Inainte, iunie 1969 (Anul 26, nr. 7542-7566)
1969-06-01 / nr. 7542
Proletari din toate țările, uniti-văi ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.G.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DUMINICA 1 IUNIE 1969 ANUL XXV Nr. 75426 PAGINI 30 BANII a in Editura politică a apărut: Tezele Comitetului Central al Partidului ■ Comunist Român pentru Congresul al X-lea ■ ji al partidului Lucrarea a apărut întrun tiraj de masă 8 m Congresului al X-lea privind planul cincinal pe ale dezvoltării economiei în ultimii patru ani, energia creatoare și eforturile poporului nostru au fost îndreptate spre înfăptuirea amplului program stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român pentru dezvoltarea forțelor de producție, perfecționarea socialiste, a întregii relațiilor economice și sociale a țării. Bilanțul realizărilor pe anii 1966—1968 arată că planul cincinal — elaborat Pe baza directivelor Congresului cuprinzînd prevederi superiioare acestora — se îndeplinește cu succes, obținîndu-se progrese însemnate în toate sectoarele de activitate. Ritmul mediu anual de dezvoltare a industriei în Perioada 1966—1968 a fost de 12,3 la sută, față de 10,8 la sută cii s-a prevăzut în cincinal pentru acești trei ani, realizîndu-se o producție suplimentară de circa 20 miliarde lei. Producția industrială a anului 1968 este mai mare decât cea obținută în decursul primului cincinal 1951—1955. în toate ramurile s-au realizat sporuri importante de producție, iar în cele care au rol esențial pentru progresul întregii economii naționale energia electrică, metalurgia, construcția de mașini și chimia — s-au obținut creșteri superioare față de media pe ansamblul industriei. In anul 1968, producția de energie electrică a ajuns la 27,8 miliarde kWh, sporind cu 62 la sută față de 1960. S-a dezvoltat baza de metal a țării, producția de oțel — de aproape 5 milioane tone — fiind cu 99 la sută mai mare decit la începutul cincinalului. Producția industriei construcțiilor de mașini a crescut cu 56 la sută ; această ramură asigură în prezent circa două treimi din necesarul de utilaje și mașini al economiei. Valorificînd la un nivel mai înalt importante resurse ale țării, chimia — cea mai dinamică ramură industrială — a realizat o producție care a depășit cu 75 la sută nivelul anului 1965. Industria bunurilor de consum a cunoscut, de asemenea, o creștere însemnată : ea produce o gamă mai largă de sortimente și contribuie în mai mare măsură la satisfacerea cerințelor variate ale populației, în perioada 1966—1968, ritmul mediu anual de creștere a producției industriei ușoare a fost de 11,5 la sută, iar cel al industriei alimentare de 7,7 la sută. In acești trei ani s-a asigurat ridicarea nivelului tehnic al producției, s-a asimilat un număr însemnat de produse cu caracteristici tehnico-economice superioare, a sporit capacitatea uzinelor noastre de a rezolva cu succes probleme tehnologice de o tot mai mare complexitate. Agricultura a înregistrat, de asemenea, progrese simțitoare în creșterea și intensificarea producției, punînd mai larg în valoare avantajele formelor socialiste de organizare și rezervele existente în această ramură. Deși condițiile climatice nefavorabile nu au permis realizarea integrală a producțiilor agricole planificate pe 1968, totuși în perioada 1966—1968 s-a obținut o producției globală agricolă care a depășit limita superioară prevăzută în cincinal pentru acești ani cu peste 2 miliarde lei, asigurîndu-se nevoile de consum ale populației, aprovizionarea industriei cu materii prime și disponibilități pentru export. Comparativ cu anii 1963—1965 s-au obținut producții superioare cu 2 milioane de tone la cereale, cu 26,4 la sută la legume și 31—35 la sută la sfecla de zahăr, floarea-soarelui și cartofi. O dată cu industria și agricultura, o dezvoltare continuă au cunoscut transporturile, construcțiile și celelalte ramuri ale producției materiale, care au contribuit la progresul multilateral al patriei. Creșterea potențialului economic al țării a fost asigurată prin înfăptuirea unui susținut program de investiții, în anii 1966—1968, în economia națională s-au investit din fondurile centralizate ale statului circa 155 miliarde lei — cu 2 miliarde lei mai mult decît s-a prevăzut — ceea ce depășește volumul investițiilor realizate în întreaga perioadă 1950—1960. Corespunzător orientărilor stabilite de Congresul al IX-lea, cea mai mare parte a investițiilor a fost îndreptată spre ramurile producției materiale, îndeosebi spre industrie și agricultură. Prin realizarea acestui important volum de investiții, în primii trei ani ai cincinalului au intrat în funcțiune peste 700 noi capacități de producție și obiective industriale importante, au fost modernizate și reutilate numeroase întreprinderi din toate ramurile economiei, s-a extins baza materială a activității științifice și social-culturale ; s-a îmbunătățit, în continuare, repartiția pe teritoriul țării a forțelor de producție, au fost amplasate noi obiective industriale în zonele mai puțin dezvoltate; în industrie și alte ramuri neagricole s-au creat aproape o jumătate de milion de noi locuri de muncă, asigurîndu-se mai buna folosire a forței de muncă și creșterea veniturilor populației, înnoirea și modernizarea mijloacelor de muncă și a proceselor tehnologice, ridicarea nivelului tehnic al producției în toate ramurile, creșterea nivelului de pregătire și a experienței cadrelor, folosirea mai deplină a capacităților de producție și a timpului de lucru în întreprinderi au dus la sporirea productivității muncii, reducerea cheltuielilor de producție și creșterea acumulărilor bănești, mare însemnătate pentru ridicarea eficienței economice au avut-o acțiunile inițiate de partid privind perfecționarea organizării producției și a muncii, reducerea cheltuielilor de producție, sporirea rentabilității — acțiuni care au contribuit la identificarea și punerea în valoare a unor rezerve din economie. Productivitatea muncii pe un salariat a crescut în industrie cu aproape 27 la sută, într-un ritm mediu anual superior celui prevăzut, realizîndu-se pe această cale mai mult de două treimi din sporul producției industriale. Beneficiile obținute peste prevederile inițiale însumează circa 6 miliarde lei. Dezvoltarea economiei naționale a avut loc în condițiile unei mai largi participări a României la schimburile internaționale, la diviziunea internațională socialistă și mondială a muncii. Ritmul mediu anual de creștere comerțului exterior a fost in a perioada 1966—1968 de peste 12 la sută , a sporit ponderea produselor industriale în exportul țării. S-au dezvoltat continuu relațiile comerciale cu țările membre ale C.A.E.R. cu toate țările socialiste ; au fost extinse, totodată, legăturile economice cu alte țări. Realizările obținute în industrie și agricultură, în toate ramurile producției materiale se oglindesc sintetic în dinamica venitului național, care în 1968 a fost cu circa 26 la sută mai mare decît în anul 1965 ; ritmul mediu anual de creștere a venitului național — de 8 la sută — a fost superior celui prevăzut pe primii trei ani din planul cincinal. Pe această bază au fost create condiții ca, paralel cu alocarea unor fonduri sporite pentru acumulare, să se asigure resursele necesare creșterii sistematice a nivelului de trai. începînd cu anul 1967, un mare număr de salariați au beneficiat de sporirea, cu un an mai devreme decît era stabilit, a salariilor mici. Pe baza noului sistem de salarizare pînă în prezent s-a aplicat majorarea salariilor la circa 1,4 milioane salariați. In cursul acestui an se va realiza generalizarea noului sistem de salarizare în toate ramurile de activitate economică și social-culturală, astfel ca în 1970 toți salariații să beneficieze de salarii majorate. Pensia medie a crescut în perioada 1966—1968 cu 39 la sută, față de 35 la sută câi a fost prevăzut în planul cincinal pentru anul 1970 . fost introdus sistemul de penasionare a membrilor cooperativelor agricole de producție ; bursele studenților au fost mărite cu circa 20 la sută ; din anul 1969 au sporit alocațiile de stat pentru copii. Cheltuielile social-culturale din bugetul statului au crescut cu 37 la sută — de la 22,4 miliarde lei în 1965, la aproape 31 miliarde lei în 1968 — contribuind, alături de creșterea veniturilor directe, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. în această perioadă s-a dezvoltat baza materială și s-a îmbunătățit activitatea în domeniul învățămîntului, culturii, ocrotirii sănătății. Eforturi continue s-au făcut pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit ale populației : înrimii trei ani ai cincinalului s-au construit din fondurile statului 159 000 de apartamente; peste au fost luate măsuri pentru diversificarea construcțiilor de locuințe și sprijinirea populației în construcția de locuințe proprietate personală. Cu toate că în cursul cincinalului au fost majorate unele tarife și prețuri, datorită faptului că veniturile sectoarelor respective nu acopereau cheltuielile, se prelimina ca nivelul salariului real să sporească pină la sfîrșitul cincinalului cu cca. 23 la sută, situîndu-se între limitele de 20—25 la sută înscrise în directivele Congresului al IX-lea al partidului. Se prevede, de asemenea, că în 1970 se vor realiza sarcinile stabilite de congres cu privire la creșterea veniturilor reale ale țărănimii. Pe baza programului stabilit de Congresul al IX-lea și de Conferința Națională a Partidului Comunist Român din decembrie 1967, a fost adoptat și este în curs de aplicare un complex de măsuri privind îmbunătățirea continuă a organizării societății noastre, perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale. în timpul scurt care a trecut de la adoptarea acestor măsuri viața a demonstrat utilitatea și viabilitatea lor, faptul că ele creează condiții pentru stimularea inițiativei maselor de oameni ai muncii, pentru ridicarea eficienței economice în toate sectoarele de activitate. Desfășurarea activității economice în primele luni ale anului 1969 evidențiază că planul pe acest an se înfăptuiește în bune condițiuni. Oamenii muncii, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, desfășoară o activitate intensă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor luate în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Există toate premisele ca, încă din 1969, să fie atins nivelul stabilit pentru 1970 — anul final al cincinalului — la o serie de produse importante cum sunt : aluminiu, cazane de abur industriale, motoare cu combustie internă, aparate electrice de măsură, control, mijloace de automatizare, mașini și utilaje pentru industria metalurgică, industria materialelor de construcții și industria ușoară, vagoane de marfă, ciment, medicamente, țesături tip bumbac, încălțăminte, conserve de carne, de pește și de legume, lapte de consum și altele. Realizările din primii 3 ani ai cincinalului și mersul îndeplinirii planului pe acest an dovedesc în mod convingător că sunt create condiții ca sarcinile cu privire la creșterea producției industriale în anul 1970 față de 1965 cu 66 —73 la sută și într-un ritm mediu anual de 10,6—11,6 la sută să se realizeze peste limita superioară. Rezultatele obținute pînă în prezent arată că este pe deplin posibil ca ritmurile și proporțiile dezvoltării economiei, principalele nivele ale producției materiale prevăzute în cincinalul actual să fie îndeplinite și depășite. Din analiza mersului economiei se desprinde însă că, pe lângă succesele dobindite în acești ani, în anumite ramuri și sectoare de activitate s-au manifestat și neajunsuri, în unele cazuri investițiile se realizează la costuri nejustificat de mari, cu durate lungi de execuție. Datorită întîrzierilor în elaborarea proiectelor și documentațiilor tehnice, în contractarea instalațiilor din țară și din import, o serie de capacități de producție, îndeosebi din chimie, metalurgie, prelucrarea lemnului și industria alimentară, nu au fost date în producție la termenul planificat; unele întreprinderi puse în funcțiune lucrează încă sub nivelul parametrilor tehnico-economici proiectați. La îngrășăminte chimice, cauciuc sintetic, plăci aglomerate și fibro-lemnoase, unele produse din industria alimentară realizările sunt sub prevederile cincinalului. Neajunsuri importante au existat în aprovizionarea cu materiale și utilaje ; ele au influențat negativ ritmicitatea producției, gradul de folosire a capacităților, nivelul productivității muncii, în multe întreprinderi, cheltuielile materiale sunt ridicate, rentabilitatea nu corespunde gradului de dotare tehnică a producției. Este necesar ca întreprinderile, centralele industriale, ministerele și celelalte organe centrale să ia toate măsurile pentru eliminarea acestor lipsuri, pentru perfecționarea organizării producției și a muncii și îmbunătățirea continuă a activității economice. Realizările dobindite în anii cincinalului pe tărîmul dezvoltării economice și sociale a țării au cerut eforturi susținute din partea întregului popor. Prin munca rodnică și însuflețită a clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, a maselor largi de cetățeni, fără deosebire de naționalitate. România socialistă înaintează neabătut pe drumul progresului și prosperității. La aniversarea unui sfert de veac de la Eliberare, poporul nostru înfăptuind politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român, se prezintă cu succese remarcabile în dezvoltarea economiei și culturii, în toate domeniile vieții sociale și de stat și este ferm hotărît să asigure construcția victorioasă a socialismului și comunismului în patria noastră. PROIECT RiflBBaai al Partidului Comunist Român anii 1971 -1975 și liniile directoare i naționale pe perioada 1976-1980 a ma'M Partidul Comunist Român pune în centrul politicii sale economice continuarea în ritm înalt a procesului de edificare a unei economii moderne — bazată pe o industrie puternică și o agricultură înaintată. De folosirea cuceririlor revoluției tehnico-științifice contemporane și valorificarea superioară a resurselor țării, pe utilizarea intensivă a întregului potențial de producție, pe o înaltă productivitate a muncii sociale — în vederea asigurării condițiilor pentru satisfacerea în tot mai largă măsură a cerințelor materiale și spirituale ale membrilor societății. Aceasta va avea o importanță hotărîtoare pentru apropierea țării noastre de nivelul statelor cu economie avansată, pentru făurirea multilaterală și deplină a socialismului, crearea condițiilor necesare trecerii treptate spre comunism, pentru creșterea contribuției României la întărirea sistemului mondial socialist, la afirmarea ideilor socialismului în lume. Obiectivele și sarcinile principale ale dezvoltării economice, pe perioada 1971—1980 sunt următoarele : 1. Continuarea susținută a industrializării țării, creșterea aportului industriei — ramură conducătoare a economiei la sporirea venitului național, la satisfacerea nevoilor productive și de consum interne, la extinderea cooperării și schimburilor comerciale cu alte țări, asigurînd participarea mai activă a țării noastre la circuitul economic mondial. Trăsătura de bază a dezvoltării industriei noastre în perioada următoare va fi îmbunătățirea structurii sale, creșterea accentuată a unor ramuri moderne, strîns legate de progresul tehnico-științific contemporan, pentru se asigura valorificarea superioară a resurselor materiale și a capacității tehnice a forței de muncă, ridicarea productivității muncii sociale. Se vor dezvolta mai intens industria electrotehnică și electronică, producția elementelor de automatizare, fabricația de mașini-unelte de înaltă tehnicitate, de utilaje tehnologice și instalații complexe. In concordanță cu cerințele calitativ noi ale dezvoltării industriei, va fi îmbunătățită structura producției de metal, punîndu-se accent pe creșterea ponderii oțelurilor aliate și de calitate superioară. Industria chimică va cunoaște o dezvoltare accelerată, sporindu-se cu precădere producția de fire și fibre sintetice, mase plastice, îngrășăminte chimice. Va fi lărgită și modernizată baza energetică. O atenție deosebită se va acorda extinderii și diversificării producției bunurilor de consum, corespunzător creșterii puterii de cumpărare și a cerințelor populației. 2. Accelerarea procesului de dezvoltare intensivă a agriculturii, prin folosirea mai bună a pământului, realizarea unui amplu program de irigații, chimizarea complexă, dotarea cu o gamă variată de tractoare și mașini agricole moderne, pentru a asigura producții înalte și stabile, aprovizionarea populației cu mărfuri agroalimentare și a industriei cu materii prime, precum și creșterea resurselor de export. Se va dezvolta și perfecționa activitatea sectorului agricol de stat, va continua consolidarea economico-organizatorică a unităților cooperatiste. 3. înfăptuirea unui program susținut de investiții, în scopul extinderii și perfecționării bazei tehnico-materiale a societății, sporirii avuției naționale. Fondurile de investiții vor fi dirijate cu prioritate spre dezvoltarea producției materiale. O deosebită atenție se va acorda reducerii duratei de execuție a lucrărilor, scăderii ponderii construcțiilor în totalul investițiilor, creșterii eficienței economice a investițiilor, obținerii unui sportu mai mare de producție și de venit național la fiecare leu investit. Se va urmări îmbunătățirea în continuare a repartizării teritoriale a forțelor de producție. » 4. Promovarea largă a progresului tehnic în economia națională, extinderea proceselor tehnologice avansate, introducerea tehnicii electronice de calcul în producție și gestiune, ridicarea calității produselor și asimilarea de noi produse, în pas cu cerințele revoluției tehnico-științifice, cu exigențele crescînde ale pieței interne și externe. La soluționarea problemelor pe care le ridică progresul tehnic în economie, o contribuție sporită trebuie să aducă cercetarea științifică, activitatea de concepție proprie. 5. Ridicarea în ritm susținut a productivității muncii în toate ramurile economiei naționale pe baza perfecționării și modernizării proceselor de producție, a organizării științifice a producției și a muncii, creșterii calificării și specializării cadrelor, utilizării complete a timpului de lucru, raționalizării consumului de muncă în fiecare unitate și la scara întregii societăți. 6. Creșterea permanentă a eficienței economice — factor hotărîtor al dinamismului economic — trebuie să stea la baza întregii activități economice. Este necesar ca în toate ramurile și întreprinderile să fie accelerată viteza de rotație a fondurilor materiale și bănești, să se intensifice preocuparea pentru folosirea cu maximum de randament mijloacelor de producție, pentru economisirea fondurilor materiale, reducerea prețului de cost și creșterea rentabilității. 7. Dezvoltarea învățămîntului de toate gradele, continua lui modernizare, în vederea satisfacerii cerințelor crescînde de muncitori calificați, cadre medii de specialitate, subingineri și cadre cu studii superioare, cerințe determinate de progresul economic și social al țării , se vor crea condiții pentru ridicarea nivelului general de cultură al populației. 8. Extinderea relațiilor de colaborare economică internațională, dezvoltarea comerțului exterior, îmbunătățirea structurii acestuia și ridicarea eficienței sale. Va trebui promovată pe scară largă cooperarea în producție, tehnică și în cercetarea științifică — formă superioară a relațiilor economice între state. Dezvoltînd colaborarea economică și tehnico-științifică cu statele membre ale C.A.E.R. și cu celelalte țări socialiste, România va extinde totodată relațiile cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială, va participa activ la diviziunea internațională socialistă a muncii și la diviziunea mondială. 9. Ridicarea continuă a bunăstării poporului — țelul suprem al întregii activități a partidului și statului nostru. Calea principală de creștere a nivelului de trai o va constitui sporirea veniturilor directe, rezultate din aplicarea consecventă a repartiției socialiste după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii ; se va urmări ca principiul cointeresării materiale să se înfăptuiască în cadrul unui raport rațional și echitabil între veniturile diferitelor categorii de oameni ai muncii. Va fi dezvoltată construcția de locuințe, se va extinde baza materială a învățămîntului și culturii, a ocrotirii sănătății. I. Obiectivele și sarcinile de bază ale dezvoltării economiei naționale în perioada 1971 — 1980 Potrivit obiectivelor și sarcinilor dezvoltării economiei naționale în perspectivă, se stabilesc următoarele directive pentru perioada 1971— 1975, pe baza cărora se va elabora proiectul planului cincinal, care va fi supus spre dezbatere și adoptare Marii Adunări Naționale în anul 1970. Investițiile centralizate din fondurile statului (pe perioada de 5 ani) — miliarde Veniturile reale ale țărănimii provenite din producția a fi. Dezvoltarea economiei naționale In perioada 1971-1975 Principalii indicatori orientativi ai dezvoltării economiei naționale pe perioada 1971-1975 Anul 1975 față Ritm mediu de 1970 anual în perioada 1971— _________________________________________________ 1975 Producția globală industrială 150—157 8,5—9,5 Producția globală agricolă (media anuală pe perioada de 5 ani) 128—131 5,0—5,5 Productivitatea muncii pe un salariat — în industrie 137—140 6,5—7,0 — în construcții,montaj 127—131 5,0—5,5 — în transporturi feroviare 133—135 5,9—6,2 Reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producție marfă în industria de stat 6— 7 — Volumul comerțului (pe perioada de 5 ani) exterior 140—145 — lei 420—435 — Venitul național 145—150 7,7—8,5 Venitul național pe un locuitor 137—142 6,5—7,3 Creșterea numărului de salariați în economia națională (mii persoane) 400—500 — Fondul de salarii 130—135 5,4—6,2 Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul 130—135 5,4—6,2 Salariul real 116—120 3,0—3,7 gricolă 115—120 2,9—3.7 Industria în perioada 1971—1975, unde producție va crește, în inedustria se va dezvolta într-un cie. cu 9—10 la sută anual, ritm mediu anual de 8,5—9,5 iar producția bunurilor de la sută, producția globală in consum cu 7—8 la sutădustrială urmînd să crească La principalele produse se cu 50—57 la sută în 1975 față va urmări realizarea următoare 1970. Industria mijloacelor relor nivele orientative : Unitatea 1975 nivelul anului de 1975 față de măsură 1970 — 60 Energie electrică mid.kWh 55 — 57 156 162 Cărbune extras mil.tone 36 — 38 154 163 Țiței mil.tone 13,1— 13,5 98,5—101,5 Gaz metan mld.mc. 22 — 24 U8 —129 (Continuare in pag. a II-a)