Inainte, ianuarie 1965 (Anul 22, nr. 6174-6198)

1965-01-03 / nr. 6174

ANUL XXI — NR. 6174­4 PAGINI 20 BANI DUMINICA 3 IANUARIE 1965 SPOR LA MUNCA —IN ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE 1965! — Am pășit pragul unui nou an de muncă. Cu deplină încredere în vii­tor, in partidul care ne călăuzește cu înțelepciune spre culmile însori­te ale socialismului și vieții ferici­­te, oamenii muncii trec cu nădejde la muncă spornică încă din primele zile de lucru ale noului an. Ei sînt hotăriți să înscrie și în 1965 noi succese în lupta lor entuziastă pen­tru înfăptuirea hotărîrilor celui de-al III-lea Congres al partidului, pen­tru înflorirea continuă a scumpeii noastre patrii. "­ Rezultatele obținute în anul cel s-a scurs au creat o bază solidă pentru noi succese în anul în care am pășit. In Darea de seamă asu­pra îndeplinirii planului de stat pe anul 1964 și cu privire la planul de stat pe anul 1965, prezentată de to­­varășul Ion Gheorghe Maurer la lucrările recentei sesiuni a Marii Adunări Naționale, se subliniază că: „Planul economic de stat pe anul 1960 prevede continuarea ritmurilor tot tare a industriei, ealizările din 1964, m­asă va fi in anul sală mai mare. Se­­, în ultimul an al­oducție industrială mare decit în anul l ori­cit s­a prevă­le Congresului al «­ncii din regiunea diI an cu legitimă realizările obținute 1964 a întărit pu­­a regiunii, a făcut istarea oamenilor le obținute consti­­iă pentru noi reali, id producția indus­­va crește cu 25,8 nivelul anului 1964, le au de înfăptuit structurii de mașini otehnic, cei din ra­­a cărbunelui și lura chimică și ma­­rucții energetică, industria ușoară și toate domeniile de , în acest an, se 25 locomotive Die­­mult ca în anul i sută mai multe cu 148 la sută­­, producția de e. va crește de 13 ori, cărbune se prevede 1,3 la sută, la­pro­ne marfă cu 12,3 la tarea și industriali­­cu 11,2 la sută, iar mentată cu 17,9 to­ne că avem toate :e pentru realizarea mobilizatoare. Cu­ timp și dezbaterea pe 1965 cu întreaga orilor, inginerilor și a permis conduceri­lor să prevadă din linico­ organizatorice ilinicii ritmice a pla indicatorii, tuală, îmbunătățirea ății produselor, unch­­­țelor tehnice cere iderilor productive ;e, promovarea pre­­la rangul unei preo­­țțe, centrale a acti­­a devenit o sarcină damentală a activi­­o chestiune de :. Planul de produc, considerat îndeplinit indicatorilor cantita­tivi, dacă nu s-au respectat în același timp și indicii calitativi ai producției realizate. Mărfurile pentru export trebuie să oglindească posibilitățile și nivelul tehnic — in continuă creș­tere — de care dispun întreprinderile noastre, să corespundă exigențelor pieții internaționale. Calitatea produ­­selor trebuie să fie expresia activi­tății perseverente îndreptată spre ridicarea nivelului tehnic, spre per­fecționarea proceselor tehnologice, expresia simțului de răspundere fiecărui muncitor și tehnician pentru a calitate, îmbunătățirea continuă calității produselor constituie un o­­­­biectiv esențial al întregii activități economice, un element determinant pentru mersul nostru înainte în ritm susținut. „Țintind seamă de nivelul actual al resurselor materiale și financiare existente în economie, de cerințele dezvoltării neîntrerupte a bazei teh­­nice-materiale a socialismului, — arăta tovarășul Ion Gheorghe Maurer la sesiunea Marii Adunări Naționale — planul de stat pe 1965 prevede construirea de noi obiective impor­tante. Volumul investițiilor din fon­­durile statului va însuma anul viitor 42 miliarde lei, ceea ce reprezintă cu circa 11 la sută mai mult decât realizările preliminare din acest an. Sunt întrunite toate condițiile pentru ca în 1965 să continue în ritm sus­­ținut lucrările pe marile șantiere ale siderurgiei, einergiei electrice și ter­mice, chimiei, industriei extractive , la obiectivele din industria con­structoare de mașini și din alte ramuri“. In acest an, în regiunea noastră vor intra în funcțiune noi capacități de producție și va începe construcția altor noi obiective industriale și so­­cial,culturale. Ca sarcină de seamă în domeniul investițiilor se impune respectarea termenelor de intrare in exploatare a noilor capacități la parametri prevăzuți în proiecte, asi­gurarea din timp a documentației și a materialelor de construcții, folosi­rea rațională a utilajelor și a forței de muncă, aplicarea pe fiecare șantier a soluțiilor moderne, eficien­­te, de construcții și montaj, ridicarea gradului de mecanizare a lucrărilor în scopul creșterii productivității muncii, reducerii prețului de cost și micșorării duratei de execuție. Concentrînd eforturile pentru în­deplinirea planului în mod ritmic și la toți indicatorii, organizațiile de partid să aibă în vedere dezvoltarea întrecerii socialiste ca alături de o­­biectivul central, îmbunătățirea con­tinuă a calității produselor și reali­zarea planului să urmărească obți­nerea unei creșteri sporite a pro­ductivității muncii și realizării de economii și beneficii peste plan. Or­ganizațiile de partid au datoria să îndrume comitetele sindicatelor conducerile întreprinderilor să orga­ni­nizeze temeinic întrecerea socialistă, să înlăture cu hotărîre orice mani­­festări de formalism în stabilirea an­gajamentelor atît a celor individuale cit și a celor colective pentru ca acestea să fie reale și mobilizatoare. Anul 1969 are o mare însemnătate pentru îndeplinirea în bune condiții a Directivelor celui de-al Ill.lea Congres al partidului. Muncind cu elan și abnegație, sub conducerea partidului, desfășurînd o rodnică activitate în­ toate domeniile, să facem ca noul an de muncă să în­semne un an de noi și mărețe în­făptuiri în lupta pentru înflorirea economical și culturală a scumpei noastre pe zi! CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII POPULARE ROMÎNE D­ECRET pentru fixarea datei alegerii deputaților în Marea Adunare Națională și în sfaturile populare Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naționale și al sfatu­rilor populare expiră la 5 martie 1965. Față de dispozițiile art. 28 și 52 din Constituție, Consiliul de Stat al Republicii Populare Române DECRETEAZAT Art. unic. — Alegerile de deputați pentru Marea Adunare Națio­nală, precum și pentru toate sfaturile populare, vor avea loc la data de 7 martie 1965. Președintele Consiliului de Stat GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ București 2 ianuarie 1965 Nr. 1 Noul an s-a găsit la locul de muncă ...Noapte de hotar dintre anul vechi și Anul Nou. Acele ceasornicelor indi­cau ora 24. In mijlocul familiilor, al prietenilor, oamenii muncii de pe cu­­prinsul regiunii noastre au întîmpinat venirea tînărului '65 în puternice ex­plozii de bucurie, de urale, de cîn­­tece și jocuri săltărețe. In același timp, pe alți oameni, Anul Nou, i-a găsit la datorie, acolo unde activitatea nu se întrerupe niciodată. Pe electricienii uzi­­nelor electrice și stațiilor de transfor­mare, pe cei de la forajul sondelor, pe ceferiști pe oamenii îmbrăcați în alb din spitale și policlinici, pe operatoarele P.T.T.R., i-a găsit în iureșul muncii, la locurile de activitate. Ei au sărbătorit venirea acestui an cu primele succese în muncă. Stația C.F.R. Craiova- lată.­ pe me­canicul Constantin Mihăilă și ajutorul său Constantin Genovu, instalați în ca­bina de comandă a unei moderne lo­­comotive Diesel electrice pe al cărui piept voluminos se vedea numărul 185. Amîndoi sînt bucuroși că au cinstea de a porni primii la drum în noul an, transportînd primele tone de mărfuri. Impiegatul de mișcare Nicolae Lu­pan le urează tradiționalul „La mulți ani!" dîndu-le apoi foaia de parcurs. Apoi, cu un gest devenit fami­­liar care înmănunchează o înaltă răs­­pundere ridică felinarul în sus: „cale liberă!“ Și uzina „călătoare“ își încearcă cei 2100 C.P. ai săi trăgînd șirul de vagoane care se pierde apoi în negura nopții... Cu răspunderea ce se caracterizează cuprinse de înaltul simț uman, îndră­­gostite de meseria aleasă, medicul Ana Macovei și sora pediatră Maria Păun — Tîrșoagă, de la Spitalul nr. 2 de copii Craiova, asistenta medicală Irina Po­­pescu de la Spitalul regional, ca de alt­fel toate cadrele medicale aflate de veghe în noaptea Anului Nou — aleargă de la un salon la altul, de la un pat la altul, alinînd durerea pacienților, fie administrîndu-le tratamentele medicale indicate, fie dozîndu-le... cuvinte calde, apropiate. In noaptea Anului Nou, convorbirile telefonice se succed unele după altele. Rudele, prietenii apropiați, au ținut să transmită celor dragi, aflați la depăr­tări, urări de sănătate și fericire. Și o­­peratoarele Margareta Tută, Tita Stoica, T. Torvid­er și altele aflate la datorie răspundeau prompt, cu amabilitate la apelurile făcute. AUREL POPESCU Cuvîntarea tovarășului­­ Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni. Peste cîteva clipe vom rupe ultima filă din calen­darul anului 1964. Marcînd hotarul a două decenii de la eliberarea țării — anul de la care ne luăm acum rămas bun a dat roade bogate în înfăptuirea mărețelor obiective stabi­lite de partid, a înscris noi succese ale poporului nos­tru în toate domeniile construcției socialiste. Lucrările recentei sesiuni a Marii Adunări Naționale au înfățișat tabloul acestor realizări. A continuat să se dezvolte armonios și în ritm susținut întreaga economie națio­nală ; prin munca entuziastă și perseverentă a munci­torilor, inginerilor, tehnicienilor, prevederile planului de stat pe anul 1964 au fost îndeplinite și depășite. Harta țării s-a îmbogățit cu noi obiective industriale prin intrarea în producție a numeroase întreprinderi dotate cu tehnică modernă; alte întreprinderi și combinate se află în construcție, urmînd să fie date în funcțiune în anii 1965 și 1966. Toate ramurile agriculturii au continuat să se dez­volte, statul alocînd în acest scop însemnate resurse materiale ; țărănimea muncitoare, lucrătorii din gospo­dăriile agricole de stat și stațiunile de mașini și trac­toare au făcut ca și în acest an ogoarele să dea rod bogat; un mare număr de gospodării de stat și coope­rative agricole de producție au incheiat anul cu reali­zări remarcabile. S-au obținut noi progrese în ridicarea bunăstării oamenilor muncii — obiectiv fundamental al politicii partidului și statului nostru. Au fost luate măsuri de sporire a salariilor, construire de locuințe, lărgirea rețelei de învățămînt și sănătate, dezvoltare a științei, artei și culturii. La capătul acestui an de mun­că, patria noastră se înfățișează mai frumoasă, mai bogată, iar în această minunată imagine pe care ne-o oferă este întruchipată munca fiecăruia dintre noi. Toate acestea sînt mărturii ale justeței poliției­ parti­dului, căreia cetățenii țării noastre îi dau viață cu entuziasmul propriu acelora ce se simt stăpîni deplini pe soarta și pe roadele muncii lor. Pe agenda anului 1964 au fost înscrise noi suc­cese ale forțelor socialismului și păcii din întreaga lume. Crește rolul și influența sistemului mondial socia­list în toate problemele majore ale contemporaneității, în întreaga dezvoltare a societății omenești. Alături de celelalte țări socialiste, Romînia s-a manifestat ca un factor activ al vieții internaționale, militînd cu perse­verență pentru promovarea principiilor coexistenței paș­nice între țări cu orînduiri sociale diferite, pentru instaurarea unui climat de înțelegere, prietenie și cola­borare între popoare. Republica Populară Romina și-a lărgit continuu rela­țiile internaționale, bucurîndu-se de prietenia și sim­patia popoarelor iubitoare de pace și progres. Dragi prieteni și tovarăși. Acum, cînd trecem în revistă realizările anului care se încheie, permiteți-mi ca, în numele Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Române, să adresez cele mai călduroase urări de fericire, muncă spornică și sănătate muncitorilor, țăranilor, intelectuali­lor, activiștilor de partid și de stat, bărbați și femei, vîrstnici și tineri, oameni ai muncii de toate naționali­tățile­­ tuturor acelora care nu-și precupețesc forțele și energia pe vastul șantier al țării noastre în plin avînt. Privini înainte cu optimism și încredere, convinși că noul an va aduce poporului nostru noi victorii în lupta pentru înflorirea și prosperitatea patriei noastre socialiste, iar pe plan internațional noi succese ale for­țelor socialismului, democrației și păcii, destindere în relațiile internaționale, dezvoltarea colaborării pașnice dintre toate țările. Frumos și minunat este viitorul care stă în fața țării și a poporului nostru. Pentru înfăptuirea acestui viitor vă invit să ridicăm paharul și vă adresez tradi­ționala urare, la mulți ani! Primirea la Consiliul de Stat a șefilor misiunilor diplomatice din R. P. Romînă Președintele Consiliului de Stat al R.P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, au primit joi la amiază la Palatul Consiliului de Stat pe șefii misiunilor diplomatice acreditați în R.P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, se­cretarul Consiliului de Stat, și George Macovescu, adjunct al ministrului a­­facerilor externe. Șefii misiunilor diplomatice au pre­zentat felicitări Consiliului de stat și guvernului, tovarășului Gheorghiu-Dej personal, cu Gheorghe prilejul Anului Nou, și urări de prosperitate poporului român. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer și Ștefan Voitec au mulțumit pentru felicitările și ură­rile exprimate și s-au întreținut, într-­o atmosferă cordială, prietenească, cu șefii misiunilor diplomatice. Președintele Consiliului de Stat R.P. Româno a felicitat pe șefii mi­ni­siunilor diplomatice, urîndu-le prospe­ritate pentru popoarele țărilor lor și a toastat pentru prietenie, colaborare in­ternațională și pace. In numele corpului diplomatic a răs­puns ambasadorul R.S.F. Iugoslavia, Arso Milatovici. (Agerpres). ■»«H­0 »«»€»­ REVELION 1965 ! Oamenii muncii veniți în întîmpina­­rea noului an 1965, au scris la intrările în cluburi, în cămine culturale și în toate locurile (cite n-am putea numă­ra !) — ca o emblemă de bucurie, ca o pecete de sărbătoare : „Revelin 1965“. De abia­ se înserase și cîntecul orches­trelor însoțea deja trecerea primilor oaspeți pe sub arcadele de brad verde, de ghirlande cu flori și de serpentine... Începea o sărbătoare care — invariabil, — a­vea să rămînă de neuitat pentru fiecare... Prin excelență, revelionul înseamnă sărbătorirea noului an... Și totuși, săr­bătoarea aceasta se adresează — deo­potrivă — și anului care se pregătește să predea schimbul unui an moi tînăr, mai viguros, mai plin de puteri. Reflec­ția aceasta, mărturisesc că nu-mi apar­ține. Mi-a spus-o un bătrin pensionar al Uzinelor Electroputere... „Vedeți dv. anul 1964 seamănă cu noi ăștia mai bă­­trîni.. Ne-am făcut datoria cum am putut mai bine. Am predat ștafeta ce­lor mai tineri, care știu să urmeze pe același drum, spre sporuri noi. La rîn­­dul nostru — precum vedeți, — ne bu­curăm de cinste și de prețuire pentru cine am făcut-o intr-o viață de om". Așa-i! Și parcă tocmai pentru a cinsti cum se cuvine și vechiul an și a-i face ultimile clipe de popas cît mai plăcute, — craiovenii au început sărbă­toarea revelionului cît mai devreme... Anul 1964 a putut astfel asista la bi­lanțuri ale faptelor sale, la urările flă­căilor veniți cu plugușoarele, la mîn­­driile tuturor pentru cire au înfăptuit intr-un an vrednic. Altădată — amin­­tiți-vă ! — cînd oamenii asupriți ai a­­cestei țări, lipsiți de bucurii, își punea speranțe in vreun bine de la noul an, se crease datina de a alunga vechiul an cu chiote și huleli, chiar. La miezul nopții, luminile se stingeau — semn că intre anul vechi și anul nou se căsca un prag, o noapte, o prăpastie... Acum, anul vechi se bucură de toată cinstirea ce i se cuvine pentru că mari îi sunt meritele. Lumina sa se înmă­­nunchiază cu lumina întregului alai de bucurii și perspective cu care sosește — pretutindeni — noul an !... La Electroputere, oamenii acestor mari uzine craiovene, au cinstit anul 1964, raportîndu-și succesele cu graiul cîn­­tecului, al versului înflăcărat și al ura­tului cu plugușorul... Sute de familii de muncitori — făurari de mașini și apa­rate electrice — au urmărit programul de revelion al formației de estradă, au întins hora largă și au ițit jocul in sprintene sîrbe oltenești, s-au felicitat pentru izbînzile care i-au făcut vestiți in țara întreagă și peste fruntariile ei, și au hotărît să le fie tot mai mari suc­cesele în viitor. (Cît de mare le-a fost voioșia și cu altă plăcere s-au prins în vîrtejul dansului, ne arată destul de pilduitor și clișeul cu nr. 1 cu care însoțim aceste relatări!). La miezul nopții, mai multe sirene de locomotive Diesel electrice au anun­țat sosirea noului an ! Noul an a venit deci cu... Dieselul! Semn simbolic, plin de semnificații. Șuierul acestor coloși ai depărtărilor avea și rezonanțe de trîmbițe și armonii de simfonie... Serbarea de revelion a lăsat impresii adinei, de neuitat vreodată și în inimile sutelor si tineri participanți la reve­lionul organizat de comitetul orășenesc Craiova al Uniunii Tineretului Mun­citor. Tinerețea și-a spus din plin cu­­vîntul. Sprinteneala la joc a fost­­ în acea seară o adevărată demonstrație de virtuozitate coregrafică... Fiecare clipă a dovedit risipa de fantezie cu care tinerii aceștia au­­dat strălucire acestei serbări. Uriașul brad din frumoasa sală a revelionului, o adevărată creație arhi­tecturală , a fost martorul unei uriașe revărsări a entuziasmului și exuberanței tinerești... (Clișeul 3, realizat de foto­reporterii noștri din vecinătatea uria­șului brad ne prezintă un aspect eloc­vent de sărbătoare !). La cele două institute de învățămînt superior din Craiova, revelionul a în­semnat un prilej minunat de cinstire a fruntașilor la învățătură... Tinerii din brigada artistică de agi­tație a anuului 111 — filologie au lăudat meritele fruntașilor: Muncind cu m­ână și cu spor ’Ai fost în fruntea tuturor Mergînd mereu pe-același drum In fruntea mesei ești și-acum... In fruntea mesei, au stat —, cu chi­purile îmbujorate și cu inimile cople­șite de bucuria acelor momente, — ti­nerii Adrian Popescu și Elena Șosa din anul II filologie, Gheorghe Vanța, E­­lena Trănculescu din anul III Istorie și alți studenți fruntași la învățătură. Și la revelionul studenților Institu­tului agronomic, bucuriile s-au ținut la nț.­­Clișeului nr. 2 care ni-i prezintă într-una din nenumăratele clipe, de bucurie pe studenții Dorin Munteanu și Alexandrina Vișan din anul V Agro, îi facem o mențiune: cei doi studenți sunt fruntași la învățătură, lăudați în programul de brigadă și în uratul plu­­gușorului!). In sala casei de cultură, a studenților, flăcăii urau cu vigoare. Sună clopoțeii sună Să vă dăm o veste bună , vom avea în noul an bucurii vai după val cite stele sînt pe boltă cite spice sînt în holdă cite flori sînt pe cîmpii cite sînt și cîte-or fi și Cîte-or mai răsări!... Se va-ntinde-n acest an mîndrul holdelor ocean... Urau astfel flăcăii voinici — viitori ingineri agronomi, tineri ce vor fi chemați să dea viață unor asemenea izbînzi ale belșugului... Și ca în toate bucuriile petrecerii de revelion, toți ceilalți răspundeau prin unanimul și tradiționalul „Hei, hei“, devenit de data aceasta vorbă cu va­loare de simbol, care înseamnă: „Așa vom face! Vom înmulți șirul izbînzilor noastre ! Vom face din 1965 un an de noi succese. TOMA FIRU

Next