Inainte, ianuarie 1967 (Anul 24, nr. 6794-6818)

1967-01-03 / nr. 6794

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al CC al P­ CR*, rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou DRAGI TOVARĂȘI ȘI PRIETENI, CETĂȚENI ȘI CETĂȚENI. Peste cîteva minute, anul 1963 — an în­cununat de mari realizări ale poporului ro­mân in întreaga viață socială, de afirmare activă a țării noastre pe arena internațională — se va adăuga la cronica glorioasă a Republicii Socialiste România, îmbogățind cu o nouă pagină istoria milenară a patriei. Cea mai de seamă realizare obținută de poporul nostru în 1966 este încheierea cu succes a primului an al planului cincinal. Forțele de producție ale țării au continuat să se dezvolte, avuția națională a sporit, s-a ri­dicat nivelul de trai al maselor, s-au petre­cut noi schimbări calitative în direcția dez­voltării democrației, înfloririi națiunii noastre socialiste. Rezultatele de seamă dobîndite în toate domeniile de activitate reprezintă un izvor de îndreptățită mândrie patriotică pentru în­tregul popor. Doresc să evidențiez cu deo­sebire hărnicia, talentul și capacitatea mun­citorilor, țăranilor și intelectualilor, entuzias­mul și abnegația dovedită de toți cei ce muncesc, fără deosebire de naționalitate în­ înfăptuirea politicii marxis­t-leniniste a parti­dului nostru, în vasta activitate închinată propășirii patriei, în acest prag de an nou, conducerea partidului și statului adresează tuturor locui­torilor țării cele mai calde felicitări pentru succesele obținute în măreața operă de con­strucție a României socialiste. DRACI TOVARĂȘI, Întîmpinăm anul 1967 cu încredere și opti­mism, cu hotărîrea nestrămutată de a adăuga­­ noi­­ înfăptuiri edificiului înălțat­ de­ poporul român în anii socialismului, de a face noi pași înainte spre mărețele țeluri stabilite de Con­gresul al IX-lea al partidului. Analizînd sarcinile anului viitor, recenta plenară a Comitetului Central al partidului a subliniat, într-un spirit de înaltă exigență comunistă, necesitatea ridicării pe un plan su­­perior a întregii activități economice, marile îndatoriri ce revin în acest sens organelor de partid și de stat, tuturor oamenilor muncii. Plenara a relevat importanța deosebită a perfecționării muncii în toate direcțiile, în toate sectoarele vieții sociale, aceasta fiind o cerință imperioasă pe care ne-o impune legea dialectică a dezvoltării societății, pe care ne-o dictează răspunderea față de viitorul țării. Dezbaterile Marii Adunări Naționale — înaltul sfat al țării — au evidențiat adeziu­nea deplină a tuturor categoriilor sociale ale țării față de măsurile elaborate de conducerea partidului și statului, hotărîrea fermă a celor ce muncesc de a înfăptui neabătut politica internă și externă a Partidului Comunist Ro­mân — expresie fidelă a intereselor vitale ale întregului popor. Ne exprimăm încrederea că anul care vine va aduce succese tot mai mari în construcția socialismului, în viața minunatului nostru popor, în făurirea viitorului strălucit al scum­pei noastre patrii. Anul care a trecut a fost un an de acti­vitate intensă a partidului și guvernului țarii pe planul politicii internaționale, pentru dez­voltarea și întărirea relațiilor de prietenie și colaborare multilaterală cu toate țările socia­liste, pentru lărgirea cooperării cu toate sta­tele, indiferent de orinduirea lor socială, pen­tru securitate internațională și pace între popoare. Opinia publică din țara noastră, ca și din întreaga lume, a condamnat ferm con­tinuarea și intensificarea războiului agresiv al Statelor Unite împotriva Vietnamului. Partidul și statul nostru, întregul popor cer cu hotărîre să se pună capăt acestei agresiuni, își manifestă activ solidaritatea cu lupta eroi­că a poporului vietnamez, cu lupta popoarelor împotriva colonialismului, a imperialismului, pentru dreptul lor sacru de a-și hotărî singure destinul. Fie ca anul ce vine să înregistreze noi progrese pe calea afirmării principiilor inde­pendenței și suveranității naționale în rela­țiile dintre state, pe calea luptei pentru demo­crație și socialism, să aducă noi împliniri as­pirațiilor poporului român, ca și ale tuturor popoarelor, spre pace și colaborare interna­țională, înainte de a suna prima bătaie de ceas a noului an, să ridicăm paharul pentru­­ toți acei care prin munca lor eroică și entuziastă dau viață politicii partidului : clasa munci­toare, țărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor, pentru Partidul Comunist Român — conducătorul încercat al celor ce muncesc, pentru prosperitatea patriei noastre, Republica Socialistă România, pentru pace și colaborare între popoare. Vă urez, dragi tovarăși, succese și mai mari în muncă, sănătate, fericire în viața perso­nală, împlinirea tuturor dorințelor dumnea­voastră de mai bine, La Mulți ani! ANUL XXIII Nr. 6794 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET pentru stabilirea datei alegerilor de deputați în sfaturile populare comunale. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decre­tează: ART, unic. — Alegerile de deputați pentru sfaturile populare comunale vor avea loc la data de 5 martie 1967. Constituirea sfaturilor populare comunale noi alese se va face după data de 7 martie 1967. Președintele Consiliului de Stat CHIVU STOICA Bucuriile iernii pentru cei mici. MARȚI 3 IANUARIE 1967 4 PAGINI 25 BANI In primele ore In noaptea cînd Cronos în­scria pe răboju-i implacabil primele ore ale noului său născut — 1967, la Termocen­trala din Craiova se aflau la mașini : Ion Gușan, Aurel Mi­­trache, Maxim Radovan, la cazane — Liviu Șerș, Ion Lia, la camera de comandă centrală maistrul Grigore Tosici, iar la postul de diri­jare a întregii uzine — ingi­nerul Alexandru Chirsanov. Pentru ca oamenii să pe­treacă noaptea de revel­ion ca la lumina zilei, cei de la ter­mocentrală au folosit utilajele la parametrii nominali, au tri­mis pe firele de oțel produc­ția maximă de energie elec­trică. „Am început Anul Nou cu brio" și-a exprimat satis­facția inginerul Chirsanov, ceea ce, adăugăm noi, în­seamnă că așa se va merge tot anul. Și, de fapt, așa le dorim să meargă. ★ I. D. Pusă la punct cu toată a­­tenția, locomotiva 142.005 lu­necă ușor pînă ce se lipește de tampoanele trenului 111 venit de la București. In mar­chiza ei, mecanicul Alexandru Lupea și fochistul său pornesc spre Tr. Severin cu accelera­tul ce în fiecare noapte stră­bate ruta fără contenire, pre­cum pendulul unui ceasornic, în timp ce familiile cefe­riștilor, strînse în jurul pomu­lui împodobit frumos, ciocnesc paharele sărbătorește, cei doi se avîntă pe liniile de fier cu viteză și încredere în noile succese ce au să se înscrie in cartea celui de-al doilea an al cincinalului. C. MOȚOC, coresp. ÎN NUMĂRUL DE A Zil • Șantierele sănătății (pag. 2-a) • Cinstirea gospo­­dărilor fruntași (pag. 2-a) • Creatori de frumos (pag. 2-a) • Scrutînd viitorul (pag. 3-a) • Făurar al adîncurilor (pag. 3-a) • Dorința de-a învăța tai­nele științei agrozoo­tehnice (pag. 3-a) evoluție pozitivă a relațiilor dintre țările din Balcani Interviul acordat de președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, ION GHEORGHE MAURER, redacției ziarului bulgar „Otecestven Front" ÎNTREBARE: Care este a­­precierea dv. cu privire la dezvoltarea relațiilor dintre țările balcanice în cursul a­­nului 1966 ? RĂSPUNS . Anul 1966 marcat o evoluție pozitivă a a relațiilor dintre țările din Balcani, o întărire a spiritu­lui de înțelegere și respect între statele și popoarele din această parte a lumii, ceea ce corespunde intereselor lor fundamentale, cauzei păcii și securității în Europa și în întreaga lume. Rezultatele obținute pînă în prezent arată cît de utile și de întemeiate sînt eforturile în vederea transformării a­­cestei regiuni a continentu­lui nostru într-o zonă a păcii și colaborării rodnice. In cursul anului care a trecut, Republica Socialistă România a continuat să mili­teze cu consecvență pentru dezvoltarea relațiilor de prie­tenie și colaborare cu fiecare țară din Balcani, pe baza respectării principiilor suve­ranității, neamestecului în treburile interne, și avanta­jului reciproc. Aceste prin­cipii, care își găsesc o tot mai largă aplicare în rela­țiile interbalcanice, constituie, după părerea noastră, singu­ra bază rațională și accepta­bilă pe care se pot clădi în lumea contemporană re­lații trainice între țări și popoare. Întrebare : Care sînt, după părerea dv., perspecti­vele colaborării dintre țările noastre ce se deschid în Noul an 1967 ? RĂSPUNS : Constatăm cu satisfacție că în anul 1966 s-au intensificat și lărgit în continuare relațiile de strîn­­să prietenie între Republica Socialistă România și Repu­blica Populară Bulgaria, în­tâlnirile și convorbirile între conducătorii de partid și de stat ai Republicii Socialiste România și Republicii Popu­lare Bulgaria au avut o mare însemnătate pentru întărirea prieteniei și colaborării mul­tilaterale dintre partidele, ță­rile și popoarele noastre. Succesele obținute de Ro­mânia și Bulgaria în con­strucția socialistă oferă noi posibilități de lărgire și di­versificare a colaborării fră­țești între cele două țări. Prevederile pentru anul 1967 ale acordurilor de colaborare economică, tehnico-științifică și culturală ilustrează preocu­parea conducerilor de partid și de stat din cele două țări pentru dezvoltarea în conti­nuare a acestor relații, în in­teresul popoarelor român și bulgar, al întăririi sistemu­lui socialist mondial, al con­solidării forțelor progresului și păcii. Folosesc posibilitatea ofe­rită de ziarul Front* pentru a­­ntecestven transmite, cu prilejul Noului An, po­porului frate bulgar cele mai sincere urări de noi succese în muncă, pentru înflorirea patriei sale socialiste, pentru pace în lume. Mesaje de prietenie In vara cu arșiță fierbinte a lui 1936, unul dintre oa­menii de cultură ai Franței — Bardhieu, sociolog repu­tat, a făcut o vizită prin locurile Olteniei. Fire isco­ditoare (de sociolog­­) a vrut să vadă cît mai mul­te­­ fire de om cinstit în e­­sență, a știut să vadă totul cu ochi adevărați. Gazdele — din solicitudine sau din sno­bism — l-au purtat prin tot locul, dar nu i-au prea in­trat în voie... Ele voiau să-l închidă între zidurile cramei domeniilor coroanei de la Se­­garcea, dar el a ținut mor­țiș să iese la lumină și să vadă și bordeiele robilor de pe moșie... Gazdele au vrut să-i poarte la unchi de păs­trăvi, dar el a plecat dintre sălcii și a intrat în casele flămînde și umilite ale gorje­­nilor. La încheierea călătoriei, re­dactorul unui ziar oarecum independent — „Jurnalul" numit — a ținut să-i solicite oaspetelui impresiile de ri­goare. Acesta a lăsat impre­sii „in “dodii" : „Am cunos­cut un ținut bogat cu e­­xasperant de mulți oameni săraci. Am cunoscut o Olte­nie cu oameni doritori de bine, dar cu vieți strivite de greul unui trai umilit. Cred în­ puterea de mîine a aces­tor oameni". Chiar dacă Bardiieu n-a spus lucrurilor cu adevărat pe nume, a știut să fie sincer în părerile lui. Și, mai cu seamă a știut să vadă se­vele din noile mlădițe ale viitorului, ajuns azi realitatea prezentă. ★ E pilduitor de știut că nu­mărul oaspeților străini care au vizitat în 1966 re­giunea Oltenia trece de cî­teva mii. Locurile oltenești au fost vizitate de numeroase delegații de partid și guver­namentale din țările vecine, de oameni de știință și cul­tură din diverse țări ale lu­mii, de numeroși turiști. Așa numitele de noi „cărți de aur" aflate la sfaturile popu­lare, în întreprinderi și în instituțiile de cultură, în coo­perativele agricole și în gos­podăriile de stat, la muzee și-n tot locul, poartă înscri­suri de prețuire pentru ospi­talitatea oamenilor acestor plaiuri ale Mioriței, pentru rîvna muncii lor sub călăuzi­rea unui partid înțelept, pen­tru firea deschisă, pentru în­zestrarea de minte și inimă a oltenilor noștri și pentru vrerea lor de devenire, de înnoire continuă. In anul pre­cedent regiunea Oltenia a fost vizitată de delegații de activiști de partid din Uniunea Sovie­tică, R.P. Chineză, R.P Bul­garia, R.P. Ungară, R.P. Po­lonă, ca și ai Partidului Co­munist din Finlanda, și Parti­dului Comunist Francez. Oas­peții au dat o caldă apre­ciere realizărilor obținute în AL. FIRESCU (Continuare în pag. 3-a) REVELION 1007 LA CEA MAI ÎNALTĂ TENSIUNE Anul acesta, sărbătorile re­velionului au fost mai fru­moase ca altădată, mai de­pline, și cu multă fantezie din partea organizatorilor. E un lucru de necontestat. Aș mai zice însă, că în puține alte locuri ale regiunii re­velionul a fost atît de bogat, în bucurii ca la „Electropu­­tere“. Sala care a găzduit sutele de muncitori, tehnicieni și ingineri veniți cu familiile lor la petrecerea în colectiv a revelionului a devenit — grație măiestriei atîtor talen­te și inventivității lor crea­toare — un adevărat tărîm de basm. Fiecare lucru fost pus la punct în amă­a­nunt : fiecare lampion, fie­care ghirlandă verde, fiecare estradă, fiecare crîmpei de poveste de pe uriașele pa­nouri, fiecare brad dintr-o adevărată pădure sădită de alaiul carnavalului — au dat un adaus de frumusețe și vi­goare. Intr-această incintă (ca de basm, cum spuneam f­­urări­le după datină, cîntecele săl­tărețe și pline de foc, îmbră­țișările de la Periniță, alea­nul flăcăilor prinși în rustem sau legănarea dulce a val­sului — au însemnat bucurii dintr-un șirag parcă fără sfîr­­șit. Tovarășul inginer Alexan­dru Heinrich, director ge­neral, a avut dreptate ca in cuvintul său de întîm­­pinare a noului an să spună că „revelionul acesta e cu a­­devărat pe potriva realizări­lor din acest an ale uzinei, realizări mărețe, fără prece­dent chiar. Să închinăm, așadar, — a continuat dînsul — pentru succesele noastre, pentru u­­zina noastră, pentru viața noastră înfloritoare, pentru România noastră socialistă — țară între țări fericite, pen­tru cîrmaciul și conducătorul nostru în lupte — pentru­­ Partid!“. La acest toast și­­ la altele semene, glasurile au­­ dat vigoare bucuriei la cea­­ mai înaltă tensiune, a oa­­­­menilor. Doi tineri soți — Gheorghe­­ și Ileana Ene ne-au mărturisit­­­ „Ne simțim ca în familie“. ■ Ei s-au căsătorit în anul 1966 și fac primul revelion îm­preună, în această mare și caldă familie, înconjurați de prețuire, de stima și de a­­fecțiunea tuturor. Pentru noul an, tovarășii de muncă și-au urat reciproc cele mai bune urări. Pentru alți doi tineri soți, Gheorghe și Valeria Nicolescu, cineva a făcut o epigramă, sub im­pulsul momentului: Să v-aducă Anul nou Un copil, dulce cadou Un băiat, poate o fată ori pe amindoi de-odată Sala a izbucnit în aplauze de neoprit bucurîndu-se fie­care pentru bucuria depli­nă a celor doi tineri soți. „AȘADAR, SA NE BUCURĂM !“... Universitatea craioveană și-a sărbătorit primul ei revelion! In cele două uriașe incinte — holul Universității și Casa de cultură a studenților — s-au îm­pletit simbolic acordurile tra­diționalului „Gaudeamus igi­­tur" și cele de „Mulți ani trăiască", cu depline rezonanțe în inimile tuturor. Orchestra studențească „Apollo“ și-a în­dreptățit numele, iar talen­tele de la filologie au știut să arate măiestria lor intr-un „plugușor“, care a fascinat l-am văzut colindînd cu plu­­gușorul pe Stelian Stanciu din anul I al facultății de istorie și pe ceilalți talentați colin­dători. Din cuvintele uratului cu plugul desprindeai — dacă vrei — fapte de istorie nouă, încununate de dragostea aces­tor tineri studenți față de partid ! Pentru tot ce-i slovă­ aleasă Slovă prinsă în mătase Pentru cartea ce ne-arată Care-i viață adevărată Pentru țara noastră-n floare Și pentru partidul mare Pentru gândul lui Mereu luminat Mereu înălțat la mai urâți, măi ! ...Din sute de glasuri răsu­nau răspunsurile fericite ale sutelor de studenți, aceleași care rosteau în vorbe străbune chemările lui Gaudeamus... URĂRI DE DEPARTE In receptor răsunau mesa­jele de fericită urare : „Trans­mitem tuturor tovarășilor noș­tri de muncă, familiilor și ru­delor noastre, prietenilor noș­tri — cele mai calde urări cu ocazia anului nou. In aceste clipe gîndurile toate sînt către meleagurile noastre românești, la bucuria de Anul Nou a poporului nostru. Ne vom face cu cinste misiunea încre­dințată“... In ziua de an nou, multe nave severinene au fost că­lătoare pe Dunăre în sus, spre Viena, Linz, Dessendorf... Co­lectivul de pe „Mediaș“, „Ha­țeg“, „Petroșeni“, „Agnita“ și de pe alte nave au trimis grndul lor fericit și simțirile lor cele mai fericite — patriei INTR-UN SAT MULTIMI­LIONAR ȘI MULTI.... VESTIT Vinurile de Dăbuleni sunt vestite... Roadele muncii unite a Dăbulenilor — tot vestite Faima jocurilor și cîntecelor — de asemenea. Inchipuiți-vă atunci toate aceste haruri a­­dunate laolaltă, la fiecare săr­bătoare de revelion „Am petrecut un revelion" strașnic — ne declara în zorii zilei brigadierul Pîrvănuș Ște­fan... Un revelion în îndestu­lare și fericire". Aceleași im­presii stăruitoare ne-au împăr­tășit și președintele coopera­tivei „Timpuri noi“, Dumitru Pîrvănuș și brigadierul Ion Popa și contabilul Vasile Ca­­zacu, orice om întrebat al sa­tului. „Un revelion în îndestulare și fericire"... Ce simbolic, spus, intr-un sat bîntuit altădată de nisipuri zburătoare și de sără­cie statornică, astăzi ajuns sat multimilionar, CÎNTECELE BUCURIEI La revelionul oamenilor Combinatului chimic din Cra­iova, la una dintre clipele de însuflețire generală, un harnic muncitor — Nicolae Pîrvu, s-a dovedit tot atît de harnic și la cîntec. In fața admirației tuturor, a cîntat — rînd pe rind — din fluier, cimpoi, clarinet, brînd și nai... Așa­dar din cinci instrumente populare, vechi cam de cînd neamul... La ceasuri apropiate de miezul nopții, brigada artistică de agitație a rostit un spornic „Plugușor", iar la ceasul cum­­penit dintre cei doi ani, oa­menii ieșiți la ferestrele locu­lui de revelion au auzit șuie­rul sirenelor marelui combi­nat. „Totu-i numai cîntec" ne-a spus maistrul Gherase Deliu, un grai ales de meta­foră, inspirat de acele mo­mente de culme emoțională... Erau intr-adevăr, cîntece... Cintece din vremi îndepărtate de năzuințe și cintece ale îm­plinirilor de astăzi... A. STERIAN O ridicare fericită de pahare și de urări — la Combinatul chimic Craiova. ridicare fericită­­ te pah

Next