Inainte, iulie 1969 (Anul 26, nr. 7567-7593)
1969-07-01 / nr. 7567
MARTI 1 IULIE 1969 ANUL XXV NII. 7567 4 PAGINI 30 BANI COMUNIȘTII, TOȚI OAMENII MUNCII DIN JUDEȚUL DOLJ DEZBAT CU ÎNSUFLEȚIRE PROGRAMUL EDIFICĂRII SOCIALISTE A ROMÂNIEI Angajaii suplimentar — dovadă a posibilităților inepuizabile Conferința de partid de la întreprinderea de reparații auto Craiova, întrunită pentru a dezbate documentele programatice pentru cel de al X-lea Congres, a reușit să pună în valoare numeroasele propuneri făcute în adunările generale ale organizațiilor de bază care au precedat-o, dînd astfel glas dorinței întregului colectiv al unității de a obține, în cinstea Congresului partidului, noi și importante succese. După o temeinică analiză, atît in adunările generale ale organizațiilor de bază, cit și în conferință, comuniștii au desprins din documentele pro-gramatice, faptul că în anii viitorului cincinal transporturile auto pe distanțe scurte vor crește cu 32—45 la sută, ceea ce va însemna, firește, și amplificarea activității întreprinderilor de reparații. In absolute, se preconizează cifre că planul valoric al acestei întreprinderi craiovene va crește de la 183 000 000 lei cît este în prezent la 212 000 000 în 1975. Conferința organizației de partid la care ne referim a prilejuit reafirmarea patriotismului tuturor comuniștilor, care și-au exprimat acordul total față de suplimentarea, cinstea celui de-al X-lea Conîngres al partidului, a angajamentului inițial, cu importante valori. Ei au hotărît în această conferință să-și intensifice eforturile, încît să poată raporta că, în cinstea Congresului, au realizat în plus față de angajamentul inițial — un milion lei la producția marfă, 700 000 lei la producția marfă vîndută și încasată, 800 000 lei economii la prețul de cost, 900 000 lei beneficii. Comuniștii care au luat cuvîntul în această conferință și-au manifestat o dată cu întregul atașament față de politica științifică, creatoare partidului, și angajamentul lor și al membrilor din colectivul de muncă, de a depune toate eforturile pentru îndeplinirea exemplară și la timp a sarcinilor și angajamentelor luate. Inginerul Ștefan Combei, referindu-se la complexitatea activității întreprinderii și la multitudinea aspectelor de producție care se cer continuu (Continuare în pag. a III-a) întreprinderea agricolă de stat Breasta, al cărui profil pomiviticol se conturează tot mai pregnant (7 din cele 11 ferme ale sale avînd deja în prezent acest profil), evidențiază avantajele reorganizării agriculturii de stat întreprinsă de conducerea partidului cu doi ani în urmă. Constituită prin comasarea fostelor gospodării agricole de stat Breasta și Brabova și a unei părți de la cea din Mihăița, unități an de an nerentabile, I.A.S. Breasta a dat în 1068 un beneficiu de 2 780 000 lei. Cu însemnate beneficii — care se speră să fie depășite — este prevăzută această unitate și în acest an. Ce trebuie făcut pentru aceasta, ce sarcini se pun în fața întregului colectiv au fost obiect de discuție și cu prilejul recentei adunări extraordinare a comuniștilor de dezbatere a Tezelor C.C. al P.C.R. și proiectului Directivelor Congresului al X-lea, adunare desfășurată în spiritul unei depline răspunderi față de sarcinile prezente și viitoare. Adunarea a reliefat interesul cu care au fost primite recentele documente de partid, aprecierea lor unanimă din partea întregului colectiv al întreprinderii. Succinta expunere făcută de secretarul comitetului de partid, ing. Vasile Bucică, cuvîntul unor comuniști ca Mircea Iureș, Nicolae Gheorghiu, Constantin Neacșu, Ion Iordache, Dumitru Vasile și alții au evidențiat caracterul științific, realist, fundamentarea temeinică a celor două documente de partid, însemnătatea lor în jalonarea unui vast program de dezvoltare economică a patriei, de perfecționare a orînduirii sociale și de stat, de creștere continuă a rolului partidului în întregii noastre conducerea societăți. Expunerea, discuțiile ca și cuvîntul tovarășului Grigore Dincă, activist al Comitetului județean de partid, care a condus lucrările adunării, au analizat cu competență și răspundere și problemele specifice care se pun în fața I.A.S. — Sarcina de creștere a producției globale agricole a I. A. S. cu 40—45 la sută — spunea ing. Petre Buză, șeful fermei nr. 9 Brabova —, este pe deplin realizabilă, avînd în vedere baza tehnică materială în necontenită creștere cu care sînt înzestrate întreprinderile agricole de stat, dezvoltarea pe care o va lua producția de îngrășăminte chimice, extinderea irigațiilor, investițiile mari care se fac. C. FIRA Maturitate și competentă în rezolvarea sarcinilor prezente și viitoare (Din proiectul Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971 — 1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976—1980). „Ne stă în de înflorire toate eforturile pentru Peste 300 de cetățeni au participat duminică dimineața, în sala căminului cultural din comuna Goicea, la o entuziastă adunare de dezbatere a documentelor pentru Congresul al X-lea al partidului, organizată de Consiliul comunal al Frontului Unității Socialiste. Din cuvintele tuturor participanților la dezbateri s-a degajat adeziunea unșgjfîng, fierbinte, față de TftL’ele și riffevedietle proiectului de Directive, față de politica internă și externă a partidului. „Am studiat cu atenție cele două documente aflate în dezbatere și am anticipat cu ochii minții cum va arăta țara noastră în 1975 ,și 1980 — a spus Marin Buzatu, președintele C.A.P. Goicea Mică. Intr-adevăr, acestea traseaza jaloane care vor ridica poporul român pe culmi și mai înalte ale civilizației progresului. Faptul că partișidul se consultă cu masele atunci cînd schițează viitorul, cînd ia hotărîri ce interesează întregul popor, reflectă profundul democratism al orînduirii noastre, asigurînd chezășia tuturor succeselor viitoare. Cele trei cooperative agricole de producție din comuna Goicea au obținut realizări cu care ne mîndrim. Dar, dacă folosim cu chibzuință toate suprafețele de pămînt, dacă dezvoltăm în continuare sectoarele rentabile ale cooperativelor, putem obține rezultate și mai bune. Stă în putința noastră îndeplinirea acestor obiective, spre binele întregii obște. — De la bun început țin să exprim totala adeziune față de Tezele și prevederile proiec tului de Directive, pe care partidul le-a supus dezbaterii poporului — a subliniat cetățeanul Hie Onu. Cum era comuna noastră în trecut ne amintim cu toții: neelectrificată, fără cămin cultural, cu case mici și dărăpănate. Acum iug mina electrică a pătruns în fiecare gospodărie. Avem un cămin cultural cu care orice oraș s-ar mîndri. Casele gospenilor sunt una mai frumoasa ca cealaltă. Dar nu ne putem declara mulțumiți cu ceea ce sm realizat — așa cum ne învață partidul — trebuie să perseverăm în acțiunile noastre. Iată de ce aș propune urgentarea începerii construirii unei noi școli și a unui magazin universal, mai buna aprovizionare a unităților cooperativei de consum. — în anii următori — cum se subliniază în proiectul de Directive — se va acorda mare importanță creșterii animalelor — a relevat medicul veterinar Nicolae Iliescu. Sarcini de seamă pe această linie ne revin și nouă. Va trebui să ne gîndim ca, în funcție de posibilități, să trecem la specializarea creșterii animalelor. De asemenea, propun construirea, prin cooperare, de către cele trei unități agricole din comună, a unui complex avicol cu o capacitate de 150 000 păsări, obținîndu-se prin aceasta o eficiență economică incomparabilă cu cea de acum, cînd păsările sînt crescute în numeroase puncte dispersate. La încheierea adunării, participanții au adoptat textul unei telegrame adresată Comitetului Central al P.C.R., personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin care se angajează să nu precupețească nici un efort pentru înflorirea patriei noastre socialiste. I. CUCUI față un măreț program a patriei, să depunem a-l îndeplini“ „Cultura este o coordonată fundamentală a evului socialist. Studiez mult pentru a fi la înălțimea lui“ Cineva spunea că a vorbi frumos constituie matricea stilistică a unei spiritualități plurale, a unei vaste culturi, și trebuie să recunosc că pentru Adriana Vasiliu, crentă în anul al III-lea siual Facultății de filologie, un asemenea har nu este expresia unei vanități epatante, ci prelungirea firească, aproape organică, a unui fond spiritual bogat pe care-1 cultivă permanent, cu o rară perseverență. De fapt ii pun doar frînturi de întrebări, căci cu o intuiție, comună au multora, sesizează și descoperă, culțivind o discuție elevată, deconectantă și, de ce n-am mărturisi-o, instructivă. — Spune-mi, Adriana, ținind seama acestei rubrici, de dimensiunea care-s momentele mai importante din viața ta, ca discipol al celei mai tinere Alma Mater din țară ? — Un răspuns direct mi se pare foarte delicat, constrînsă fiind de multitudinea preferințelor pentru un moment sau altul; atmosfera unui început de anvergură, cum a fost de fapt înființarea universității, este întotdeauna tonifiat de un romantism robust, de eflorescența inițiativelor și a idealurilor care se leagă, aproape instinctual, de un asemenea reper. Păstrez, nespus de proaspăt, momentul inaugural, vizita conducătorilor de partid și de stat, prezența venerabilului academician clujan Constantin Daicoviciu, cu toga sa solemnă, care au anexat momentului caratele perenității, inaugurarea universității din Craiova a creionat mai ferm un ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a II-a) Sărbătorirea Zilei învățătorului“ jî In cursul zilei de ieri a avut loc, pe centre de comune și în orașele județului Dolj, ca de altfel în întreaga țară, festivitatea sărbătoririi celor peste 5000 de cadre didactice, care au încheiat de curînd un nou an școlar, în cele 28 localități ale județului, sărbătorirea „Zilei învățătorului“ s-a desfășurat într-o atmosferă de puternic entuziasm, de adeziune deplină la politica înțeleaptă , a partidului și statului nostru, de aprobare unanimă a direcțiilor de dezvoltare a țării noastre cuprinse în recentele documente, elaborate în preajma Congresului al X- lea al P.C.R. Cu acest prilej, alături de delegați ai inspectoratelor școlare și ai Ministerului Invățămîntului, au participat reprezentanți ai Comitetului județean Dolj al P.C.R. și ai Consiliului popular județean, care au adus un cald omagiu celor prezenți, felicitînd călduros întregul corp didactic pentru sprijinul deosebit pe LA I. A. S. GIUBEGA Seceriș în premieră 1969 Si 90 de combine și 35 de prese de balotaj au luat startul . Paralel cu recoltatul, se eliberează terenul, se execută alături și se însămînțează plante furajere în miriște I.A.S. Giubega se numără printre unitățile care au de strîns recolta de pe o mare suprafață cultivată cu păioase : 1134 ha orz și 3500 ha grîu. In ziua cînd cele 90 de combine și 35 prese au luat startul la strînsul recoltei de orz, am schimbat cîteva cuvinte cu ing. Ion Drăghici, directorul I.A.S. Giubega. — Munca este în așa fel organizată încît recoltatul orzului va dura doar patru zile, iar cel al griului — opt zile pe întreaga întreprindere. Condiția esențială pentru depășirea vitezei zilnice planificată constă în folosirea tuturor forțelor și mijloacelor, prin organizarea unei cooperări judicioase între ferme în vederea echilibrării forței de lucru. La recoltatul orzului, spre exemplu, ferma nr. 2 Plopșor ajută cu șase combine ferma nr. 6 Mișoaica. In condițiile unei astfel de cooperări, cele două ferme mină strînsul terrecoltei de orz in trei zile. La rîndul ei, ferma nr. 8 Oprișor ajută ferma nr. 7 Pleniță cu 12 combine. O asemenea întrajutorare va facilita strîngerea recoltei de orz în cel mult două zile la ambele ferme. O strînsă cooperare între ferme s-a asigurat și la recoltatul griului. De pildă, ferma nr. 1 Teiu este ajutată de ferma Plenița cu opt combine, iar ferma nr. 3 Mîrza este ajutată de ferma nr. late cu 164 Corbine. Neavînd comîn dotare combine, ferma nr. 5 Giubega este ajutată de ferma nr. 4 Corlate pentru recoltarea orzului de pe 100 ha. In actuala campanie, in toate fermele I.A.S. Giubega se folosesc 135 de tractoare repartizate pe feluri de lucrări : la acționarul combinelor, preselor de balotat, la arat, semănat și transportat. Este esențial ca, paralel cu recoltatul, paiele să fie strînse, balotate și transportate rativ. Pentru o peaceasta s-a recurs, de asemenea, la cooperare intre ferme. Bunăoară, ferma nr. 1 Teiu va lucra cu trei prese de balotat la ferma nr. 2 Plopșor, ferma nr. 5 Giubega va lucra cu trei prese la ferma de la Mîrza, iar ferma de la Oprișor va ajuta ferma de la Plenița cu trei prese. Decalajul maxim între recoltat și balotat nu depășește două zile. Paiele de orz vor fi transportate operativ cu 24 de remorci. S-a stabilit că este posibil ca terenul să fie eliberat în cel mult șase zile la fermele nr. 1 și 2 și în maximum opt zile la ferma nr. 4. Eliberarea terenului va crea posibilitatea unui număr de 45 tractoare să execute arături; viteza zilnică va totaliza 157 ha. Prin folosirea rațională a capacității de producție a tractoarelor, aratul pe întreaga suprafață eliberată nu va mai mult de dura E0 de zile. In cel mai scurt timp posibil, după strînsul recoltei și executarea arăturilor pe o suprafață de 1000 ha, se vor însămînța culturi duble. Semănatul acestei apreciabile suprafețe cu porumb din dublii hibrizi H.D. 99 și precoci H.D. 101 va dura cel mult 10 zile. In prima zi de lucru, producția realizată se ridică la peste 2 400 kg orz la ha. Vizitînd în aceste zile mai multe ferme ale I.A.S. Giubega am constatat că factorii de răspundere își dau seama că în acest an campania de recoltare se desfășoară în condiții deosebite. Ei sunt conștienți de faptul că datorită lipsei de precipitații din luna mai, cerealele păioase au paiul mai scurt, iar ploile din luna iunie determină o coacere neuniformă a lanurilor. — Există condiții — sublinia directorul întreprinderii — să respectăm în toate fermele datele la care ne-am propus să începem și să terminăm fiecare lucrare. Este nu numai dorință ci și hotărîrea unanimă a tuturor lucrătorilor noștri. ^ A. FRIGIOIU issan S5T j am în Oltenia, ca de altfel în întreaga Românie, lupta maselor muncitoare s-a intensificat în perioada crizei economice din anii 1929—1933 și a cunoscut, după luptele ÎÎXlubcitorilor ceferiști și petroliști din ianuarie—februarie 1933, UJJ., caracter mai organizat, mai orientat. Pentru muncitorii, țăranii, meseriașii, funcționarii și intelectualii din Oltenia, exemplul muncitorilor Capitalei României era așteptat și primit cu cea mai mare însuflețire. Eroismul muncitorilor de la Atelierele C.F.R. Grivița, care, la 16 februarie 1933, au înfruntat forțele represive burghezomoșierești, ca și poziția fermă, înalta demnitate revoluționară, combativitatea de care au dat dovadă conducătorii luptelor în timpul procesului și în temnițele unde au fost închiși, au creat, în inimile și în mintea maselor muncitoare din Oltenia, simțămîntul unei mai mari hotărîri de luptă contra exploatatorilor moșieri și marii burghezii din țară și de peste hotare. Verificarea acestor simțăminte avea să fie făcută la scurtă vreme după luptele din februarie 1933, cînd procesul desfășurat la București în 1933, avea să fie reluat în 1934 la Craiova; încă în vara anului 1933, în timpul procesului, în Capitală, muncitorii de la Atelierele C. F. R. din Craiova au ținut întruniri de protest, la care au adoptat rezoluții, le-au iscălit și le-au trimis pe adresa Consiliului de război, ca un mesaj de solidaritate, cerind eliberarea tovarășilor lor de muncă și de luptă. In cadrul campaniei pentru eliberarea luptătorilor ceferiști și petroliști, la Craiova, în jurul fabricilor, în curțile cartierelor muncitorești, s-au răspîndit manifeste care se încheiau cu lozincile: „Jos starea de asediu !“, „Trăiască lupta ceferiștilor!“, „Trăiască P.C.R.!“, „Cerem eliberarea ceferiștilor Pentru activitatea lor, în iulie 1933, 8 comuniști de la Craiova au fost condamnați pe termene variind de la o lună la trei ani închisoare. La Tr. Severin au fost răspîndite manifeste prin care secția locală ai P.C.R. chema masele muncitoare să ia parte la lupta pentrueliberarea muncitorilor ceferiști condamnați la muncă silnică, spre a impune burgheziei ajutorarea familiilor muncitorilor asasinați și ale celor condamnați, mărirea salariilor, stăvilirea concedierilor și reprimirea celor concediați de la lucru etc. Calculele făcute de guvernanții burgheziei și moșierimii române, cum că la Craiova va fi asigurată liniștea de care autoritățile aveau nevoie spre a putea condamna nestingherite pe conducătorii luptelor din 1933, s-au dovedit greșite: înscenarea guvernului de a face să scadă interesul maselor pentru proces, prin trimiterea lui spre judecare intr-un colț din provincie, unde muncitorimea industrială era puțin numeroasă, n-a reușit. în orașul care concentra cel mai mare număr de moșieri și era capitala unei regiuni dominant agrare, renumită prin sărăcia maselor, organizatorii procesului au găsit un pronunțat clocot de ură al acestor mase nu numai împotriva autorităților locale, dar și împotriva cercurilor guvernamentale. Atitudinea aceasta de atașament a maselor muncitoare din orașul Craiova și din alte localități ale regiunii Oltenia față de luptătorii ceferiști și petroliști a arătat încă o dată cu putere că marile bătălii de clasă ale ceferiștilor și petroliștilor din 1933 reprezentau interesele întregului popor muncitor. Ținînd seama de sarcinile noi care îi reveneau, organizația locală a Partidului Comunist a luat o serie de măsuri pentru orientarea atitudinii protestatare a maselor. Primirea la gară a conducătorilor luptei din 1933, precum și a martorilor apărării au fost primele probleme mai importante care se aflau în fața comuniștilor din Craiova, la începutul procesului. în întrepr!"',oriniQ orașului s-au format , care s-ai stre peronul gării și gară, iar de ac compactă, au însoțit pe reprezentanții muncitorimii care urmau să fie judecați. Intre grupurile de muncitori și jandarmi, polițiști și agenții siguranței au avut loc ciocniri în preajma gării, deoarece autoritățile dăduseră dispoziții severe, pentru a nu fi îngăduită nici o persoană civilă în gară. Mai mult, au luat măsuri ca „acuzații“ să fie duși la închisoarea militară a orașului, pe străzi lăturalnice, încadrați de puternice unități de jandarmi și soldați. Grupul „acuzaților“ trecea zilnic, însoțit de escorte înarmate, pe diferite străzi ale orașului Craiova, ocolind străzile principale, pentru a fi duși de la închisoarea militară la Consiliul de război. Zadarnice au fost toate măsurile și instrucțiunile date, care interziceau salariaților, muncitorilor și familiilor lor de a ieși în întîmpinarea „deținuților“. Simpatia maselor era prea mare față de luptătorii revoluționari și manifestarea de solidaritate nu putea fi stăvilită pînă la capăt. Zilnic, la răscruci de drumuri, grupuri de oameni ai muncii, care știau orele cînd trecea escorta cu acuzații, le ieșea în întîmpinare și, cu respectul cuvenit omului iubit și stimat, își scoteau șepcile, pălăriile și îi salutau călduros pe acuzați. Amintindu-și de zilele procesului, muncitorii mai vîrstnici din Craiova scriau în memoriile lor că acuzații erau foarte simpatizați de popii 35 de ani de la procesul luptătorilor ceferiști și petroliști ținut la Craiova Sprijinul și solidaritatea oamenilor muncii din Oltenia cu conducătorii luptelor greviste din februarie 1933 STELIAN NEAGOE cercetător științific la Institutul de studii istorice și social-politice de pe lingă C. C. al P.C.R. ,K,i0TFX,ni^JttCiPALA v í