35 Cîntece. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Buletin de știri. 7.00 Muzică populară. 7.30 Sfatul medicului , îngrijirea sugarului. 7.35 Anunțuri, muzică. 7.45 Piese instrumentale. 8.00 Radiojurnal. Su­­marul presei centrale. 8.16 „Harni­cele țesătoare" — emisiune de cîntece. 8.30 Melodii distractive. 8.56 Fan­tezie pe temele unor cîntece populare poloneze de Zygmunt Noskowski . Cantata patriei de Laurențiu Profeta, pe versuri de Eugen Frunză. Soliști Martha Kessler și Nicolae Gafton. 9.30 Pagini vesele din operete. xo.66 Buletin de știri, xo.03 Piese instru­mentale. 10.15 Emisiune literară, xo.30 Melodii populare din Transil­­vania. 11.00 Orchestre de estradă. n.30 Cîntăreți de operă :­­ Elena Crivăț, Lya Mărcuș-Anca, Trenka Eva, Silvia Bădanoiu, Alexandru Ra­­colțea, George Busuioc, Mugur Bog­­dan. 12.00 Buletin de știri. 12.03 Cîntă corul de copii al ansamblului de cântece din Tîrgu-Mureș. 12.1­5 Lecția de limba engleză. Ciclul I (re­luarea emisiunii din 17 iunie). 12.30 Din viața de concert a Capitalei. 13.10 Muzică populară cerută de ascultători. 13.40 Cotele apelor Du­nării. 14.00 Buletin de știri. 14.05 Recomandări din program. 14.10 Mu­zică ușoară romînească. 14.30 Prie­tena noastră cartea. 15.00 Variațiuni și Fugă opus 81 pentru pian și or­chestră de Max Reger pe o temă de Johann Sebastian Bach. 15.33 So­liști și orchestre de muzică populară. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. 16.10 Piese corale romînești 16.30 Muzică ușoară de Nora Deme­triad . 16.45 Scrisori din țară. 17.00 „Album de operetă" : Emeric Kalman. 17­35 Antologie poetică : Nicolae Labiș. 18.00. Seară pentru tineret. 19­30 Universitatea tehnică radio. 19­45 Piese instrumentale : Interme­zzo pentru vioară și pian de Heino Kaski ; Trio pentru oboi, clarinet și fagot de Albert Nagele ; Fantezie pentru cvartet de coarde de Otto Joa. chim. 20.00 Radiojurnal. 20.10 Cîntă corul Radioteleviziunii, dirijor A­lexandru Șumski. 20.30 Noapte bună, copii : „Gaița", poveste de Eugen Jianu. 20.40 Lecția de limba france­ză. Ciclul I. 20.55 Cîntece populare cerute de ascultători. 21.15 „Cîntă, dansează tinerețea" — muzică de dans. 22.00 Rodiojurnal. Sport. Bule­ tin meteorologic. 22.15 Muzică de cameră de George Enescu. Sonata opus 24, nr. 3 în Re major pentru pian . Sonata opus 25, nr. 3, în la minor pentru vioară și pian. 23.00 Muzică de estradă. 23.15 Suita sim­fonică „Povești din Grui" de Marțian Negrea, interpretează orchestra sim­fonică a Radioteleviziunii, dirijor E­­manoil Elenescu. 23.52—23.55 Ulti­mele știri.

Next