Inainte, iulie 1969 (Anul 26, nr. 7567-7593)

1969-07-01 / nr. 7567

MARTI 1 IULIE 1969 ANUL XXV NII. 7567 4 PAGINI 30 BANI COMUNIȘTII, TOȚI OAMENII MUNCII DIN JUDEȚUL DOLJ DEZBAT CU ÎNSUFLEȚIRE PROGRA­MUL EDIFICĂRII SOCIALISTE A ROMÂNIEI Angajaii suplim­entar — dovadă a posibilită­ților inepuizabile Conferința de partid de la întreprinderea de reparații au­to Craiova, întrunită pentru a dezbate documentele programa­tice pentru cel de al X-lea Congres, a reușit să pună în valoare numeroasele propuneri făcute în adunările generale ale organizațiilor de bază care au preced­at-o, dînd astfel glas do­rinței întregului colectiv al u­­nității de a obține, în cinstea Congresului partidului, noi și importante succese. După o temeinică analiză, a­­tît in adunările generale ale organizațiilor de bază, cit și în conferință, comuniștii au des­prins din­­ documentele pro-­­gramatice, faptul că în anii vii­torului cincinal transporturile auto­ pe distanțe scurte vor crește cu 32—45 la sută, ceea ce va însemna, firește, și am­plificarea activității întreprin­derilor de reparații. In absolute, se preconizează cifre că planul valoric al acestei între­prinderi craiovene va crește de la 183 000 000 lei cît este în prezent la 212 000 000 în 1975. Conferința organizației de partid la care ne referim a pri­lejuit reafirmarea patriotis­mului tuturor comuniștilor, ca­re și-au exprimat acordul to­tal față de suplimentarea, cinstea celui de-al X-lea Con­în­gres al partidului, a angaja­mentului inițial, cu importan­te valori. Ei au hotărît în a­­ceastă conferință să-și inten­sifice eforturile,­­ încît să poată raporta că, în cinstea Congresu­lui, au realizat în plus față de angajamentul inițial — un mi­lion lei la producția marfă, 700 000 lei la producția marfă vîndută și încasată, 800 000 lei economii la prețul de cost, 900 000 lei beneficii. Comuniștii care au luat cu­­vîntul în această conferință și-au­ manifestat o dată cu în­tregul atașament față de po­litica științifică, creatoare partidului, și angajamentul lor­­ și al membrilor din colectivul de muncă, de a depune toate eforturile pentru îndeplinirea exemplară și la timp a sarcini­lor și angajamentelor luate. Inginerul Ștefan Combei, re­­ferindu-se la complexitatea ac­tivității întreprinderii și la multitudinea aspectelor de producție care se cer continuu (Continuare în pag. a III-a) întreprinderea agricolă de stat Breasta, al cărui profil pomiviticol se conturează tot mai pregnant (7 din cele 11 ferme ale sale avînd deja în prezent acest profil), eviden­țiază avantajele reorganizării agriculturii de stat întreprin­să de conducerea partidului cu doi ani în urmă. Constitu­ită prin comasarea fostelor gospodării agricole de stat Breasta și Brabova și a unei părți de la cea din Mihăița, unități an de an nerentabile, I.A.S. Breasta a dat în 1068 un beneficiu de 2 780 000 lei. Cu însemnate beneficii — ca­re se speră să fie depășite — este prevăzută această unita­te și în acest an. Ce trebuie făcut pentru aceasta, ce sar­cini se pun în fața întregului colectiv au fost obiect de dis­cuție și cu prilejul recentei adunări extraordinare a co­muniștilor de dezbatere a Te­zelor C.C. al P.C.R. și proiec­tului Directivelor Congresului al X-lea, adunare desfășura­tă în spiritul unei depline răspunderi față de sarcinile prezente și viitoare. Adunarea a reliefat intere­sul cu care au fost primite recentele documente de par­tid, aprecierea lor unanimă din partea întregului colectiv al întreprinderii. Succinta ex­punere făcută de secretarul comitetului de partid, ing. Vasile Bucică, cuvîntul unor comuniști ca Mircea Iureș, Nicolae Gheorghiu, Constan­tin Neacșu, Ion Iordache, Du­mitru Vasile și alții au evi­dențiat caracterul științific, realist, fundamentarea te­meinică a celor două docu­mente de partid, însemnăta­tea lor în jalonarea unui vast program de dezvoltare economică a patriei, de per­fecționare a orînduirii sociale și de stat, de creștere conti­nuă a rolului partidului în întregii noastre conducerea societăți. Expunerea, discuțiile ca și cuvîntul tovarășului Grigore Dincă, activist al Comitetului județean de partid, care a condus lucrările adunării, au analizat cu competență și răs­pundere și problemele spe­cifice care se pun în fața I.A.S. — Sarcina de creștere a producției globale agricole a I. A. S. cu 40—45 la sută — spunea ing. Petre Buză, șeful fermei nr. 9 Brabova —, este pe deplin realizabilă, avînd în vedere baza tehnică ma­terială în necontenită crește­re cu care sînt înzestrate în­treprinderile agricole de stat, dezvoltarea pe care o va lua producția de îngrășăminte chimice, extinderea irigațiilor, investițiile mari care se fac. C. FIRA Maturitate și competentă în rezolvarea sarcinilor prezente și viitoare (Din proiectul Directi­velor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971 — 1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976—1980). „Ne stă în de înflorire toate eforturile pentru Peste 300 de cetățeni au participat duminică diminea­ța, în sala căminului cultural din comuna Goicea, la o en­tuziastă adunare de dezbatere a documentelor pentru Con­gresul al X-lea al partidului, organizată de Consiliul comu­nal al Frontului Unității So­cialiste. Din cuvintele tuturor participanților la dezbateri s-a degajat adeziunea unșgjfîng, fierbinte, față de TftL’ele și riffevedietl­e proiectului de Directive, față de politica in­ternă și externă a partidului. „Am studiat cu atenție cele două documente aflate în dezbatere și am anticipat cu ochii minții cum va arăta țara noastră în 1975 ,și 1980 — a spus Marin Buzatu, pre­ședintele C.A.P. Goicea Mică. Intr-adevăr, acestea traseaza jaloane care vor ridica poporul român pe culmi și mai înalte ale civilizației progresului. Faptul că parti­și­dul se consultă cu masele a­­tunci cînd schițează viitorul, cînd ia hotărîri ce interesează întregul popor, reflectă profundul democratism al o­­rînduirii noastre, asigurînd chezășia tuturor succeselor viitoare. Cele trei cooperative agri­cole de producție din comuna Goicea au obținut realizări cu care ne mîndrim. Dar, dacă folosim cu chibzuință toate su­prafețele de pămînt, dacă dez­voltăm în continuare sectoa­rele rentabile ale cooperati­velor, putem obține rezultate și mai bune. Stă în putința noastră îndeplinirea acestor obiective, spre binele întregii obște. — De la bun început țin să exprim totala adeziune față de Tezele și prevederile proiec­­ ­­­­ tului de Directive, pe care partidul le-a supus dezbaterii poporului — a subliniat cetă­țeanul Hie Onu. Cum era comu­na noastră în trecut ne amin­tim cu toții: neelectrificată, fără cămin cultural, cu case mici și dărăpănate. Acum iu­­g mina electrică a pătruns în­­ fiecare gospodărie. Avem un cămin cultural cu care orice oraș s-ar mîndri. Casele gos­­penilor sunt una mai frumoa­sa ca cealaltă. Dar nu ne pu­tem declara mulțumiți cu ceea ce sm realizat­ — așa cum ne în­vață partidul — trebuie să perseverăm în ac­țiunile noastre. Iată de ce aș propune urgentarea începerii construirii unei noi școli și a unui magazin universal, mai buna aprovizionare a unități­lor cooperativei de consum. — în anii următori — cum se subliniază în proiectul de Directive — se va acorda mare importanță creșterii ani­­­malelor — a relevat medicul veterinar Nicolae Iliescu. Sar­cini de seamă pe această linie ne revin și nouă. Va trebui să ne gîndim ca, în funcție de posibilități, să trecem la spe­cializarea creșterii animalelor. De asemenea, propun construi­rea, prin cooperare, de către cele trei unități agricole din comună, a unui complex avi­col cu o capacitate de 150 000 păsări, obținîndu-se prin a­ceasta o eficiență economică incomparabilă cu cea de a­­cum, cînd păsările sînt cres­cute în numeroase puncte dis­persate. La încheierea adunării, participanții au adoptat textul unei telegrame adresată Co­mitetului Central al P.C.R., personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin care se an­gajează să nu precupețească nici un efort pentru înflori­rea patriei noastre socialiste. I. CUCUI față un măreț program a patriei, să depunem a-l îndeplini“ „Cultura este o coordonată fundamentală a evului socialist. Studiez mult pentru a fi la înălțimea lui“ Cineva spunea că a vor­bi frumos constituie matricea stilistică a unei spiritualități plurale, a unei vaste culturi, și trebuie să recunosc că pentru Adriana Vasiliu, crentă în anul al III-lea siu­al Facultății de filologie, un a­­semenea har nu este expresia unei vanități epatante, ci pre­lungirea firească, aproape or­ganică, a unui fond spiritual bogat pe care-1 cultivă per­manent, cu o rară perseve­­rență. De fapt ii pun doar frînturi de întrebări, căci cu o intuiție, comună au multo­ra, sesizează și descoperă, culți­vin­d o discuție elevată, deconectantă și, de ce n-am mărturisi-o, instructivă. — Spune-mi, Adriana, ți­­nind seama acestei rubrici, de dimensiunea care-s mo­mentele mai importante din viața ta, ca discipol al celei mai tinere Alma Mater din țară ? — Un răspuns direct mi se pare foarte delicat, constrîn­­să fiind de multitudinea pre­ferințelor pentru un moment sau altul; atmosfera unui în­ceput de anvergură, cum a fost de fapt înființarea uni­versității, este întotdeauna to­­nifiat de­ un romantism ro­bust, de eflorescența iniția­tivelor și a idealurilor care se leagă, aproape instinctual, de un asemenea reper. Păstrez, nespus de proaspăt, momen­tul inaugural, vizita conducă­­torilor de partid și de stat, prezența venerabilului acade­mician clujan Constantin Daicoviciu, cu toga sa solem­nă, care au anexat momentu­lui caratele perenității, inau­gurarea universității din Cra­iova a creionat mai ferm un ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a II-a) Sărbătorirea Zilei învă­țătorului“ jî In cursul zilei de ieri a avut loc, pe centre de co­mune și în orașele județu­lui Dolj, ca de altfel în în­treaga țară, festivitatea săr­bătoririi celor peste 5000 de cadre didactice, care au în­cheiat de curînd un nou an școlar, în cele 28 localități ale județului, sărbătorirea „Zilei învățătorului“ s-a desfășurat într-o atmosferă de puternic entuziasm, de adeziune deplină la politica înțeleaptă , a partidului și statului nostru, de aprobare unanimă a direcțiilor de dezvoltare a țării noas­tre cuprinse în recentele documente, elaborate în preajma Congresului al X- lea al P.C.R. Cu acest prilej, alături de delegați ai ins­pectoratelor școlare și ai Ministerului Invățămîntului, au participat reprezentanți ai Comitetului județean Dolj al P.C.R. și ai Consi­liului popular județean, ca­re au adus un cald omagiu celor prezenți, felicitînd căl­duros întregul corp didactic pentru sprijinul deosebit pe LA I. A. S. GIUBEGA Seceriș în premieră 1969 Si 90 de combine și 35 de prese de balotaj au luat startul . Paralel cu recoltatul, se eliberează terenul, se execută alături și se însămîn­­țează plante furajere în miriște I.A.S. Giubega se numără printre unitățile care au de strîns recolta de pe o mare su­prafață­­ cultivată cu păioase : 1134 ha orz și 3­500 ha grîu. In ziua cînd cele 90 de combine și 35 prese au luat startul la strînsul recoltei de orz, am schimbat cîte­­va cuvinte cu ing. Ion Drăghici, di­rectorul I.A.S. Giubega. — Munca este în așa fel organi­zată încît recolta­tul orzului va du­ra doar patru zi­le, iar cel al griu­lui — opt zile pe întreaga între­prindere. Condiția esențială pentru depășirea vitezei zilnice planificată constă în folosi­rea tuturor forțe­lor și mijloacelor, prin organizarea unei cooperări judicioase între ferme în vederea echilibrării forței de lucru. La re­coltatul orzului, spre exemplu, ferma nr. 2 Plop­­șor ajută cu șase combine ferma nr. 6 Mișoaica. In con­dițiile unei astfel de cooperări, cele două ferme mină strînsul ter­re­coltei de orz in trei zile. La rîn­­dul ei, ferma nr. 8 Oprișor ajută fer­ma nr. 7 Pleniță cu 12 combine. O asemenea întraju­torare va facilita strîngerea recoltei de orz în cel mult două zile la am­bele ferme. O strînsă coope­rare între ferme s-a asigurat și la recoltatul griului. De pildă, ferma nr. 1 Teiu este a­­jutată de ferma Plenița cu opt combine, iar fer­ma nr. 3 Mîrza este ajutată de ferma nr. late cu 16­4 Cor­­bine. Neavînd com­în dotare combine, ferma nr. 5 Giu­­bega este ajutată de ferma nr. 4 Corlate pentru re­coltarea orzului de pe 100 ha. In actuala cam­panie, in toate fermele I.A.S. Giubega se folo­sesc 135 de trac­toare repartizate pe feluri de lu­crări : la acționa­­rul combinelor, preselor d­e balotat, la arat, semănat și transportat. Este e­­sențial ca, para­lel cu recoltatul, paiele să fie strîn­­se, balotate și transportate rativ. Pentru o pe­a­­ceasta s-a recurs, de asemenea, la cooperare intre ferme. Bunăoară, ferma nr. 1 Teiu va lucra cu trei prese de balotat la ferma nr. 2 Plopșor, ferma nr. 5 Giubega va lucra cu trei prese la ferma de la Mîr­za, iar ferma de la Oprișor va a­­juta ferma de la Plenița cu trei prese. Decalajul maxim între re­coltat și balotat­­ nu depășește două zile. Paiele de orz vor fi transportate operativ cu 24 de remorci. S-a sta­bilit că este posi­bil ca terenul să fie eliberat în cel mult șase zile la fermele nr. 1 și 2 și în maximum opt zile la ferma nr. 4. Eliberarea terenului va crea posibilitatea unui număr de 45 trac­toare să execute arături; viteza zil­nică va totaliza 157 ha. Prin folosirea rațională a capa­cității de produc­ție a tractoarelor, aratul pe întreaga suprafață elibera­tă nu va mai mult de dura E0 de zile. In cel mai scurt timp po­sibil, după strîn­­sul recoltei și exe­cutarea arăturilor pe o suprafață de 1000 ha, se vor însămînța culturi duble. Semănatul acestei apreciabile suprafețe cu po­rumb din dublii hibrizi H.D. 99 și precoci H.D. 101 va dura cel mult 10 zile. In prima zi de lucru, producția realizată se ridică la peste 2 400 kg orz la ha. Vizitînd în aces­te zile mai multe ferme ale I.A.S. Giubega am con­­statat că factorii de răspundere își dau seama că în a­­cest an campania de recoltare se des­fășoară în condiții deosebite. Ei sunt conștienți de faptul că datorită lipsei de precipitații din luna mai, cerea­lele păioase au paiul mai scurt, iar ploile din luna iunie determină o coacere ne­uniformă a lanuri­lor. — Există condi­ții — sublinia di­rectorul întreprin­derii — să respec­tăm în toate fer­mele datele la care ne-am pro­pus să începem și­­ să terminăm fie­­care lucrare. Este­­­­ nu numai dorință ci și hotărîrea u­­nanimă a tuturor­ lucrătorilor noștri. ^ A. FRIGIOIU i­ssan S5T j am în Oltenia, ca de altfel în în­treaga Românie, lupta maselor muncitoare s-a intensificat în perioada crizei economice din anii 1929—1933 și a cunoscut, după luptele ÎÎXlubcitorilor ce­feriști și petroliști din ianua­rie—februarie 1933, UJJ., carac­ter mai organizat, mai orien­tat. Pentru muncitorii, țăranii, meseriașii, funcționarii și inte­lectualii din Oltenia, exemplul muncitorilor Capitalei Româ­niei era așteptat și primit cu cea mai mare însuflețire. Eroismul muncitorilor de la Atelierele C.F.R. Grivița, care, la 16 februarie 1933, au înfrun­tat forțele represive burghezo­­moșierești, ca și poziția fermă, înalta demnitate revoluționară, combativitatea de care au dat dovadă conducătorii luptelor în­­ timpul procesului și în temni­țele unde au fost închiși, au creat, în inimile și în mintea maselor muncitoare din Olte­nia, simțămîntul unei mai mari hotărîri de luptă contra ex­ploatatorilor moșieri și marii burghezii din țară și de peste hotare. Verificarea acestor simțăminte avea să fie făcută la scurtă vreme după luptele din februarie 1933, cînd proce­sul desfășurat la București în 1933, avea să fie reluat în 1934 la Craiova; încă în vara anului 1933, în timpul procesului, în Capitală, muncitorii de la Atelierele C. F. R. din Craiova au ținut întruniri de protest, la care au adoptat rezoluții, le-au iscălit și le-au trimis pe adresa Con­siliului de război, ca un mesaj de solidaritate, cerind elibera­rea tovarășilor lor de muncă și de luptă. In cadrul campa­niei pentru eliberarea luptăto­rilor ceferiști și petroliști, la Craiova, în jurul fabricilor, în curțile cartierelor muncitorești, s-au răspîndit manifeste care se încheiau cu lozincile: „Jos starea de asediu !“, „Trăiască lupta ceferiștilor!“, „Trăiască P.C.R.!“, „Cerem eliberarea ce­feriștilor Pentru activitatea lor, în iu­lie 1933, 8 comuniști de la Cra­iova au fost condamnați pe ter­mene variind de la o lună la trei ani închisoare. La Tr. Se­verin au fost răspîndite mani­feste prin care secția locală ai P.C.R. chema masele muncitoa­re să ia parte la lupta pentru­­eliberarea muncitorilor ceferiști condamnați la muncă silnică, spre a impune burgheziei aju­torarea familiilor muncitorilor asasinați și ale celor condam­nați, mărirea salariilor, stăvili­rea concedierilor și reprimirea celor concediați de la lucru etc. Calculele făcute de guver­nanții burgheziei și moșierimii române, cum că la Craiova va fi asigurată liniștea de care au­toritățile aveau nevoie spre a putea condamna nestingherite pe conducătorii luptelor din 1933, s-au dovedit greșite: înscenarea guvernului de a face să scadă interesul maselor pentru proces, prin­ trimiterea lui spre jude­care intr-un colț din provincie, unde muncitorimea industrială era puțin numeroasă, n-a reu­șit. în orașul care concentra cel mai mare număr de moșieri și era capitala unei regiuni domi­nant agrare, renumită prin să­răcia maselor, organizatorii procesului au găsit un pronun­țat clocot de ură al acestor ma­se nu numai împotriva autori­tăților locale, dar și împotriva cercurilor guvernamentale. A­­titudinea aceasta de atașament a maselor muncitoare din ora­șul Craiova și din alte localități ale regiunii Oltenia față de luptătorii ceferiști și petroliști a arătat încă o dată cu putere că marile bătălii de clasă ale ceferiștilor și petroliștilor din 1933 reprezentau interesele în­tregului popor muncitor. Ținînd seama de sarcinile noi care îi reveneau, organizația locală a Partidului Comunist a luat o serie de măsuri pentru orientarea atitudinii protesta­tare a maselor. Primirea la ga­ră a conducătorilor luptei din 1933, precum și a martorilor a­­părării au fost primele proble­me mai importante care se a­­flau în fața comuniștilor din Craiova, la începutul procesu­lui. în întrepr­!"',oriniQ orașului s-au format , care s-ai­ stre peronul gării și gară, iar de ac compactă, au însoțit pe repre­zentanții muncitorimii care ur­mau să fie judecați. Intre gru­purile de muncitori și jandarmi, polițiști și agenții siguranței au avut loc ciocniri în preajma gării, deoarece autoritățile dă­duseră dispoziții severe, pen­tru a nu fi îngăduită nici o per­soană civilă în gară. Mai mult, au luat măsuri ca „acuzații“ să fie duși la închisoarea militară a orașului, pe străzi lăturalni­ce, încadrați de puternice uni­tăți de jandarmi și soldați. Gru­pul „acuzaților“ trecea zilnic, însoțit de escorte înarmate, pe diferite străzi ale orașului Cra­iova, ocolind străzile principa­le, pentru a fi duși de la închi­soarea militară la Consiliul de război. Zadarnice au fost toate mă­surile și instrucțiunile date, ca­re interziceau salariaților, mun­citorilor și familiilor lor de a ieși în întîmpinarea „deținuți­lor“. Simpatia maselor era prea mare față de luptătorii re­voluționari și manifestarea de solidaritate nu putea fi stăvi­lită pînă la capăt. Zilnic, la răscruci de drumuri, grupuri de oameni ai muncii, care știau o­­rele cînd trecea escorta cu a­­cuzații, le ieșea în întîmpinare și, cu respectul cuvenit omului iubit și stimat, își scoteau șep­­cile, pălăriile și îi salutau căl­duros pe acuzați. Amintindu-și de zilele procesului, muncitorii mai vîrstnici din Craiova scri­au în memoriile lor că acuzații erau foarte simpatizați de popii­ 35 de ani de la procesul luptătorilor ceferiști și petroliști ținut la Craiova Sprijinul și solidaritatea oamenilor muncii din Oltenia cu conducătorii luptelor greviste din februarie 1933 STELIAN NEAGOE cercetător științific la Institutul de studii istorice și social-po­­litice de pe lingă C. C. al P.C.R. ,K,i0TFX,ni^JttCiPALA v í

Next