Inainte, ianuarie 1967 (Anul 24, nr. 6794-6818)
1967-01-03 / nr. 6794
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al CC al P CR*, rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou DRAGI TOVARĂȘI ȘI PRIETENI, CETĂȚENI ȘI CETĂȚENI. Peste cîteva minute, anul 1963 — an încununat de mari realizări ale poporului român in întreaga viață socială, de afirmare activă a țării noastre pe arena internațională — se va adăuga la cronica glorioasă a Republicii Socialiste România, îmbogățind cu o nouă pagină istoria milenară a patriei. Cea mai de seamă realizare obținută de poporul nostru în 1966 este încheierea cu succes a primului an al planului cincinal. Forțele de producție ale țării au continuat să se dezvolte, avuția națională a sporit, s-a ridicat nivelul de trai al maselor, s-au petrecut noi schimbări calitative în direcția dezvoltării democrației, înfloririi națiunii noastre socialiste. Rezultatele de seamă dobîndite în toate domeniile de activitate reprezintă un izvor de îndreptățită mândrie patriotică pentru întregul popor. Doresc să evidențiez cu deosebire hărnicia, talentul și capacitatea muncitorilor, țăranilor și intelectualilor, entuziasmul și abnegația dovedită de toți cei ce muncesc, fără deosebire de naționalitate în înfăptuirea politicii marxist-leniniste a partidului nostru, în vasta activitate închinată propășirii patriei, în acest prag de an nou, conducerea partidului și statului adresează tuturor locuitorilor țării cele mai calde felicitări pentru succesele obținute în măreața operă de construcție a României socialiste. DRACI TOVARĂȘI, Întîmpinăm anul 1967 cu încredere și optimism, cu hotărîrea nestrămutată de a adăuga noi înfăptuiri edificiului înălțat de poporul român în anii socialismului, de a face noi pași înainte spre mărețele țeluri stabilite de Congresul al IX-lea al partidului. Analizînd sarcinile anului viitor, recenta plenară a Comitetului Central al partidului a subliniat, într-un spirit de înaltă exigență comunistă, necesitatea ridicării pe un plan superior a întregii activități economice, marile îndatoriri ce revin în acest sens organelor de partid și de stat, tuturor oamenilor muncii. Plenara a relevat importanța deosebită a perfecționării muncii în toate direcțiile, în toate sectoarele vieții sociale, aceasta fiind o cerință imperioasă pe care ne-o impune legea dialectică a dezvoltării societății, pe care ne-o dictează răspunderea față de viitorul țării. Dezbaterile Marii Adunări Naționale — înaltul sfat al țării — au evidențiat adeziunea deplină a tuturor categoriilor sociale ale țării față de măsurile elaborate de conducerea partidului și statului, hotărîrea fermă a celor ce muncesc de a înfăptui neabătut politica internă și externă a Partidului Comunist Român — expresie fidelă a intereselor vitale ale întregului popor. Ne exprimăm încrederea că anul care vine va aduce succese tot mai mari în construcția socialismului, în viața minunatului nostru popor, în făurirea viitorului strălucit al scumpei noastre patrii. Anul care a trecut a fost un an de activitate intensă a partidului și guvernului țarii pe planul politicii internaționale, pentru dezvoltarea și întărirea relațiilor de prietenie și colaborare multilaterală cu toate țările socialiste, pentru lărgirea cooperării cu toate statele, indiferent de orinduirea lor socială, pentru securitate internațională și pace între popoare. Opinia publică din țara noastră, ca și din întreaga lume, a condamnat ferm continuarea și intensificarea războiului agresiv al Statelor Unite împotriva Vietnamului. Partidul și statul nostru, întregul popor cer cu hotărîre să se pună capăt acestei agresiuni, își manifestă activ solidaritatea cu lupta eroică a poporului vietnamez, cu lupta popoarelor împotriva colonialismului, a imperialismului, pentru dreptul lor sacru de a-și hotărî singure destinul. Fie ca anul ce vine să înregistreze noi progrese pe calea afirmării principiilor independenței și suveranității naționale în relațiile dintre state, pe calea luptei pentru democrație și socialism, să aducă noi împliniri aspirațiilor poporului român, ca și ale tuturor popoarelor, spre pace și colaborare internațională, înainte de a suna prima bătaie de ceas a noului an, să ridicăm paharul pentru toți acei care prin munca lor eroică și entuziastă dau viață politicii partidului : clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor, pentru Partidul Comunist Român — conducătorul încercat al celor ce muncesc, pentru prosperitatea patriei noastre, Republica Socialistă România, pentru pace și colaborare între popoare. Vă urez, dragi tovarăși, succese și mai mari în muncă, sănătate, fericire în viața personală, împlinirea tuturor dorințelor dumneavoastră de mai bine, La Mulți ani! ANUL XXIII Nr. 6794 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET pentru stabilirea datei alegerilor de deputați în sfaturile populare comunale. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ART, unic. — Alegerile de deputați pentru sfaturile populare comunale vor avea loc la data de 5 martie 1967. Constituirea sfaturilor populare comunale noi alese se va face după data de 7 martie 1967. Președintele Consiliului de Stat CHIVU STOICA Bucuriile iernii pentru cei mici. MARȚI 3 IANUARIE 1967 4 PAGINI 25 BANI In primele ore In noaptea cînd Cronos înscria pe răboju-i implacabil primele ore ale noului său născut — 1967, la Termocentrala din Craiova se aflau la mașini : Ion Gușan, Aurel Mitrache, Maxim Radovan, la cazane — Liviu Șerș, Ion Lia, la camera de comandă centrală maistrul Grigore Tosici, iar la postul de dirijare a întregii uzine — inginerul Alexandru Chirsanov. Pentru ca oamenii să petreacă noaptea de revelion ca la lumina zilei, cei de la termocentrală au folosit utilajele la parametrii nominali, au trimis pe firele de oțel producția maximă de energie electrică. „Am început Anul Nou cu brio" și-a exprimat satisfacția inginerul Chirsanov, ceea ce, adăugăm noi, înseamnă că așa se va merge tot anul. Și, de fapt, așa le dorim să meargă. ★ I. D. Pusă la punct cu toată atenția, locomotiva 142.005 lunecă ușor pînă ce se lipește de tampoanele trenului 111 venit de la București. In marchiza ei, mecanicul Alexandru Lupea și fochistul său pornesc spre Tr. Severin cu acceleratul ce în fiecare noapte străbate ruta fără contenire, precum pendulul unui ceasornic, în timp ce familiile ceferiștilor, strînse în jurul pomului împodobit frumos, ciocnesc paharele sărbătorește, cei doi se avîntă pe liniile de fier cu viteză și încredere în noile succese ce au să se înscrie in cartea celui de-al doilea an al cincinalului. C. MOȚOC, coresp. ÎN NUMĂRUL DE A Zil • Șantierele sănătății (pag. 2-a) • Cinstirea gospodărilor fruntași (pag. 2-a) • Creatori de frumos (pag. 2-a) • Scrutînd viitorul (pag. 3-a) • Făurar al adîncurilor (pag. 3-a) • Dorința de-a învăța tainele științei agrozootehnice (pag. 3-a) evoluție pozitivă a relațiilor dintre țările din Balcani Interviul acordat de președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, ION GHEORGHE MAURER, redacției ziarului bulgar „Otecestven Front" ÎNTREBARE: Care este aprecierea dv. cu privire la dezvoltarea relațiilor dintre țările balcanice în cursul anului 1966 ? RĂSPUNS . Anul 1966 marcat o evoluție pozitivă a a relațiilor dintre țările din Balcani, o întărire a spiritului de înțelegere și respect între statele și popoarele din această parte a lumii, ceea ce corespunde intereselor lor fundamentale, cauzei păcii și securității în Europa și în întreaga lume. Rezultatele obținute pînă în prezent arată cît de utile și de întemeiate sînt eforturile în vederea transformării acestei regiuni a continentului nostru într-o zonă a păcii și colaborării rodnice. In cursul anului care a trecut, Republica Socialistă România a continuat să militeze cu consecvență pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare cu fiecare țară din Balcani, pe baza respectării principiilor suveranității, neamestecului în treburile interne, și avantajului reciproc. Aceste principii, care își găsesc o tot mai largă aplicare în relațiile interbalcanice, constituie, după părerea noastră, singura bază rațională și acceptabilă pe care se pot clădi în lumea contemporană relații trainice între țări și popoare. Întrebare : Care sînt, după părerea dv., perspectivele colaborării dintre țările noastre ce se deschid în Noul an 1967 ? RĂSPUNS : Constatăm cu satisfacție că în anul 1966 s-au intensificat și lărgit în continuare relațiile de strînsă prietenie între Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, întâlnirile și convorbirile între conducătorii de partid și de stat ai Republicii Socialiste România și Republicii Populare Bulgaria au avut o mare însemnătate pentru întărirea prieteniei și colaborării multilaterale dintre partidele, țările și popoarele noastre. Succesele obținute de România și Bulgaria în construcția socialistă oferă noi posibilități de lărgire și diversificare a colaborării frățești între cele două țări. Prevederile pentru anul 1967 ale acordurilor de colaborare economică, tehnico-științifică și culturală ilustrează preocuparea conducerilor de partid și de stat din cele două țări pentru dezvoltarea în continuare a acestor relații, în interesul popoarelor român și bulgar, al întăririi sistemului socialist mondial, al consolidării forțelor progresului și păcii. Folosesc posibilitatea oferită de ziarul Front* pentru antecestven transmite, cu prilejul Noului An, poporului frate bulgar cele mai sincere urări de noi succese în muncă, pentru înflorirea patriei sale socialiste, pentru pace în lume. Mesaje de prietenie In vara cu arșiță fierbinte a lui 1936, unul dintre oamenii de cultură ai Franței — Bardhieu, sociolog reputat, a făcut o vizită prin locurile Olteniei. Fire iscoditoare (de sociolog) a vrut să vadă cît mai multe fire de om cinstit în esență, a știut să vadă totul cu ochi adevărați. Gazdele — din solicitudine sau din snobism — l-au purtat prin tot locul, dar nu i-au prea intrat în voie... Ele voiau să-l închidă între zidurile cramei domeniilor coroanei de la Segarcea, dar el a ținut morțiș să iese la lumină și să vadă și bordeiele robilor de pe moșie... Gazdele au vrut să-i poarte la unchi de păstrăvi, dar el a plecat dintre sălcii și a intrat în casele flămînde și umilite ale gorjenilor. La încheierea călătoriei, redactorul unui ziar oarecum independent — „Jurnalul" numit — a ținut să-i solicite oaspetelui impresiile de rigoare. Acesta a lăsat impresii „in “dodii" : „Am cunoscut un ținut bogat cu exasperant de mulți oameni săraci. Am cunoscut o Oltenie cu oameni doritori de bine, dar cu vieți strivite de greul unui trai umilit. Cred în puterea de mîine a acestor oameni". Chiar dacă Bardiieu n-a spus lucrurilor cu adevărat pe nume, a știut să fie sincer în părerile lui. Și, mai cu seamă a știut să vadă sevele din noile mlădițe ale viitorului, ajuns azi realitatea prezentă. ★ E pilduitor de știut că numărul oaspeților străini care au vizitat în 1966 regiunea Oltenia trece de cîteva mii. Locurile oltenești au fost vizitate de numeroase delegații de partid și guvernamentale din țările vecine, de oameni de știință și cultură din diverse țări ale lumii, de numeroși turiști. Așa numitele de noi „cărți de aur" aflate la sfaturile populare, în întreprinderi și în instituțiile de cultură, în cooperativele agricole și în gospodăriile de stat, la muzee și-n tot locul, poartă înscrisuri de prețuire pentru ospitalitatea oamenilor acestor plaiuri ale Mioriței, pentru rîvna muncii lor sub călăuzirea unui partid înțelept, pentru firea deschisă, pentru înzestrarea de minte și inimă a oltenilor noștri și pentru vrerea lor de devenire, de înnoire continuă. In anul precedent regiunea Oltenia a fost vizitată de delegații de activiști de partid din Uniunea Sovietică, R.P. Chineză, R.P Bulgaria, R.P. Ungară, R.P. Polonă, ca și ai Partidului Comunist din Finlanda, și Partidului Comunist Francez. Oaspeții au dat o caldă apreciere realizărilor obținute în AL. FIRESCU (Continuare în pag. 3-a) REVELION 1007 LA CEA MAI ÎNALTĂ TENSIUNE Anul acesta, sărbătorile revelionului au fost mai frumoase ca altădată, mai depline, și cu multă fantezie din partea organizatorilor. E un lucru de necontestat. Aș mai zice însă, că în puține alte locuri ale regiunii revelionul a fost atît de bogat, în bucurii ca la „Electroputere“. Sala care a găzduit sutele de muncitori, tehnicieni și ingineri veniți cu familiile lor la petrecerea în colectiv a revelionului a devenit — grație măiestriei atîtor talente și inventivității lor creatoare — un adevărat tărîm de basm. Fiecare lucru fost pus la punct în amăanunt : fiecare lampion, fiecare ghirlandă verde, fiecare estradă, fiecare crîmpei de poveste de pe uriașele panouri, fiecare brad dintr-o adevărată pădure sădită de alaiul carnavalului — au dat un adaus de frumusețe și vigoare. Intr-această incintă (ca de basm, cum spuneam furările după datină, cîntecele săltărețe și pline de foc, îmbrățișările de la Periniță, aleanul flăcăilor prinși în rustem sau legănarea dulce a valsului — au însemnat bucurii dintr-un șirag parcă fără sfîrșit. Tovarășul inginer Alexandru Heinrich, director general, a avut dreptate ca in cuvintul său de întîmpinare a noului an să spună că „revelionul acesta e cu adevărat pe potriva realizărilor din acest an ale uzinei, realizări mărețe, fără precedent chiar. Să închinăm, așadar, — a continuat dînsul — pentru succesele noastre, pentru uzina noastră, pentru viața noastră înfloritoare, pentru România noastră socialistă — țară între țări fericite, pentru cîrmaciul și conducătorul nostru în lupte — pentru Partid!“. La acest toast și la altele semene, glasurile au dat vigoare bucuriei la cea mai înaltă tensiune, a oamenilor. Doi tineri soți — Gheorghe și Ileana Ene ne-au mărturisit „Ne simțim ca în familie“. ■ Ei s-au căsătorit în anul 1966 și fac primul revelion împreună, în această mare și caldă familie, înconjurați de prețuire, de stima și de afecțiunea tuturor. Pentru noul an, tovarășii de muncă și-au urat reciproc cele mai bune urări. Pentru alți doi tineri soți, Gheorghe și Valeria Nicolescu, cineva a făcut o epigramă, sub impulsul momentului: Să v-aducă Anul nou Un copil, dulce cadou Un băiat, poate o fată ori pe amindoi de-odată Sala a izbucnit în aplauze de neoprit bucurîndu-se fiecare pentru bucuria deplină a celor doi tineri soți. „AȘADAR, SA NE BUCURĂM !“... Universitatea craioveană și-a sărbătorit primul ei revelion! In cele două uriașe incinte — holul Universității și Casa de cultură a studenților — s-au împletit simbolic acordurile tradiționalului „Gaudeamus igitur" și cele de „Mulți ani trăiască", cu depline rezonanțe în inimile tuturor. Orchestra studențească „Apollo“ și-a îndreptățit numele, iar talentele de la filologie au știut să arate măiestria lor intr-un „plugușor“, care a fascinat l-am văzut colindînd cu plugușorul pe Stelian Stanciu din anul I al facultății de istorie și pe ceilalți talentați colindători. Din cuvintele uratului cu plugul desprindeai — dacă vrei — fapte de istorie nouă, încununate de dragostea acestor tineri studenți față de partid ! Pentru tot ce-i slovă aleasă Slovă prinsă în mătase Pentru cartea ce ne-arată Care-i viață adevărată Pentru țara noastră-n floare Și pentru partidul mare Pentru gândul lui Mereu luminat Mereu înălțat la mai urâți, măi ! ...Din sute de glasuri răsunau răspunsurile fericite ale sutelor de studenți, aceleași care rosteau în vorbe străbune chemările lui Gaudeamus... URĂRI DE DEPARTE In receptor răsunau mesajele de fericită urare : „Transmitem tuturor tovarășilor noștri de muncă, familiilor și rudelor noastre, prietenilor noștri — cele mai calde urări cu ocazia anului nou. In aceste clipe gîndurile toate sînt către meleagurile noastre românești, la bucuria de Anul Nou a poporului nostru. Ne vom face cu cinste misiunea încredințată“... In ziua de an nou, multe nave severinene au fost călătoare pe Dunăre în sus, spre Viena, Linz, Dessendorf... Colectivul de pe „Mediaș“, „Hațeg“, „Petroșeni“, „Agnita“ și de pe alte nave au trimis grndul lor fericit și simțirile lor cele mai fericite — patriei INTR-UN SAT MULTIMILIONAR ȘI MULTI.... VESTIT Vinurile de Dăbuleni sunt vestite... Roadele muncii unite a Dăbulenilor — tot vestite Faima jocurilor și cîntecelor — de asemenea. Inchipuiți-vă atunci toate aceste haruri adunate laolaltă, la fiecare sărbătoare de revelion „Am petrecut un revelion" strașnic — ne declara în zorii zilei brigadierul Pîrvănuș Ștefan... Un revelion în îndestulare și fericire". Aceleași impresii stăruitoare ne-au împărtășit și președintele cooperativei „Timpuri noi“, Dumitru Pîrvănuș și brigadierul Ion Popa și contabilul Vasile Cazacu, orice om întrebat al satului. „Un revelion în îndestulare și fericire"... Ce simbolic, spus, intr-un sat bîntuit altădată de nisipuri zburătoare și de sărăcie statornică, astăzi ajuns sat multimilionar, CÎNTECELE BUCURIEI La revelionul oamenilor Combinatului chimic din Craiova, la una dintre clipele de însuflețire generală, un harnic muncitor — Nicolae Pîrvu, s-a dovedit tot atît de harnic și la cîntec. In fața admirației tuturor, a cîntat — rînd pe rind — din fluier, cimpoi, clarinet, brînd și nai... Așadar din cinci instrumente populare, vechi cam de cînd neamul... La ceasuri apropiate de miezul nopții, brigada artistică de agitație a rostit un spornic „Plugușor", iar la ceasul cumpenit dintre cei doi ani, oamenii ieșiți la ferestrele locului de revelion au auzit șuierul sirenelor marelui combinat. „Totu-i numai cîntec" ne-a spus maistrul Gherase Deliu, un grai ales de metaforă, inspirat de acele momente de culme emoțională... Erau intr-adevăr, cîntece... Cintece din vremi îndepărtate de năzuințe și cintece ale împlinirilor de astăzi... A. STERIAN O ridicare fericită de pahare și de urări — la Combinatul chimic Craiova. ridicare fericită te pah