Inainte, ianuarie 1965 (Anul 22, nr. 6174-6198)
1965-01-03 / nr. 6174
ANUL XXI — NR. 61744 PAGINI 20 BANI DUMINICA 3 IANUARIE 1965 SPOR LA MUNCA —IN ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE 1965! — Am pășit pragul unui nou an de muncă. Cu deplină încredere în viitor, in partidul care ne călăuzește cu înțelepciune spre culmile însorite ale socialismului și vieții fericite, oamenii muncii trec cu nădejde la muncă spornică încă din primele zile de lucru ale noului an. Ei sînt hotăriți să înscrie și în 1965 noi succese în lupta lor entuziastă pentru înfăptuirea hotărîrilor celui de-al III-lea Congres al partidului, pentru înflorirea continuă a scumpeii noastre patrii. " Rezultatele obținute în anul cel s-a scurs au creat o bază solidă pentru noi succese în anul în care am pășit. In Darea de seamă asupra îndeplinirii planului de stat pe anul 1964 și cu privire la planul de stat pe anul 1965, prezentată de tovarășul Ion Gheorghe Maurer la lucrările recentei sesiuni a Marii Adunări Naționale, se subliniază că: „Planul economic de stat pe anul 1960 prevede continuarea ritmurilor tot tare a industriei, ealizările din 1964, masă va fi in anul sală mai mare. Se, în ultimul an aloducție industrială mare decit în anul l oricit sa prevăle Congresului al «ncii din regiunea diI an cu legitimă realizările obținute 1964 a întărit pua regiunii, a făcut istarea oamenilor le obținute constiiă pentru noi reali, id producția indusva crește cu 25,8 nivelul anului 1964, le au de înfăptuit structurii de mașini otehnic, cei din raa cărbunelui și lura chimică și marucții energetică, industria ușoară și toate domeniile de , în acest an, se 25 locomotive Diemult ca în anul i sută mai multe cu 148 la sută, producția de e. va crește de 13 ori, cărbune se prevede 1,3 la sută, laprone marfă cu 12,3 la tarea și industrialicu 11,2 la sută, iar mentată cu 17,9 tone că avem toate :e pentru realizarea mobilizatoare. Cu timp și dezbaterea pe 1965 cu întreaga orilor, inginerilor și a permis conducerilor să prevadă din linico organizatorice ilinicii ritmice a pla indicatorii, tuală, îmbunătățirea ății produselor, unchțelor tehnice cere iderilor productive ;e, promovarea prela rangul unei preoțțe, centrale a actia devenit o sarcină damentală a activio chestiune de :. Planul de produc, considerat îndeplinit indicatorilor cantitativi, dacă nu s-au respectat în același timp și indicii calitativi ai producției realizate. Mărfurile pentru export trebuie să oglindească posibilitățile și nivelul tehnic — in continuă creștere — de care dispun întreprinderile noastre, să corespundă exigențelor pieții internaționale. Calitatea produselor trebuie să fie expresia activității perseverente îndreptată spre ridicarea nivelului tehnic, spre perfecționarea proceselor tehnologice, expresia simțului de răspundere fiecărui muncitor și tehnician pentru a calitate, îmbunătățirea continuă calității produselor constituie un obiectiv esențial al întregii activități economice, un element determinant pentru mersul nostru înainte în ritm susținut. „Țintind seamă de nivelul actual al resurselor materiale și financiare existente în economie, de cerințele dezvoltării neîntrerupte a bazei tehnice-materiale a socialismului, — arăta tovarășul Ion Gheorghe Maurer la sesiunea Marii Adunări Naționale — planul de stat pe 1965 prevede construirea de noi obiective importante. Volumul investițiilor din fondurile statului va însuma anul viitor 42 miliarde lei, ceea ce reprezintă cu circa 11 la sută mai mult decât realizările preliminare din acest an. Sunt întrunite toate condițiile pentru ca în 1965 să continue în ritm susținut lucrările pe marile șantiere ale siderurgiei, einergiei electrice și termice, chimiei, industriei extractive , la obiectivele din industria constructoare de mașini și din alte ramuri“. In acest an, în regiunea noastră vor intra în funcțiune noi capacități de producție și va începe construcția altor noi obiective industriale și social,culturale. Ca sarcină de seamă în domeniul investițiilor se impune respectarea termenelor de intrare in exploatare a noilor capacități la parametri prevăzuți în proiecte, asigurarea din timp a documentației și a materialelor de construcții, folosirea rațională a utilajelor și a forței de muncă, aplicarea pe fiecare șantier a soluțiilor moderne, eficiente, de construcții și montaj, ridicarea gradului de mecanizare a lucrărilor în scopul creșterii productivității muncii, reducerii prețului de cost și micșorării duratei de execuție. Concentrînd eforturile pentru îndeplinirea planului în mod ritmic și la toți indicatorii, organizațiile de partid să aibă în vedere dezvoltarea întrecerii socialiste ca alături de obiectivul central, îmbunătățirea continuă a calității produselor și realizarea planului să urmărească obținerea unei creșteri sporite a productivității muncii și realizării de economii și beneficii peste plan. Organizațiile de partid au datoria să îndrume comitetele sindicatelor conducerile întreprinderilor să organinizeze temeinic întrecerea socialistă, să înlăture cu hotărîre orice manifestări de formalism în stabilirea angajamentelor atît a celor individuale cit și a celor colective pentru ca acestea să fie reale și mobilizatoare. Anul 1969 are o mare însemnătate pentru îndeplinirea în bune condiții a Directivelor celui de-al Ill.lea Congres al partidului. Muncind cu elan și abnegație, sub conducerea partidului, desfășurînd o rodnică activitate în toate domeniile, să facem ca noul an de muncă să însemne un an de noi și mărețe înfăptuiri în lupta pentru înflorirea economical și culturală a scumpei noastre pe zi! CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII POPULARE ROMÎNE DECRET pentru fixarea datei alegerii deputaților în Marea Adunare Națională și în sfaturile populare Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naționale și al sfaturilor populare expiră la 5 martie 1965. Față de dispozițiile art. 28 și 52 din Constituție, Consiliul de Stat al Republicii Populare Române DECRETEAZAT Art. unic. — Alegerile de deputați pentru Marea Adunare Națională, precum și pentru toate sfaturile populare, vor avea loc la data de 7 martie 1965. Președintele Consiliului de Stat GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ București 2 ianuarie 1965 Nr. 1 Noul an s-a găsit la locul de muncă ...Noapte de hotar dintre anul vechi și Anul Nou. Acele ceasornicelor indicau ora 24. In mijlocul familiilor, al prietenilor, oamenii muncii de pe cuprinsul regiunii noastre au întîmpinat venirea tînărului '65 în puternice explozii de bucurie, de urale, de cîntece și jocuri săltărețe. In același timp, pe alți oameni, Anul Nou, i-a găsit la datorie, acolo unde activitatea nu se întrerupe niciodată. Pe electricienii uzinelor electrice și stațiilor de transformare, pe cei de la forajul sondelor, pe ceferiști pe oamenii îmbrăcați în alb din spitale și policlinici, pe operatoarele P.T.T.R., i-a găsit în iureșul muncii, la locurile de activitate. Ei au sărbătorit venirea acestui an cu primele succese în muncă. Stația C.F.R. Craiova- lată. pe mecanicul Constantin Mihăilă și ajutorul său Constantin Genovu, instalați în cabina de comandă a unei moderne locomotive Diesel electrice pe al cărui piept voluminos se vedea numărul 185. Amîndoi sînt bucuroși că au cinstea de a porni primii la drum în noul an, transportînd primele tone de mărfuri. Impiegatul de mișcare Nicolae Lupan le urează tradiționalul „La mulți ani!" dîndu-le apoi foaia de parcurs. Apoi, cu un gest devenit familiar care înmănunchează o înaltă răspundere ridică felinarul în sus: „cale liberă!“ Și uzina „călătoare“ își încearcă cei 2100 C.P. ai săi trăgînd șirul de vagoane care se pierde apoi în negura nopții... Cu răspunderea ce se caracterizează cuprinse de înaltul simț uman, îndrăgostite de meseria aleasă, medicul Ana Macovei și sora pediatră Maria Păun — Tîrșoagă, de la Spitalul nr. 2 de copii Craiova, asistenta medicală Irina Popescu de la Spitalul regional, ca de altfel toate cadrele medicale aflate de veghe în noaptea Anului Nou — aleargă de la un salon la altul, de la un pat la altul, alinînd durerea pacienților, fie administrîndu-le tratamentele medicale indicate, fie dozîndu-le... cuvinte calde, apropiate. In noaptea Anului Nou, convorbirile telefonice se succed unele după altele. Rudele, prietenii apropiați, au ținut să transmită celor dragi, aflați la depărtări, urări de sănătate și fericire. Și operatoarele Margareta Tută, Tita Stoica, T. Torvider și altele aflate la datorie răspundeau prompt, cu amabilitate la apelurile făcute. AUREL POPESCU Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni. Peste cîteva clipe vom rupe ultima filă din calendarul anului 1964. Marcînd hotarul a două decenii de la eliberarea țării — anul de la care ne luăm acum rămas bun a dat roade bogate în înfăptuirea mărețelor obiective stabilite de partid, a înscris noi succese ale poporului nostru în toate domeniile construcției socialiste. Lucrările recentei sesiuni a Marii Adunări Naționale au înfățișat tabloul acestor realizări. A continuat să se dezvolte armonios și în ritm susținut întreaga economie națională ; prin munca entuziastă și perseverentă a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, prevederile planului de stat pe anul 1964 au fost îndeplinite și depășite. Harta țării s-a îmbogățit cu noi obiective industriale prin intrarea în producție a numeroase întreprinderi dotate cu tehnică modernă; alte întreprinderi și combinate se află în construcție, urmînd să fie date în funcțiune în anii 1965 și 1966. Toate ramurile agriculturii au continuat să se dezvolte, statul alocînd în acest scop însemnate resurse materiale ; țărănimea muncitoare, lucrătorii din gospodăriile agricole de stat și stațiunile de mașini și tractoare au făcut ca și în acest an ogoarele să dea rod bogat; un mare număr de gospodării de stat și cooperative agricole de producție au incheiat anul cu realizări remarcabile. S-au obținut noi progrese în ridicarea bunăstării oamenilor muncii — obiectiv fundamental al politicii partidului și statului nostru. Au fost luate măsuri de sporire a salariilor, construire de locuințe, lărgirea rețelei de învățămînt și sănătate, dezvoltare a științei, artei și culturii. La capătul acestui an de muncă, patria noastră se înfățișează mai frumoasă, mai bogată, iar în această minunată imagine pe care ne-o oferă este întruchipată munca fiecăruia dintre noi. Toate acestea sînt mărturii ale justeței poliției partidului, căreia cetățenii țării noastre îi dau viață cu entuziasmul propriu acelora ce se simt stăpîni deplini pe soarta și pe roadele muncii lor. Pe agenda anului 1964 au fost înscrise noi succese ale forțelor socialismului și păcii din întreaga lume. Crește rolul și influența sistemului mondial socialist în toate problemele majore ale contemporaneității, în întreaga dezvoltare a societății omenești. Alături de celelalte țări socialiste, Romînia s-a manifestat ca un factor activ al vieții internaționale, militînd cu perseverență pentru promovarea principiilor coexistenței pașnice între țări cu orînduiri sociale diferite, pentru instaurarea unui climat de înțelegere, prietenie și colaborare între popoare. Republica Populară Romina și-a lărgit continuu relațiile internaționale, bucurîndu-se de prietenia și simpatia popoarelor iubitoare de pace și progres. Dragi prieteni și tovarăși. Acum, cînd trecem în revistă realizările anului care se încheie, permiteți-mi ca, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Române, să adresez cele mai călduroase urări de fericire, muncă spornică și sănătate muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, activiștilor de partid și de stat, bărbați și femei, vîrstnici și tineri, oameni ai muncii de toate naționalitățile tuturor acelora care nu-și precupețesc forțele și energia pe vastul șantier al țării noastre în plin avînt. Privini înainte cu optimism și încredere, convinși că noul an va aduce poporului nostru noi victorii în lupta pentru înflorirea și prosperitatea patriei noastre socialiste, iar pe plan internațional noi succese ale forțelor socialismului, democrației și păcii, destindere în relațiile internaționale, dezvoltarea colaborării pașnice dintre toate țările. Frumos și minunat este viitorul care stă în fața țării și a poporului nostru. Pentru înfăptuirea acestui viitor vă invit să ridicăm paharul și vă adresez tradiționala urare, la mulți ani! Primirea la Consiliul de Stat a șefilor misiunilor diplomatice din R. P. Romînă Președintele Consiliului de Stat al R.P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, au primit joi la amiază la Palatul Consiliului de Stat pe șefii misiunilor diplomatice acreditați în R.P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, și George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Șefii misiunilor diplomatice au prezentat felicitări Consiliului de stat și guvernului, tovarășului Gheorghiu-Dej personal, cu Gheorghe prilejul Anului Nou, și urări de prosperitate poporului român. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer și Ștefan Voitec au mulțumit pentru felicitările și urările exprimate și s-au întreținut, într-o atmosferă cordială, prietenească, cu șefii misiunilor diplomatice. Președintele Consiliului de Stat R.P. Româno a felicitat pe șefii minisiunilor diplomatice, urîndu-le prosperitate pentru popoarele țărilor lor și a toastat pentru prietenie, colaborare internațională și pace. In numele corpului diplomatic a răspuns ambasadorul R.S.F. Iugoslavia, Arso Milatovici. (Agerpres). ■»«H0 »«»€» REVELION 1965 ! Oamenii muncii veniți în întîmpinarea noului an 1965, au scris la intrările în cluburi, în cămine culturale și în toate locurile (cite n-am putea număra !) — ca o emblemă de bucurie, ca o pecete de sărbătoare : „Revelin 1965“. De abia se înserase și cîntecul orchestrelor însoțea deja trecerea primilor oaspeți pe sub arcadele de brad verde, de ghirlande cu flori și de serpentine... Începea o sărbătoare care — invariabil, — avea să rămînă de neuitat pentru fiecare... Prin excelență, revelionul înseamnă sărbătorirea noului an... Și totuși, sărbătoarea aceasta se adresează — deopotrivă — și anului care se pregătește să predea schimbul unui an moi tînăr, mai viguros, mai plin de puteri. Reflecția aceasta, mărturisesc că nu-mi aparține. Mi-a spus-o un bătrin pensionar al Uzinelor Electroputere... „Vedeți dv. anul 1964 seamănă cu noi ăștia mai bătrîni.. Ne-am făcut datoria cum am putut mai bine. Am predat ștafeta celor mai tineri, care știu să urmeze pe același drum, spre sporuri noi. La rîndul nostru — precum vedeți, — ne bucurăm de cinste și de prețuire pentru cine am făcut-o intr-o viață de om". Așa-i! Și parcă tocmai pentru a cinsti cum se cuvine și vechiul an și a-i face ultimile clipe de popas cît mai plăcute, — craiovenii au început sărbătoarea revelionului cît mai devreme... Anul 1964 a putut astfel asista la bilanțuri ale faptelor sale, la urările flăcăilor veniți cu plugușoarele, la mîndriile tuturor pentru cire au înfăptuit intr-un an vrednic. Altădată — amintiți-vă ! — cînd oamenii asupriți ai acestei țări, lipsiți de bucurii, își punea speranțe in vreun bine de la noul an, se crease datina de a alunga vechiul an cu chiote și huleli, chiar. La miezul nopții, luminile se stingeau — semn că intre anul vechi și anul nou se căsca un prag, o noapte, o prăpastie... Acum, anul vechi se bucură de toată cinstirea ce i se cuvine pentru că mari îi sunt meritele. Lumina sa se înmănunchiază cu lumina întregului alai de bucurii și perspective cu care sosește — pretutindeni — noul an !... La Electroputere, oamenii acestor mari uzine craiovene, au cinstit anul 1964, raportîndu-și succesele cu graiul cîntecului, al versului înflăcărat și al uratului cu plugușorul... Sute de familii de muncitori — făurari de mașini și aparate electrice — au urmărit programul de revelion al formației de estradă, au întins hora largă și au ițit jocul in sprintene sîrbe oltenești, s-au felicitat pentru izbînzile care i-au făcut vestiți in țara întreagă și peste fruntariile ei, și au hotărît să le fie tot mai mari succesele în viitor. (Cît de mare le-a fost voioșia și cu altă plăcere s-au prins în vîrtejul dansului, ne arată destul de pilduitor și clișeul cu nr. 1 cu care însoțim aceste relatări!). La miezul nopții, mai multe sirene de locomotive Diesel electrice au anunțat sosirea noului an ! Noul an a venit deci cu... Dieselul! Semn simbolic, plin de semnificații. Șuierul acestor coloși ai depărtărilor avea și rezonanțe de trîmbițe și armonii de simfonie... Serbarea de revelion a lăsat impresii adinei, de neuitat vreodată și în inimile sutelor si tineri participanți la revelionul organizat de comitetul orășenesc Craiova al Uniunii Tineretului Muncitor. Tinerețea și-a spus din plin cuvîntul. Sprinteneala la joc a fost în acea seară o adevărată demonstrație de virtuozitate coregrafică... Fiecare clipă a dovedit risipa de fantezie cu care tinerii aceștia audat strălucire acestei serbări. Uriașul brad din frumoasa sală a revelionului, o adevărată creație arhitecturală , a fost martorul unei uriașe revărsări a entuziasmului și exuberanței tinerești... (Clișeul 3, realizat de fotoreporterii noștri din vecinătatea uriașului brad ne prezintă un aspect elocvent de sărbătoare !). La cele două institute de învățămînt superior din Craiova, revelionul a însemnat un prilej minunat de cinstire a fruntașilor la învățătură... Tinerii din brigada artistică de agitație a anuului 111 — filologie au lăudat meritele fruntașilor: Muncind cu mână și cu spor ’Ai fost în fruntea tuturor Mergînd mereu pe-același drum In fruntea mesei ești și-acum... In fruntea mesei, au stat —, cu chipurile îmbujorate și cu inimile copleșite de bucuria acelor momente, — tinerii Adrian Popescu și Elena Șosa din anul II filologie, Gheorghe Vanța, Elena Trănculescu din anul III Istorie și alți studenți fruntași la învățătură. Și la revelionul studenților Institutului agronomic, bucuriile s-au ținut la nț.Clișeului nr. 2 care ni-i prezintă într-una din nenumăratele clipe, de bucurie pe studenții Dorin Munteanu și Alexandrina Vișan din anul V Agro, îi facem o mențiune: cei doi studenți sunt fruntași la învățătură, lăudați în programul de brigadă și în uratul plugușorului!). In sala casei de cultură, a studenților, flăcăii urau cu vigoare. Sună clopoțeii sună Să vă dăm o veste bună , vom avea în noul an bucurii vai după val cite stele sînt pe boltă cite spice sînt în holdă cite flori sînt pe cîmpii cite sînt și cîte-or fi și Cîte-or mai răsări!... Se va-ntinde-n acest an mîndrul holdelor ocean... Urau astfel flăcăii voinici — viitori ingineri agronomi, tineri ce vor fi chemați să dea viață unor asemenea izbînzi ale belșugului... Și ca în toate bucuriile petrecerii de revelion, toți ceilalți răspundeau prin unanimul și tradiționalul „Hei, hei“, devenit de data aceasta vorbă cu valoare de simbol, care înseamnă: „Așa vom face! Vom înmulți șirul izbînzilor noastre ! Vom face din 1965 un an de noi succese. TOMA FIRU