Inainte, iunie 1969 (Anul 26, nr. 7542-7566)

1969-06-01 / nr. 7542

Proletari din toate țările, uniti-vă­­i ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.G.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DUMINICA 1 IUNIE 1969 ANUL XXV Nr. 7542­6 PAGINI 30 BANII a in Editura politică a apărut: Tezele Comitetului Central al Partidului ■ Comunist Român pentru Congresul al X-lea ■ j­i al partidului Lucrarea a apărut întrun tiraj de masă 8 m Congresului al X-lea privind planul cincinal pe ale dezvoltării economiei în ultimii patru ani, ener­gia creatoare și eforturile po­porului nostru au fost îndrep­tate spre înfăptuirea amplu­lui program stabilit de Con­gresul al IX-lea al Partidului Comunist Român pentru dez­voltarea forțelor de produc­ție, perfecționarea socialiste, a întregii relațiilor e­­conomice și sociale a țării. Bilanțul realizărilor pe anii 1966—1968 arată că planul cincinal — elaborat Pe baza directivelor Congresului cuprinzînd prevederi superi­­i­oare acestora — se îndepli­nește cu succes, obținîndu-se progrese însemnate în toate sectoarele de activitate. Ritmul mediu anual­ de dez­voltare a industriei în Peri­oada 1966­—1968 a fost de 12,3 la sută, față de 10,8 la sută cii s-a prevăzut în cincinal pentru acești trei ani, reali­­zîndu-se o producție supli­mentară de circa 20 miliarde lei. Producția industrială a anului 1968 este mai mare decât cea obținută în decursul primului cincinal 1951—1955. în toate ramurile s-au rea­lizat sporuri importante de producție, iar în cele care au rol esențial pentru progresul întregii economii naționale energia electrică, metalurgia, construcția de mașini și chi­mia — s-au obținut creșteri superioare față de media pe ansamblul industriei. In anul 1968, producția de energie electrică a ajuns la 27,8 miliarde kWh, sporind cu 62 la sută față de 1960. S-a dezvoltat baza de metal a țării, producția de oțel — de aproape 5 milioane tone — fiind cu 99 la sută mai mare decit la începutul cin­cinalului. Producția industri­ei construcțiilor de mașini a crescut cu 56 la sută ; aceas­tă ramură asigură în prezent circa două treimi din nece­sarul de utilaje și mașini al economiei. Valorificînd la un nivel mai înalt importante resurse ale țării, chimia — cea mai dinamică ramură in­dustrială — a realizat o pro­ducție care a depășit cu 75 la sută nivelul anului 1965. Indus­tria bunurilor de consum a cunoscut, de asemenea, o creș­tere însemnată : ea produce o gamă mai largă de­ sortimente și contribuie în mai mare măsură la satisfacerea cerin­țelor variate ale populației, în perioada 1966—1968, rit­mul mediu anual de crește­re a producției industriei u­­șoare a fost de 11,5 la sută, iar cel al industriei alimen­tare de 7,7 la sută. In acești trei ani s-a asigu­rat ridicarea nivelului tehnic al producției, s-a asimilat un număr însemnat de produse cu caracteristici tehnico-eco­­nomice superioare, a sporit capacitatea uzinelor noastre de a rezolva cu succes pro­bleme tehnologice de o tot mai mare complexitate. Agricultura a înregistrat, de asemenea, progrese simțitoare în creșterea și intensificarea producției, punînd mai larg în valoare avantajele formelor socialiste de organizare și re­zervele existente în această ramură. Deși condițiile clima­tice nefavorabile nu au per­mis realizarea integrală a producțiilor agricole planifi­cate pe 1968, totuși în peri­oada 1966—1968 s-a obținut o producției globală agricolă care a depășit limita superi­oară prevăzută în cincinal pentru acești ani cu peste 2 miliarde lei, asigurîndu-se nevoile de consum ale popu­lației, aprovizionarea industri­ei cu materii prime și dispo­nibilități pentru export. Com­parativ cu anii 1963—1965 s-au obținut producții supe­rioare cu 2 milioane de tone la cereale, cu 26,4 la sută la legume și 31—35 la sută la sfecla de zahăr, floarea-soare­­lui și cartofi. O dată cu industria și agri­cultura, o dezvoltare continuă au cunoscut transporturile, construcțiile și celelalte ra­muri ale producției materiale, care au contribuit la progre­sul multilateral al patriei. Creșterea potențialului eco­­nomic al țării a fost asigura­tă prin înfăptuirea unui sus­ținut program de investiții, în anii 1966—1968, în economia națională s-au investit din fondurile centralizate ale sta­tului circa 155 miliarde lei — cu 2 miliarde lei mai mult decît s-a prevăzut — ceea ce depășește volumul investiții­lor realizate în întreaga pe­rioadă 1950—1960. Corespun­zător orientărilor stabilite de Congresul al IX-lea, cea mai mare parte a investițiilor a fost îndreptată spre ramurile producției materiale, îndeo­sebi spre industrie și agricul­tură. Prin realizarea acestui important volum de investiții, în primii trei ani ai cincina­lului au intrat în funcțiune peste 700 noi capacități de producție și obiective industri­ale importante, au fost m­­o­­dernizate și reutilate nume­roase întreprinderi din toate ramurile economiei, s-a ex­tins baza materială a activi­tății științifice și social-cultu­­rale ; s-a îmbunătățit, în con­tinuare, repartiția pe terito­riul țării a forțelor de pro­ducție, au fost amplasate noi obiective industriale în zonele mai puțin dezvoltate; în in­dustrie și alte ramuri neagri­cole s-au creat aproape o ju­mătate de milion de noi locuri de muncă, asigurîn­­du-se mai buna folosire a for­ței de muncă și creșterea­­ ve­niturilor populației, înnoirea și modernizarea mijloacelor de muncă și a proceselor tehnologice, ridica­rea nivelului tehnic al pro­ducției în toate ramurile, creș­terea nivelului de pregătire și a experienței cadrelor, folo­sirea mai deplină a capacită­ților de producție și a timpu­lui de lucru în întreprinderi au dus la sporirea productivi­tății muncii, reducerea cheltu­ielilor de producție și crește­rea acumulărilor bănești, mare însemnătate pentru ri­­­dicarea eficienței economice au avut-o acțiunile inițiate de partid privind perfecționarea organizării producției și a muncii, reducerea cheltuieli­lor de producție, sporirea ren­tabilității — acțiuni care au contribuit la identificarea și punerea în valoare a unor re­zerve din economie. Produc­tivitatea muncii pe un sala­riat a crescut în industrie cu aproape 27 la sută, într-un ritm mediu anual superior ce­lui prevăzut, realizîndu-se pe această cale mai mult de două treimi din sporul pro­ducției industriale. Beneficii­le obținute peste prevederile inițiale însumează circa 6 mi­liarde lei. Dezvoltarea economiei na­ționale a avut loc în condi­țiile unei mai largi partici­pări a României la schimbu­rile internaționale, la divizi­unea internațională socialistă și mondială a muncii. Ritmul mediu anual de creștere comerțului exterior a fost in a perioada 1966—1968 de peste 12 la sută , a sporit ponderea produselor industriale în ex­portul țării. S-au dezvoltat continuu relațiile comerciale cu țările membre ale C.A.E.R. cu toate țările socialiste ; au fost extinse, totodată, legătu­rile economice cu alte țări. Realizările obținute în in­dustrie și agricultură, în toa­te ramurile producției mate­riale se oglindesc sintetic în dinamica venitului național, care în 1968 a fost cu circa 26 la sută mai mare decît în anul 1965 ; ritmul mediu a­­nual de creștere a venitului național — de 8 la sută — a fost superior celui prevăzut pe primii trei ani din planul cincinal. Pe această bază au fost create condiții ca, paralel cu alocarea unor fonduri sporite pentru acumulare, să se asi­gure resursele necesare creș­terii sistematice a nivelului de trai. începînd cu anul 1967, un mare număr de salariați au beneficiat de sporirea, cu un an mai devreme decît era stabilit, a salariilor mici. Pe baza noului sistem de salari­zare pînă în prezent s-a a­­plicat majorarea salariilor la circa 1,4 milioane salariați. In cursul acestui an se va rea­liza generalizarea noului sis­tem de salarizare în toate ra­murile de activitate economi­că și social-culturală, astfel ca în 1970 toți salariații să beneficieze de salarii majo­rate. Pensia medie a crescut în perioada 1966—1968 cu 39 la sută, față de 35 la sută câi a fost prevăzut în planul cin­cinal pentru anul 1970 . fost introdus sistemul de pen­a­sionare a membrilor coope­rativelor agricole de produc­ție ; bursele studenților au fost mărite cu circa 20 la sută ; din anul 1969 au sporit alocațiile de stat pentru copii. Cheltuielile social-culturale din bugetul statului au cres­cut cu 37 la sută — de la 22,4 miliarde lei în 1965, la aproa­pe 31 miliarde lei în 1968 — contribuind, alături de crește­rea veniturilor directe, la ri­dicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. în această perioadă s-a dezvoltat baza materială și s-a îmbunătățit activitatea în domeniul învă­­țămîntului, culturii, ocrotirii sănătății. Eforturi continue s-au făcut pentru îmbunătă­țirea condițiilor de locuit ale populației : în­­­rimii trei ani ai cincinalului s-au construit din fondurile statului 159 000 de apartamente; peste au fost luate măsuri pentru di­versificarea construcțiilor de locuințe și sprijinirea popu­lației în construcția de locuințe proprietate personală. Cu toate că în cursul cin­cinalului au fost majorate u­­nele tarife și prețuri, datori­tă faptului că veniturile sec­toarelor respective nu acope­reau cheltuielile, se prelimi­na ca nivelul salariului real să sporească pină la sfîrșitul cincinalului cu cca. 23 la sută, situîndu-se între limite­le de 20—25 la sută înscrise în directivele Congresului al IX-lea al partidului. Se pre­vede, de asemenea, că în 1970 se vor realiza sarcinile stabi­lite de congres cu privire la creșterea veniturilor reale ale țărănimii. Pe baza programului sta­bilit de Congresul al IX-lea și de Conferința Națională a Partidului Comunist Român din decembrie 1967, a fost a­­doptat și este în curs de apli­care un complex de măsuri privind îmbunătățirea conti­nuă a organizării so­cietății noastre, perfecționa­rea conducerii și planificării economiei naționale. în tim­pul scurt care a trecut de la adoptarea acestor măsuri via­ța a demonstrat utilitatea și viabilitatea lor, faptul că ele creează condiții pentru sti­mularea inițiativei maselor de oameni ai muncii, pentru ridicarea eficienței economice în toate sectoarele de activi­tate. Desfășurarea activității e­­conomice în primele luni ale anului 1969 evidențiază că planul pe acest an se înfăp­tuiește în bune condițiuni. Oa­menii muncii, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, desfășoară o activitate intensă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angaja­mentelor luate în cinstea ce­lui de-al X-lea Congres al partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Există toate premisele ca, încă din 1969, să fie atins nivelul stabilit pentru 1970 — anul final al cincinalului — la o serie de produse impor­tante cum sunt : aluminiu, ca­zane de abur industriale, mo­toare cu combustie internă, aparate electrice de măsură, control, mijloace de auto­matizare, mașini și utilaje pentru industria metalurgică, industria materialelor de­ con­strucții și industria ușoară, vagoane de marfă, ciment, medicamente, țesături tip bumbac, încălțăminte, conser­ve de carne, de pește și de legume, lapte de consum și altele. Realizările din primii 3 ani ai cincinalului și mersul în­deplinirii planului pe acest an dovedesc în mod convin­gător că sunt create condiții ca sarcinile cu privire la creș­terea producției industriale în anul 1970 față de 1965 cu 66 —73 la sută și într-un ritm mediu anual de 10,6—11,6 la sută să se realizeze peste li­mita superioară. Rezultatele obținute pînă în prezent ara­tă că este pe deplin posibil ca ritmurile și proporțiile dezvoltării economiei, princi­palele nivele ale producției materiale prevăzute în cinci­nalul actual să fie îndeplinite și depășite. Din analiza mersului eco­nomiei se desprinde însă că, pe lângă succesele dobindite în acești ani, în anumite ra­muri și sectoare de activitate s-au manifestat și neajunsuri, în unele cazuri investițiile se realizează la costuri nejusti­­ficat de mari, cu durate lungi de execuție. Datorită întîrzierilor în elaborarea pro­iectelor și documentațiilor tehnice, în contractarea insta­lațiilor din țară și din im­port, o serie de capacități de producție, îndeosebi din chi­mie, metalurgie, prelucrarea lemnului și industria alimen­tară, nu au fost date în pro­ducție la termenul planificat; unele întreprinderi puse în funcțiune lucrează încă sub nivelul parametrilor tehnic­o-e­conomici pro­iectați. La îngrășăminte chimice, cauciuc sintetic, plăci aglomerate și fibro-lem­­noase, unele produse din in­dustria alimentară realizările sunt sub prevederile cincina­lului. Neajunsuri importante au existat în aprovizionarea cu materiale și utilaje ; ele au influențat negativ ritmici­tatea producției, gradul de fo­losire a capacităților, nivelul productivității muncii, în multe întreprinderi, cheltuie­lile materiale sunt ridicate, rentabilitatea nu corespunde gradului de dotare tehnică a producției. Este necesar ca în­treprinderile, centralele indus­triale, ministerele și celelalte organe centrale să ia toate măsurile pentru eliminarea acestor lipsuri, pentru perfec­ționarea organizării produc­ției și a muncii și îmbunătăți­rea continuă a activității e­­conomice. Realizările dobindite în anii cincinalului pe tărîmul dezvoltării economice și so­ciale a țării au cerut eforturi susținute din partea întregu­lui popor. Prin munca rod­nică și însuflețită a clasei muncitoare, țărănimii, intelec­tualității, a maselor largi de cetățeni, fără deosebire de naționalitate. România socia­listă înaintează neabătut pe drumul progresului și pros­perității. La aniversarea unui sfert de veac de la Eliberare, poporul nostru înfăptuind po­litica marxist-leninistă a Par­tidului Comunist Român, se prezintă cu succese remarca­bile în dezvoltarea economiei și culturii, în toate domenii­le vieții sociale și de stat și este ferm hotărît să asigure construcția victorioasă a so­cialismului și comunismului în patria noastră. PROIECT R­iflBBaai al Partidului Comunist Român anii 1971 -1975 și liniile directoare­ i naționale pe perioada 1976-1980 a ma'M Partidul Comunist Român pune în centrul politicii sale economice continuarea în ritm înalt a procesului de e­­dificare a unei economii mo­derne — bazată pe o industrie puternică și o agricultură înaintată. De folosirea cuceri­rilor revoluției tehnico-științi­­fice contemporane și valori­ficarea superioară a resurse­lor țării, pe utilizarea inten­sivă a întregului potențial de producție, pe o înaltă produc­tivitate a muncii sociale — în vederea asigurării condi­țiilor pentru satisfacerea în tot mai largă măsură a ce­rințelor materiale și spiritua­le ale membrilor societății. Aceasta va avea o importan­ță hotărîtoare pentru apropi­erea țării noastre de nivelul statelor cu economie avansa­tă, pentru făurirea multilate­rală și deplină a socialismu­lui, crearea condițiilor nece­sare trecerii treptate spre co­munism, pentru creșterea con­tribuției României la întări­rea sistemului mondial socia­list, la afirmarea ideilor so­cialismului în lume. Obiectivele și sarcinile prin­cipale ale dezvoltării econo­mice, pe perioada 1971—1980 sunt următoarele : 1. Continuarea susținută a industrializării țării, creșterea aportului industriei — ramură conducătoare a economiei la sporirea venitului național, la satisfacerea nevoilor produc­tive și de consum interne, la extinderea cooperării și schimburilor comerciale cu alte țări, asigurînd participa­rea mai activă a țării noastre la circuitul economic mondial. Trăsătura de bază a dez­voltării industriei noastre în perioada următoare va fi îm­bunătățirea structurii sale, creșterea accentuată a unor ramuri moderne, strîns lega­te de progresul tehnico-știin­­țific contemporan, pentru se asigura valorificarea supe­­­rioară a resurselor materiale și a capacității tehnice a for­ței de muncă, ridicarea pro­ductivității muncii sociale. Se vor dezvolta mai intens in­dustria electrotehnică și elec­tronică, producția elemente­lor de automatizare, fabrica­ția de mașini-unelte de înaltă tehnicitate, de utilaje tehnolo­gice și instalații complexe. In concordanță cu cerințele ca­litativ noi ale dezvoltării in­dustriei, va fi îmbunătățită structura producției de metal, punîndu-se accent pe crește­rea ponderii oțelurilor aliate și de calitate superioară. In­dustria chimică va cunoaște o dezvoltare accelerată, spo­­rindu-se cu precădere produc­ția de fire și fibre sintetice, mase plastice, îngrășăminte chimice. Va fi lărgită și mo­dernizată baza energetică. O atenție deosebită se va a­­corda extinderii și diversifi­cării producției bunurilor de consum, corespunzător crește­rii puterii de cumpărare și a cerințelor populației. 2. Accelerarea procesului de dezvoltare intensivă a a­­griculturii, prin folosirea mai bună a pământului, realizarea unui amplu program de iri­gații, chimizarea complexă, dotarea cu o gamă variată de tractoare și mașini agricole moderne, pentru a asigura producții înalte și stabile, a­­provizionarea populației cu mărfuri agroalimentare și a industriei cu materii prime, precum și creșterea resurse­lor de export. Se va dezvolta și perfecționa activitatea sec­torului agricol de stat, va continua consolidarea econo­­mico-organizatorică a unită­ților cooperatiste. 3. înfăptuirea unui program susținut de investiții, în sco­pul extinderii și perfecționă­rii bazei tehnico-materiale a societății, sporirii avuției na­ționale. Fondurile de investi­ții vor fi dirijate cu priorita­te spre dezvoltarea producției materiale. O deosebită aten­ție se va acorda reducerii du­ratei de execuție a lucrări­lor, scăderii ponderii con­strucțiilor în totalul investiți­ilor, creșterii eficienței eco­nomice a investițiilor, obține­rii unui spor­tu­ mai mare de producție și de venit național la fiecare leu investit. Se va urmări îmbunătățirea în con­tinuare a repartizării terito­riale a forțelor de producție. » 4. Promovarea largă a pro­gresului tehnic în economia națională, extinderea procese­lor tehnologice avansate, in­troducerea tehnicii electro­nice de calcul în producție și gestiune, ridicarea calității produselor și asimilarea de noi produse, în pas cu cerin­țele revoluției tehnico-științi­­fice, cu exigențele crescînde ale pieței interne și externe. La soluționarea problemelor pe care le ridică progresul tehnic în economie, o contri­buție sporită trebuie să aducă cercetarea științifică, activita­tea de concepție proprie. 5. Ridicarea în ritm susți­nut a productivității muncii în toate ramurile economiei naționale pe baza perfecțio­nării și modernizării procese­lor de producție, a organiză­rii științifice a producției și a muncii, creșterii calificării și specializării cadrelor, utiliză­rii complete a timpului de lucru, raționalizării consumu­lui de muncă în fiecare uni­tate și la scara întregii soci­etăți. 6. Creșterea permanentă a eficienței economice — factor hotărîtor al dinamismului e­­conomic — trebuie să stea la baza întregii activități econo­mice. Este necesar ca în toate ramurile și întreprinderile să fie accelerată viteza de rota­ție a fondurilor materiale și bănești, să se intensifice pre­ocuparea pentru folosirea cu maximum de randament mijloacelor de producție, pen­­­tru economisirea fondurilor materiale, reducerea prețului de cost și creșterea rentabili­tății. 7. Dezvoltarea învățămîntu­­lui de toate gradele, continua lui modernizare, în vederea satisfacerii cerințelor crescîn­de de muncitori calificați, ca­dre medii de specialitate, sub­­ingineri și cadre cu studii su­perioare, cerințe determinate de progresul economic și so­cial al țării , se vor crea con­diții pentru ridicarea nivelu­lui general de cultură al populației. 8. Extinderea relațiilor de colaborare economică inter­națională, dezvoltarea comer­țului exterior, îmbunătățirea structurii acestuia și ridica­rea eficienței sale. Va trebui promovată pe scară largă co­operarea în producție, tehnică și în cercetarea științifică — formă superioară a relațiilor economice între state. Dez­­voltînd colaborarea economi­că și tehnico-științifică cu sta­tele membre ale C.A.E.R. și cu celelalte țări socialiste, România va extinde totodată relațiile cu toate statele, in­diferent de orînduirea lor so­cială, va participa activ la di­viziunea internațională socia­listă a muncii și la diviziunea mondială. 9. Ridicarea continuă a bu­năstării poporului — țelul su­prem al întregii activități a partidului și statului nostru. Calea principală de creștere a nivelului de trai o va cons­titui sporirea veniturilor di­recte, rezultate din aplicarea consecventă a repartiției so­cialiste după cantitatea, cali­tatea și importanța socială a muncii ; se va urmări ca principiul cointeresării mate­riale să se înfăptuiască în cadrul unui raport rațional și echitabil între veniturile di­feritelor categorii de oameni ai muncii. Va fi dezvoltată construcția de locuințe, se va extinde baza materială a în­­vățămîntului și culturii, a o­­crotirii sănătății. I. Obiectivele și sarcinile de bază ale dezvoltării economiei naționale în perioada 1971 — 1980 Potrivit obiectivelor și sar­cinilor dezvoltării economiei naționale în perspectivă, se stabilesc următoarele directi­ve pentru perioada 1971— 1975, pe baza cărora se va elabora proiectul planului cincinal, care va fi supus spre dezbatere și adoptare Marii Adunări Naționale în anul 1970. Investițiile centralizate din fondurile statului (pe peri­oada de 5 ani) — miliarde Veniturile reale ale țărănimii provenite din producția a­ fi. Dezvoltarea economiei naționale In perioada 1971-1975 Principalii indicatori orientativi ai dezvoltării economiei națio­nale pe perioada 1971-1975 Anul 1975 față Ritm mediu de 1970 anual în pe­rioada 1971— _________________________________________________ 1975 Producția globală industrială 150—157 8,5—9,5 Producția globală agricolă (media anuală pe perioada de 5 ani) 128—131 5,0—5,5 Productivitatea muncii pe un salariat­ — în industrie 137—140 6,5—7,0 — în construcții,montaj 127—131 5,0—5,5 — în transporturi feroviare 133—135 5,9—6,2 Reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producție marfă în industria de stat 6— 7 — Volumul comerțului (pe perioada de 5 ani) exterior 140—145 — lei 420—435 — Venitul național 145—150 7,7—8,5 Venitul național pe un locui­tor 137—142 6,5—7,3 Creșterea numărului de sala­riați în economia națională (mii persoane) 400—500 — Fondul de salarii 130—135 5,4—6,2 Volumul desfacerilor de­ măr­furi cu amănuntul 130—135 5,4—6,2 Salariul real 116—120 3,0—3,7 gricolă 115—120 2,9—3.7 Industria în perioada 1971—1975, un­­de producție va crește, în ine­­dustria se va dezvolta într-un cie. cu 9—10 la sută anual, ritm mediu anual de 8,5—9,5 iar producția bunurilor de la sută, producția globală in­ consum cu 7—8 la sută­­dustrială urmînd să crească La principalele produse se cu 50—57 la sută în 1975 față va urmări realizarea următoa­­re 1970. Industria mijloacelor relor nivele orientative : Unitatea 1975 nivelul anului de 1975 față de măsură 1970 — 6­0 Energie electrică mid.kWh 55 — 57 156 162 Cărbune extras mil.tone 36 — 38 154 163 Țiței mil.tone 13,1— 13,5 98,5—101,5 Gaz metan mld.mc. 22 — 24 U8 —129 (Continuare in pag. a II-a)

Next