Inainte, iunie 1964 (Anul 21, nr. 5991-6015)
1964-06-17 / nr. 6004
Minus planul pe sortimente... în primele cinci luni din an, la I.O.I.L. „Victoria" Craiova acest s au realizat produse ceramice diferite și, în general, materiale de construcții în valoare de 4.7x3.300 lei. Dacă avem în vedere că planul pe perioada amintită la producția globală era de 4.308.000 lei, după o simplă operație aritmetică ,vom afla că proporția de îndeplinire a planului producției globale de la începutul arului pînă la 31 mai a.c. a fost de 109,4 la sută — fapt demn de laudă. Să mergem mai departe și să urmărim în continuare indicatorul de plan „producția marfă". Cum se prezintă la capătul perioadei de care ne ocupăm ? Iată : 105,4 la sută, este proporția dedusă din următoarele sume: Față de 7.133.000 lei cît trebuia realizat planul producției marfă, s-au obținut produse în valoare de 7.521.600 lei. Iată deci și aici o substanțială depășire. Productivitatea muncii — acest esențial indicator de plan în activitatea unității a cunoscut și ea o apreciabilă depășire — 8,6 la sută față de ceea ce își propuseseră inițial prin planul de producție muncitorii, inginerii și tehnicienii de la I.O.I.L. „Victoria". Privind în ansamblu rezultatele sintetice ale activității acestei întreprinderi orășenești de industrie locală, am fi tentați să afirmăm : „Da, rezultatele sunt bune, chiar foarte bune". Există însă o... carență în viața acestei unități care se cade a fi explicată. Dar iată despre ce este vorba : în timp ce planul producției globale, cel al producției marfă, precum și cel al productivității muncii s-au soldat cu depășiri apoi planul pe sortimente suferă. Dintre cele 2.000.000 bucăți cărămizi normale, care trebuiau fabricate pînă la sfîrșitul lunii mai, nu s-au realizat decit 1.895.600 bucăți. Și, alături de acest sortiment — cărămidă normală, atît de solicitat pe șantierele de construcții ale regiunii, varul, un alt sortiment cu mare pondere în planul unitații n-a fost produs decit în proporție de 92 la sută față de planul inițial. Mai precis, din cele 4150 de tone de var planificate nu s-au realizat decât 3710 tone. Cauzele ? Sunt mai multe. Timpul nefavorabil bunei desfășurări a procesului de producție la fabrica de cărămizi ar fi, așa cum motivau tovarășii La I.O.I.L. „Victoria“ din conducerea întreprinderii, factorul principal. Ploile căzute din abundență în această perioadă au îngreunat intr-adevăr procesul de fabricație. Dar aceasta ar fi numai una dintre cauzele obiective. Realizarea planului de producție la sortimentul rar a fost imposibilă, deoarece cuptorul vertical de ars var de la Cernele, acela care de fapt în condiții normale trebuie să producă 40 la sută din planul la sortimentul var al unității, a intrat în funcțiune cu o mare întîrziere, fiindcă reparația capitală efectuată în anul trecut a fost făcută la repezeală, calitativ slabă, iar reparația capitală din acest an s-a făcut cu foarte mare întîrziere. Efectul : nerealizarea planului pe sortimente. Lipsa unui număr de 30—35 de muncitori care sînt stud necesari la fabrica de cărămidă pentru completarea schimburilor de lucru, constituie de asemenea, o cauză care a îngreunat munca. Și dacă în primele patru luni planul de producție pe global și la sortimente cunoscuse totuși o înviorare, apoi trebuie arătat fapul că în luna mai producția globală n-a fost realizată decit în proporție de 83,8 la sută, iar „marfa" în proporție de numai 85,6 la sută. Se înțelege că a suferit în aceste condiții și realizarea productivității muncii. Există așadar destule motive de îngrijorare atît pentru conducerea întreprinderii (director Ion Minulescu și inginer șef Marian Ionașcu) cît și pentru organele locale de stat care controlează și îndrumă activitatea I.O.I.L. „Victoria" — Craiova. Tov. C. Pănoiu, șeful secțiilor de la Mofleni era criticat bunăoară de către conducerea unității că nu își organizează temeinic munca pe schimburi, echipe, oameni. Se pare însă, că o mină de ajutor în plus acestui tovarăș cu multă voință și răspundere n-ar strica, așa că atenția cadrelor tehnice va trebui mai mult concentrată pe linia întrajutorării și colaborării. „Se vor realiza oare cele 18.600.000 bucăți cărămizi normale înscrise în planul de producție al întreprinderii în acest an ?" Aceasta a fost întrebarea pe care i-am adresat-o zilele trecute inginerului Danețeanu, șeful serviciului producție al întreprinderii, la care acesta n-a prea dat semne de... optimism. Și intr-adevăr, colectivul acestei întreprinderi va avea de trecut de acum încolo un examen greu. Pentru aceasta se impune mai multă analiză a posibilităților reale, o mai bună organizare a muncii și bineînțeles voință. întrecerea socialistă va trebui să fie organizată mult mai bine decât în lunile trecute și să cuprindă pe toți aceia care doresc să întîmpine cu realizări deosebite ziua de 23 August. LUCIAN TRIȚA N.R. , conducerile I.S.C. Ișalnița, I.S.C.M., O.C.L. Metalo- Chimic TCMS, I.C.I. Craiova, să nu uite că numai ridicîndu-și la timp comenzile făcute cu I.C.I.L. „Victoria" — Craiova o ajută pe aceasta să-și desfășoare activitatea în mod nomal. Cele 1.308.000 bucăți cărămizi aflate încă în stoc și deci neridicate de către unitățile amintite, cauzează mult întreprinderii furnizoare, deoarece se menține congestionat mult spațiul de depozitare. însemnate economii la prețul de cost . Strădania muncitorilor și tehnicienilor de la întreprinderea de gospodărie comunală Tr. Severin, dorința acestora de a întîmpina cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei noastre cu rezultate deosebite în muncă au fost încununate de succes. Pe primele cinci luni care au trecut din acest an, la întreprinderea amintită planul producției globale a fost realizat proporție de 110,61 la în sută, în timp ce productivitatea muncii a crescut dn aceeași perioadă cu 15,97 procente față de prevederile inițiale ale planului. In ceea ce privește realizarea sarcinilor de plan pe ramuri de activitate, acestea se prezintă astfel : la transporturi cu autobuzele planul a fost realizat în proporție de 111,85 la sută, la taximetre în proporție de 129,31 la sută, iar la salubritate în proporție de 110,24 la sută. Realizări de seamă au fost înregistrate și in sectoarele canalizate, băi comunale etc. Semnificativ este și faptul că numai în patru luni trecute din acest an economiile realizate la prețul de cost peste sarcina planificată se ridică la 205.000 lei, iar beneficiile peste plan la 1.510.000 lei. Alexandru Șerbănescu — conducător auto, Marin mito, Buzianu — mecanic Nicolae Robu, Gheorghe Manole și mulți alți muncitori s-au situat în fruntea întrecerii socialiste. ALEX. ROATA, coresp. întreprimifierea prefabricate DIN CRAIOVA recrutează candidați pentru calificare cu școlarizare din producție pentru următoarele meserii: — laboranți pentru industria prefabricatelor — fochist cazane Cererile de înscriere se primesc pînă la data de 25 iunie 1964 însoțite de următoarele acte: 1— actul de studii în copie —certificat de naștere în copie — certificat medical. Pentru meseria de laboranți se primesc absolvenți ai școlilor medii de cultură generală cu sau fără diplomă de maturitate, iar pentru fochiști cazane absolvenți a șapte clase elementare, cu stagiul militar satisfăcut. A luat sfirșit campionatul regional de fotbal Una din cele mai populare competiții, campionatul regional de fotbal, a luat sfirșit duminică o dată cu desfășurarea ultimei etape din retur. Cele 14 echipe antrenate în această întrecere și-au disputat întâietatea de-a lungul a 26 de etape, încercînd fiecare să obțină rezultate cît mai bune, întrecerea a fost cu atît mai interesantă cu cu atît în prima parte a clasamentului cît și în ultima parte a sa echipele și-au schimbat mereu locurile fiind foarte greu de precizat cine va ocupa „extremele“. În prezent însă, după disputarea meciului de luni după amiază de la Caracal dintre formația locală Unirea și Metalul Craiova, s-a definitivat clasamentul, cunoscîndu-se și echipa ce va promova în categoria C.: — Metalul Craiova. Iată acum pe scurt relatările corespondenților noștri voluntari referitoare la ultima etapă a campionatului . METALURGISTUL SADU — PROGRESUL BALȘ 1—0 (1—0) în ciuda ploii care a căzut în tot timpul reprizei I-a, cele două echipe au desfășurat un joc frumos, tehnic și spectaculos în care, deși scorul este atît de strîns, s-au creat multe ocazii de gol la ambele porți. Deși au dominat permanent, localnicii nu au reușit să înscrie decit o singură dată prin Popa în minutul 28 după ce driblase întreaga apărare a oaspeților. Fotbaliștii din Balș au urmărit un scor cît mai strîns, reușind să obțină acest lucru, prin jocul bun desfășurat. Din păcate, arbitrajul slab al lui Purcărașu Dumitru (Băilești), a distonat oarecum cu aspectul bun al jocului (la juniori 3—o pentru gazde prin neprezentare). A. SCRIMNIC, coresp. AUTORAPID CRAIOVA - SANATATEA TG. JIU 2—1 (1—0) In prima repriză s-au creat faze de gol la ambele porți dar echipele au ratat pe rînd. Totuși craiovenii termină repriza în avantaj printr-un autogol realizat de Kata, cînd mingea șutată de Preotescu se lovește de apărătorii gorjeni și ricoșează în poartă. In repriza a doua, craiovenii, mulțumiți parcă de rezultat nu mai privesc parțial cu aceeași seriozitate, fac schimbări neinspirate în apărare, greșeli de care profită oaspeții care egalează prin Serghe. Cu cîteva minute înainte de sfîrșitul jocului, la un atac al craiovenilor se produce o învălmășeală la poarta oaspeților și Preotescu înscrie golul victoriei (la juniori 3—6 prin neprezentarea gorjenilor), ST. GURGUI, coresp. DRUBETA TA. SEVERIN — GLORIA BAILEȘTI 4—1 (0—1) ...Și totuși așa a fost. După ce oaspeții au condus 45 minute cu 1—0 au reintrat pe teren după pauză complet epuizați, de nerecunoscut dînd astfel posibilitate severinenilor nu numai să egaleze ci să învingă cu un scor categoric. Golurile au fost înscrise de Șteanță, Pistrițu și Giurcă (2) pentru severineni. De remarcat faptul că în cea de-a doua repriză jucătorii din Băilești nu au ajuns decit de două ori la poarta severinenilor. GR. DANCILA, coresp. UNIREA CARACAL — METALUL CRAIOVA 0—1 Datorită ploii torențiale, duminică nu s-a putut desfășura întîlnirea dintre Unirea Caracal și Metalul Craiova. Meciul a avut loc luni după amiază cînd se cunoșteau deja toate celelalte rezultate, în cazul cînd învingea Unirea, ar fi promovat Răsăritul Caracal. Echipa craioveană s-a dovedit însă bine pregătită, meritînd locul pe care îl ocupă în clasament, prin rezultatele de pînă acum și îndeosebi prin cel obținut luni la Caracal. Iată acum clasamentul final : 1. Metalul 26 19 25 39:21 40 2. Răsăritul 26 16 64 62:32 38 3. Prog. Str. 26 17 36 77:23 37 4. Metalurg 26 12 59 45:4c 29 5. Prog. Balș , 26 11 5 10 36:33 27 6. Gloria 26 12 1 13 55:45 25 7. Autorapid 26 11 2 13 47:53 24 8. Tractorul 26 10 3 13 31:45 23 9. Sănătatea 26 10 2 14 49:45 22 10. Unirea 26 10 2 14 42:67 22 11. Dunărea 26 8 6 12 31:47 22 12. Recolta 26 8 4 14 36:51 20 13. Drubeta 26 8 2 16 39:48 18 14. St. roșu 26 73 16 35:74 17 La circumscripția sanitară nr. 4 din Caracal, se acordă multă grijă micuților pacienți. Foto . C. DUMITRESCU coresp. (Pentru concurs) Cele mai îndepărtate forme de viață și muncă pe (Urmare din pag. I) adăpostește cele mai importante dovezi de muncă și viață omenească, mai îndepărtate decit bolovanul cioplit de la Fărcașele, din vremea anterioară epocii vechi a pietrei adică din prepaleolitic. Descoperirea a fost făcută în anul 1961, în cuiburile fosilifere din Valea lui Grăunceanu, în comuna Bugiulești din raionul Oltețu. Nu este vorba de o descoperire întîmplătoare. Căutînd urmele celor mai vechi dovezi de muncă și viață, încă din 1952 la Preoțești și Dobriceni, apoi la Fîntîna lui Drăghici din satul Vasilați în 1957, și mai recent din 1961 la Pietrișu din satul Vijoești, la Fîntîna Flor Țiței și în valea lui Grăunceanu din comuna Bugiulești, au fost descoperite importante cuiburi fosilifere, a căror prezență la începutul cuaternarului este strîns legată de procesul de apariție a omului. Ca metodă de muncă pentru a ne fixa locul unde se vor efectua cercetări, am pornit de la ideea că pentru apariția vieții omenești trebuiau să existe condiții de viețuire. Astfel, însemnînd locurile de descoperire a resturilor de mamifere fosile uriașe — mastodonți și elefanți — de la sfîrșitul perioadei terțiare și începuturile celei cuaternare, s-au stabilit că în acea vreme o parte din uriașul lac Getic, avînd o suprafață de peste 50000 km2, acoperea o bună parte a Olteniei de azi. în această zonă, supus în parte și influenței climei mediteraniene, el alcătuia un uriaș rezervor de căldură, prielnic dezvoltării unei bogate flore și faune, mai ales în jurul golfurilor cuprinse între deltele rîurilor. Această abundență a atras desigur numeroase specii de animale care la rîndul lor puteau alcătui hrana turmelor protoumane din care s-a dezvoltat omul. Pe vremea aceea Oltețul nu-și croise albia sa, în schimb Jiul și Oltul aveau un debit bogat înaintând cu deltele lor în lacul Getic. Acesta, din cauze multiple se retrăgea, în același timp avînd loc regresiuni și transgresiuni ale apelor sale în urma cărora rămîneau limbi de nisipuri furătoare, smolnițe. Prin retragerea apelor, animalele erau obligate să înainteze pentru găsirea adăpătoarelor pe aceste smolnițe unde, datorită greutății lor, se împotmoleau înecîndu-se și devenind astfel o pradă ușoară a carnivorelor. Așa se explică această mare abundență de resturi fosile pe locul ales de noi pentru cercetări, pe țărmul unuia din vechile golfuri ale lacului Getic. Dar acestea nu dovedesc deocamdată decit că în acele locuri oltene existau condiții de viață. Concluziile că aici s-a desfășurat o viață omenească se întemeiază pe cîteva fapte deosebite. Intre cuiburile fosilifere descoperite există mari deosebiri. La unele, oasele animalelor se găsesc în ordinea în care ele alcătuiesc scheletul animalelor, dar la Grăunceanu nu se mai observă asta. In plus aici, pe o suprafață redusă de circa 200 mp. se găsesc la un loc resturile a peste 32 de specii de animale, care, ierbivore și carnivore, nu ar fi putut trăi în bună pace pe o suprafață atît de restrânsă. Apoi nici un fenomen natural — viituri de ape, prăbușiri etc. — nu poate să explice moartea la un loc a atîtor specii. Deci ele au fost aduse de cineva. Pentru completarea acestui tablou, în sprijinul tezei noastre, mai există două dovezi tulburătoare : majoritatea oaselor lungi cu canalul larg sunt sparte fie la unul fie la ambele capete pentru scoaterea măduvei și apoi prezența unor unelte de os aidoma cu cele din peșterile de locuire ale australopitecilor din Africa și ale sinantropilor de la Ciuku-tien din China — măciuci, străpungătoare, răzuitoare. Prezența ființei inteligente, capabilă să fi adus aici pentru hrană părțile mai cărnoase ale animalelor împotmolite, devine neîndoielnică tocmai prin prezența acestor unelte. Dar cercetările ne-au mai adus o dovadă. în același strat cu cele de mai sus, au apărut și cîteva pietre mari, bolovani. Analiza specialiștilor a dovedit că asemenea bolovani provin din alt loc, aflat la o distanță de zeci de km, ele neputînd fi cărate de ape și apoi neavînd nici o urmă de rulare. Ca într-un singur glas, mărturie lingă mărturie, pledează pentru prezența în aceste locuri a unor ființe inteligente, capabile să aleagă unn bolovan de rîu și să-l poarte la mari distanțe, în scop bine determinat, să fasoneze un os spre a-l folosi ca unealtă, să spargă oasele animalelor spre a le consuma măduva. Care este semnificația acestei descoperiri ? Așa cum arată vechimea depozitelor fosilifere, acest fapt s-a petrecut într-o perioadă mult mai îndepărtată decit aceea cînd la Fărcașele sau pe valea Dîrjovului australopitecii ciopleau piatra. Apoi, faptul că bolovanii nu au urme de pămîntul Olteniei cioplite ci au fost folosiți în starea lor naturală, dar îi găsim împreună cu rudimentare unelte de os, mai vechi și mai ușor de realizat decit o unealtă cioplită ca cea de pe valea Dîrjovului, înseamnă că ne aflăm într-un moment cînd omul folosește piatra în stare naturală, dar începe să-și făurească și primele sale unelte. Acesta este momentul crucial cînd omul, prin muncă, pășește pragul hotăritor, îndepărtîndu-se definitiv de lumea animalelor înconjurătoare. Din acest moment, în prepaleolitic, începe istoria pe pămîntul Olteniei. Omologînd descoperirile noastre cu cele africane, rădăcinile istoriei acestei părți ale țării — Oltenia — coboară astfel în adîncimile nebănuite ale unei vechimi de peste două milioane de ani. I.O.I.L. TURNU-SEVERIN produc Aitmemorara repartiție: piese brut turnate din fontă normală Fc. 22—18 ; piese brut turnate din bronz alamă, aluminiu ; capace canalizări carosabile ; rame pentru scaune curbate, tip K și alte tipuri; aruncătoare de alice pentru instalațiile de sablare ; butoaie ; garduri prefabricate tip „Craiova" și tip „Severin" ; borduri străzi mozaicate ; borduri parcuri; mese de beton mozaicate pentru piețe publice și pentru laboratoare ; bănci parcuri; tuburi pentru canalizări. De asemenea, asigură pentru unitățile din sectorul de stat și cooperatist următoarele prestațiuni : reparații auto și moto, cu piesele clientului; reparații și montări de cîntare ; vulcanizări auto ; reparații instrumente muzicale ; rep-mașini de scris și calculat; picturi firme pe geam și tablă ; reparații de butoaie și putini. Comenzile se primesc direct de I.O.I.L. Turnu Severin, Piața 23 August nr. 6 telefoane 472 și 473. REGIUNEA OLTENIA GOSPODĂRII COLECTIVE ȘI COLECTIVIȘTI PRODUCĂTORI DE TUTUN — Pentru obținerea unei producții sporite și de bună calitate, este necesar a se lua următoarele măsuri — să se continue cu întreținerea răsadurilor pentru ca fiecare Șir de tutun să se poată transplanta în cîmp — după transplantare se vor înlocui firele lipsă și se vor aplica lucrările de întreținere a culturilor. ACȚIUNI PATRIOTICE Locuitorii orașului Tg. Jiu au întreprins în acest an importante acțiuni patriotice pentru înfrumusețțarea orașului. Au fost astfel sădite și întreținute ronduri cu flori, s-au plantat 5000 trandafiri pe străzile Victoria, Mehedinți, bulevardele 1 Mai și Republicii etc. De asemenea, s-au plantat 3200 arbuști de liliac în diferite parcuri și scuaruri și s-au extras 55.000 arbuști de singer cu care au fost împrejmuite apoi spațiile verzi. Au fost amenajate în același timp și trei noi scuaruri. Valoarea lucrărilor întreprinse pînă acum se cifrează la peste două milioane lei. Donatori onorifici Și muncitorii din cadrul Exploatării miniere Motru se conving tot mai mult de semnificația patriotică deosebită pe care o are donarea sîngelui atît de necesar salvării vieții celor în pericol .j Iată de ce, atunci cînd Stația de recoltare și conservare a sîngelui din Tr. Severin s-a deplasat la circumscripția sanitară din Ploștina, raionul Baia de Aramă, un număr de 75 de muncitori din cadrul Exploatării miniere au devenit donatori onorifici de singe. Aceasta se datorește în bună parte și muncii de convingere desfășurată în rîndul cetățenilor de către personalul medico sanitar al circumscripției sanitare din Ploștina. MARIN POPA, coresp. ANUNȚ Trustul regional de construcții cu sediul în Craiova, strada Vasile Conta nr. 1—telefon 3513 ANGAJEAZĂ — MOZAICURI — ZIDARI — FAIANȚARI. Se asigură cazarea gratuit, masa la cantină contra cost și salarizarea în acord. ANUNȚ întreprinderea de gospodărie orășenească Tg. Jiu are vacante următoarele posturi: — Șef serv. transporturi — inginer mecanic sau maistru mecanic auto — cu vechime care să întrunească condițiile prevăzute în IT.C.M. 1053/1960. — Șef sector apă — canal — inginer hidro sau maistru cu vechime care să întrunească condițiile prevăzute în H.C.M. 1053/1960. Doritorii se vor adresa la sediul întreprinderii din B-dul Teilor nr. 10 sau telefon 1936 serv. plan org. muncii. ANUNȚ ÎNTREPRINDEREA Nr. 4 de construcții și montaje schele de petrol din Craiova, str. Prelungirea Teilor nr. 83, organizează în ziua de 7 iulie 1964 un concurs pentru ocuparea următoarelor posturi de maiștri: — Un post maistru principal constructor. — Două posturi maistru constructor. — Două posturi maistru montaje. Concursul se va ține la sediul întreprinderii și pot participa toți solicitanții care îndeplinesc prevederile H.C.M. 1061/ 1959. Informații suplimentare se pot lua la telefon 4336, unde se va cere serviciul personal și învățămint sau organizarea muncii. 522221111 OTP III MVERGHVI//UŰLNI • Teatrul Național orele 20; spectacol prezentat de Teatrul de Stat din Sibiu cu „Despot Vodă". CINEMATOGRAFE „Patria" filmul : Cei patru călugări ; „Central" filmul : Cauze drepte; „30 Decembrie" filmul : Anaconda ; „23 August" filmul : Locotenent Cristina ; „Tineretului" filmul : Fără teamă și reproș . „8 Mai" filmul : Dintele de aur. MUZEE Muzeul „Procesul luptătorilor ceferiști și petroliști din iunie-iulie 1934" din Craiova, calea Lenin nr. 9, este deschis între orele 9—13 și 17—20. Muzeul regional al Olteniei este deschis între orele 9—13 și 17—20. Muzeul de artă din Craiova este deschis între orele 10—13 și 17—20. BIBLIOTECI Biblioteca regională Oltenia este deschisă între orele 8—20,30. Biblioteca Casei de cultură a sindicatelor din Craiova este deschisă între orele 9—13 și 17—21. STUDIOUL DE RADIO CRAIOVA MIERCURI 17 IUNIE 1964 orele 17,30—19,30 Vești din regiune, însemnări de reporter . Decorăm... Coruri din opere. Rubrica : „Gospodari, inițiative, realizări" : în sat pe Valea Amărazuiei (radioreportaj). Din activitatea gospodarilor din comuna Călugăreni, raionul Baia de Aramă. Program muzical intitulat „Ce frumoasă-i țara mea". Artiști amatori la microfon. Cîntă corurile căminelor culturale din Dăbuleni și Poiana Mare. „Emisiune pentru sate" . Raid în raionul Filiași pe tema întreținerii culturilor. Pregăltiri pentru recoltare. Muzică populară romînească. BUCUREȘTI JOI 18 IUNIE PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 5.06 Din cîntecele țărănimii noastre colectiviste. 5.20 Secția de gimnastică. 5.30 Emisiunea pentru sate . Aplicarea amendamentelor calcaroase pe solurile acide. 5.40 Jocuri populare. 6.00 Radiojurnal. 6.10 Muzică de estradă. 6.20 Secția de gimnastică. 6.30 Recomandări din program. 6.35 Cîntece. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Buletin de știri. 7.00 Muzică populară. 7.30 Sfatul medicului , îngrijirea sugarului. 7.35 Anunțuri, muzică. 7.45 Piese instrumentale. 8.00 Radiojurnal. Sumarul presei centrale. 8.16 „Harnicele țesătoare" — emisiune de cîntece. 8.30 Melodii distractive. 8.56 Fantezie pe temele unor cîntece populare poloneze de Zygmunt Noskowski . Cantata patriei de Laurențiu Profeta, pe versuri de Eugen Frunză. Soliști Martha Kessler și Nicolae Gafton. 9.30 Pagini vesele din operete. xo.66 Buletin de știri, xo.03 Piese instrumentale. 10.15 Emisiune literară, xo.30 Melodii populare din Transilvania. 11.00 Orchestre de estradă. n.30 Cîntăreți de operă : Elena Crivăț, Lya Mărcuș-Anca, Trenka Eva, Silvia Bădanoiu, Alexandru Racolțea, George Busuioc, Mugur Bogdan. 12.00 Buletin de știri. 12.03 Cîntă corul de copii al ansamblului de cântece din Tîrgu-Mureș. 12.15 Lecția de limba engleză. Ciclul I (reluarea emisiunii din 17 iunie). 12.30 Din viața de concert a Capitalei. 13.10 Muzică populară cerută de ascultători. 13.40 Cotele apelor Dunării. 14.00 Buletin de știri. 14.05 Recomandări din program. 14.10 Muzică ușoară romînească. 14.30 Prietena noastră cartea. 15.00 Variațiuni și Fugă opus 81 pentru pian și orchestră de Max Reger pe o temă de Johann Sebastian Bach. 15.33 Soliști și orchestre de muzică populară. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 16.10 Piese corale romînești 16.30 Muzică ușoară de Nora Demetriad . 16.45 Scrisori din țară. 17.00 „Album de operetă" : Emeric Kalman. 1735 Antologie poetică : Nicolae Labiș. 18.00. Seară pentru tineret. 1930 Universitatea tehnică radio. 1945 Piese instrumentale : Intermezzo pentru vioară și pian de Heino Kaski ; Trio pentru oboi, clarinet și fagot de Albert Nagele ; Fantezie pentru cvartet de coarde de Otto Joa. chim. 20.00 Radiojurnal. 20.10 Cîntă corul Radioteleviziunii, dirijor Alexandru Șumski. 20.30 Noapte bună, copii : „Gaița", poveste de Eugen Jianu. 20.40 Lecția de limba franceză. Ciclul I. 20.55 Cîntece populare cerute de ascultători. 21.15 „Cîntă, dansează tinerețea" — muzică de dans. 22.00 Rodiojurnal. Sport. Bule tin meteorologic. 22.15 Muzică de cameră de George Enescu. Sonata opus 24, nr. 3 în Re major pentru pian . Sonata opus 25, nr. 3, în la minor pentru vioară și pian. 23.00 Muzică de estradă. 23.15 Suita simfonică „Povești din Grui" de Marțian Negrea, interpretează orchestra simfonică a Radioteleviziunii, dirijor Emanoil Elenescu. 23.52—23.55 Ultimele știri.