Inainte, aprilie 1970 (Anul 27, nr. 7799-7824)

1970-04-01 / nr. 7799

A INTRAT IN PRODUCȚIE Fabrica de bere de la Craiova Anual, noul obiectiv al industriei ali­mentare va asigura 400 000 hl bere și 11 000 tone mari Pentru prima oară în țară, sistem de fierbere cu măcinare umedă Zilnic, Fabrica de bere de la Craiova va asigura, prin cele două linii tehno­logice, circa 384 000 litri bere de di­verse sortimente Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, constructorii de di­verse meserii, montatorii instalatorii de pe șantierul Fa­și­bricii de bere de la Craiova și-au­ dat ieri întîlnire cu­ acei care au trecut de acum să de­servească modernele instalații de preparare și îmbuteliere cu care este dotată noua fabrică. La festivitatea prilejuită de acest eveniment au luat parte tovarășii : ing. Constantin Tu­dor, secretar al Comitetului județean Dolj al­ P.C.R., Petre Gigea, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean Dolj, Ion Zăvăleanu, prim-secre­­tar­ al Comitetului municipal Craiova al P.C.R., ing. Gheorghe Boeru, prim-adjunct al ministru­lui Industriei Alimentare, ing. Ion Tudose, prim-adjunct al mi­nistrului Construcțiilor Industri­ale, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai organizațiilor de construcții și montaj, cadre de conducere din economia orașului etc. In aplauzele entuziaste ale participanților la acest moment festiv, tov. ing Ilie Bădicuț, directorul general al între­prinderii constructoare, a în­­mînat cheia impunătorului o­­biectiv tovarășului ing. Cornel Măjină, directorul general al Combinatului industriei alimen­tare Dolj, și tovarășului ing­ .Constantin "Trandafir, preșe­dintele comitetului de direcție al arceic­i de bere de la Cra­­iva. (Fotografia de sus). »Primind simbolica cheie din partea constructorului, repre­zentanții beneficiarului au a­­dresat­ celor­­ prezenți invitația de a întreprinde o vizită în modernele hale de producție. La intrarea în hala de îmbute­­liere un grup de tinere îmbră­cate în port oltenesc întîmpină pe reprezentanții organelor de partid și de stat cu brațele pline de flori. în aplau­zele tuturor, tovarășul ing. Constantin Tudor taie pan­glica inaugurală­­ a noului o­­biectiv, întreaga asistență parti­cipă apoi la o adevărată de­monstrație care evidențiază înaltul nivel tehnologic în do­meniul îmbuteliarii. Conform explicațiilor date de către tov. ing. Constantin Trandafir și ing. Cornel Măjină, Fabrica de bere de la Craiova va asigura anual circa 400 000 dl bere în următoarele sortimente : bere blondă, bere cazino, bere spe­cială­, bere porter și bere ca­ramel. Producția este prevă­zută să se livreze în sticle de diverse litraje — 64 la sută, și­­n butoaie, 36 la sută. Fabrica­ția se asigură cu apă de Izvar­­na — ceea ce determină para­metrii sporiți ai noului produs al industriei alimentare craio­­vene. Principalele secții pentru fa­bricarea berei la Craiova sunt următoarele : secția de fierbere, secția de fermentare și secția de îmbuteliere. Ca secții anexe, unitatea dispune de o centrală de frig și aer, fabrică de ghea­ță cu o capacitate de 13 tone/zi, o fabrică de malț cu o capaci­tate de 11 000 tone/an, secția si­­loz-celule, siloz-casa mașini, înmuiere-germinare, uscători e­­maiț etc. După cum au adăugat inter­locutorii, în probele tehnologice care au început încă de la sfîrșitul lunii februarie, secția de fierbere a atins deja 60 la sută din capacitatea proiectată. De remarcat că la construcția acestui modern obiectiv al in­dustriei alimentare din România s-a realizat participarea valo­roasă a unor firme de prestigiu din străinătate. Participanții la vizită s-au inte­resat îndeaproape de mersul in­stalațiilor tehnologice, instala­ții care funcționează excepțio­nal. Cu prilejul acestui eveniment, consiliul de administrație al Combinatului industriei alimen­tare Dolj a organizat un inte­resant stand cu bunuri alimen­tare produse la Craiova, Băi­­lești, Calafat, Poiana Mare, Be­chet etc, produse care s-au bu­curat de aprecierea unanimă a celor prezenți. Intrarea in producție a Fa­bricii de bere de la Craiova, unitate a Combinatului indus­triei alimentare Dolj, reprezin­tă un suces de valoare al con­structorilor și montatorilor din Grupul de șantiere Craiova al I.S.C.M., o contribuție valoroasă la satisfacerea solicitărilor com­plexe ale consumatorilor aces­tei delicioase băuturi — berea. GHEORGHE FLOREA Simetrie arhitectonică F­oto : I. Nicola AGENDA CULTURALĂ în pag. a ll-a a­ste­i „Saptamína primăverii" Zilele acestea se desfășoară în toate școlile județului „Săptă­­m­îna primăverii“, acțiune patriotică de larg interes educativ. Cu acest prilej, sute și mii de pionieri și școlari vor participa la înfrumusețarea unor parcuri și grădini, la sădirea de pomi și flori în perimetrul școlilor, la îngrijirea monumentelor istorice. In cursul acestei săptămâni au loc, de asemenea, concursurile cu teme despre natură, precum și diverse intilniri sau dialo­guri cu specialiști din cooperative agricole de producție. A răsărit mazărea Urmărind zilnic starea de umezeală a solului, mecanizatorii care deservesc cooperativa agricolă de producție Urzica Mare au ieșit la vreme in timp, efectuind insămințatul mazărei. La data de 3 martie a.c., cind in multe unități agricole cooperatiste se mai tatona începerea semănatului, la Urzica Mare lucrarea de semănat fusese deja încheiată. Acum, pe cele 40 de hectare plantele au răsărit viguros și înaintează in vegetație. Coope­ratorii din Urzica Mare vor fi cei dinții care vor oferi pe piață primele păstăi de mazăre.­ ­ Conferință la Centrul Academiei In sala Centrului de istorie, filologie și etnografie din Cra­iova al Academiei R. S. România a avut loc o interesantă ma­nifestare culturală : cunoscutul om de cultură, prof. dr. docent Ion Zamfirescu, de la Universitatea din București, a ținut con­ferința „Semne de întrebare in literatura contemporană“. Expunerea — deosebit de valoroasă prin incursiunile sale In domeniul istoriei culturii și prin bogata s­a argumentație știin­țifică — a fost urmărită cu un viu interes de un numeros au­ditoriu. IMPERATIVUL ZILEI PE OGOARE ! ! Folosirea efectivă a fiecărei clipe bune de lucru in cîmp! g§ Din datele centralizate la g Direcția agricolă județeană B rezultă că pînă la data de­­ 30 martie a.c., fuseseră exe­­­­cutate alături de primă­­­­vară pe mai bine de 20 000­­ de hectare și se insăm­în­­­­țaseră în același timp cu o sfeclă de zahăr peste 6500­­ hectare. In terenurile dina­­­­inte pregătite și unde tem­­­­peratura în sol a crescut în­­ ultimele zile (cu excepția g zilelor de 28 și 29 martie, g cind s-a înregistrat o temm­­­­peratură mai scăzută, de­­ circa 2—3 grade în sol) si a­u început chiar însămînțatul­­ florii-soarelui, g­­ăsindu-ne într-o perioa­­­­dă cind nu mai putem des­părți limitele între epoci, era absolut necesar ca spe­cialiștii din cooperativele a­­gricole să acționeze mai e­­nergic, în primul rînd pen­tru terminarea semănatului sfeclei de zahăr și, în para­lel cu aceasta, să impulsio­neze ritmul însămînțării florii-soarelui. La Poiana Mare (C.A.P. „înainte“), Tu­narii Vechi, Plopșor și în alte unități s-a acționat pe un front larg de lucru, in­­sămînțîndu-se in paralel și­­ cultura de sfeclă de zahăr­­ și cea de floarea-soarelui. La ora actuală, cooperati­­­­­vele agricole mai sus amin­­i­tite au terminat însămînța­­­ tul tuturor culturilor din­­ epoca I, inclusiv floarea-­­ soarelui care face parte din­­ epoca a II-a. Din păcate, însă, nu peste­­ tot putem întîlni o aseme­­­­nea operativitate care să o­­­­fere subiecte de laudă. La §§ Afumați și Urzicuța, de­­ exemplu, la data de 30 mar­­­­tie a.c. nu se începuse încă g semănatul florii-soarelui, in­­ vreme ce la Boureni, zonă §§ identică din punct de ve­­­­dere pedoclimatic, se insă­ S­mînțaseră 115 hectare din­­ cele 200 planificate, fără să­­ mai vorbim de semănatul g sfeclei de zahăr, care fusese­­ încheiat încă de la jumăta­­­­tea săptămînii trecute. La­­ cooperativele agricole de­­ producție din Cerăt și Se­ B­garcea unde terenul are a­­­­celeași însușiri ca și cel­­ existent la Lipov și Inter- B sura, nu se gîndea nimeni­­ că trebuie să se înceapă în- ü­sămînțatul florii-soarelui. fg Deși dispun de forțe su­­s e­ficiente pentru a pregăti­­ terenul și a semăna, coo­­­­perativele agricole din Ple­­g­nița și Unirea continuă să g FLOREA STAICU gr (ff continuare in par. a ll­­ a) g H Cu ajutorul mecanizat­orilor de la I.M. A. Filiași, pe gr­ogoarele C.A.P. „7 Noiembrie“ din Brădești se desfășoară la semănatul culturilor din pri­ma epocă, g Foto : Ion Tescoveanu Creșterea productivității muncii — obiectiv central în etapa actuală : Nivelul productivității muncii din perioada ianuarie—februarie a.c. întrece cu 6,9 la sută realizările din aceeași etapă a anului trecut , 59 la sută din sporul valorii producției globale a primelor două luni s-a obținut pe seama creșterii productivității muncii La Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut, to­varășul Nicolae Ceaușescu a arătat că „O caracteristică principală a planului pe 1970 este punerea unui accent deo­sebit pe ridicarea eficienței în­tregii activități economice, con­­centrînd eforturile ministerelor, centralelor și întreprinderilor spre folosirea cit mai raționa­lă cu randament maxim a ca­pacităților micșorarea de producție, spre consumurilor de materii prime și combustibil, ridicarea intr-un ritm mai in­tens a productivității muncii și reducerea costurilor de produc­ție“. Pentru conducerile unită­ților economice, realizarea u­­nei înalte eficiența a activită­ții lor trebuie să constituie o prezență vie, permanentă, un fir roșu călăuzitor al tuturor acțiunilor pe care le întreprind. Sporirea eficienței economice, a ratei rentabilității, a acumulă­rilor bănești își are izvorul în creșterea continuă a producti­vității muncii in toate ramuri­le și subramurile economiei na­ționale. Creșterea productivită- DUMITRU BALUTA, șef de serviciu Direcția județeană de statisti­că Doli­ ț­l muncii are o însemnătate deosebită, deoarece de ea de­pind, în mare măsură, gradul de dezvoltare a țării noastre, bogăția națională și bunăstarea întregului popor. Realizările obținute pe prime­le două luni ale acestui an pe linia creșterii productivității muncii dovedesc cu prisosință că toate colectivele de muncă ale întreprinderilor din județul nostru au fost preocupate în mod deosebit de îndeplinirea a­­cestui important indicator, că în centrul preocupărilor lor a stat, din primele zile ale aces­tui an, creșterea eficienței eco­nomice. Acest lucru rezultă din aceea că planul productivității muncii în întreprinderile indus­triale ale județului Dolj a fost realizat pe total, în proporție de 100,9 la sută (din care indus­tria republicană în procent de 100,9 la sută), iar în industria locală s-a depășit cu 4,3 la sută. De relevat este și fap­tul că productivitatea muncii, pe primele două luni din anul 1970, a crescut cu 6,9 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Din sporul producției globale obți­nut în acest an, față de peri­oada corespunzătoare a anului trecut, 59 la sută s-a realizat pe seama creșterii productivită­ții muncii și numai 41 la sută pe seama creșterii numărului de salariați. O contribuție de seamă la creșterea productivității muncii au adus-o întreprinderile indus­triale din municipiul Craiova, care, în primele două luni ale anului 1970, au realizat acest indicator în proporție de 101 la sută, din care unitățile indus­triale republicane în procent de 100,8 la sută, iar cele ale indus­triei locale în proporție de 104,9 la sută. Printre întreprinderile ale căror colective au contri­buit în mod substanțial la creș­terea productivității muncii se numără Uzina mecanică de ma­terial rulant, care a îndeplinit planul productivității muncii în proporție de 110,5 la sută. Com­(Continuare în pag. a III-a) i Azi vă informăm despre Recent a fost dat în folosință la Craiova (strada Ialomicioara nr. 7) un modern laborator de igienă a radiațiilor ionizante. Acest servi­ciu medical are menirea de a de­termina eventualele contaminări radioactive ale factorilor de mediu — sol, vegetație, apă — și de supraveghea dinamic influența ra­n­diațiilor ionizante asupra unor grupe de populație profesional ex­­puse. Amănuntele de rigoare ne-au fost furnizate de dr. Mircea Voica, șeful laboratorului.­­ Acest laborator, dotat cu a­­paratură de înaltă tehnicitate, își desfășoară activitatea pe teritoriul județelor Dolj, Gorj și JJI,re îiiți și urmărește detectarea și măsura­rea radiațiilor nucleare, precum și efectele lor asupra stării de sănă­tate a populației — ne-a spus in­terlocutorul. Se știe că organismul uman este supus mai multor surse de radiații nucleare. Pe noi, însă, ne interesează iradierea naturală, medicală și tehnică, precum și ira­dierile minore sau diverse. Ira­dierea naturală se datorește așa­­numitului fond de radiații, format din radiațiile cosmice și cele ale substanțelor radioactive existente în sol, apă și materialele de con­strucții. Valorile iradierii se esti­mează în doze biologice și pentru iradierea naturală se apreciază a fi în jurul a 0,5 miliremi/zi ori 200 miliremi/an. Dar omul mai poate fi supus și la un fond supli­mentar de iradiere artificială (teh­­­­nică, medicală etc.), care consti­tuie la un moment dat un peri­col pentru sănătatea sa. De aici, scopul laboratorului : reducerea e­­fectelor dăunătoare ale surselor nucleare artificiale. / — Am dori să ne vorbiți,­­ pe scurt, despre sursele de­ iradiere artificială și la cit se evaluează ele în doze biologice. Comparativ cu dozele de iradiere naturală.­­ Printre altele, in cadrul ira­dierii tehnice e cuprinde iradierea produsă prin funcțion­area reacto­rilor atomici, uzinelor radiochi­­mice, centralelor atomo-electrice, ca și prin utilizarea radioizoto­­pilor artificiali în industrie, medi­cină, biologie și agricultură. In prezent, iradierea tehnică în sco­puri pașnice, repartizată la întrea­ga populație a globului, ajunge la 4 miliromi/an — individ, adică a­­proximativ 2 la sută din iradierea naturală. Se anticipează că în ur­mătorul deceniu iradierea tehnică va atinge 17 la sută din cea na­turală, în lipsa măsurilor de pre­venire și protecție putind antrena o contaminare chiar mai impor­tantă. In ce privește iradierea me­dicală, aceasta se datorește, îndeo­sebi, folosirii radiațiilor roentgen pentru diagnostic și tratament, în încheiere, vreau să arăt că un loc de seamă în preocupările noastre îl ocupă și problematica științifico-aplicativă. Pentru vii­tor, ne-am propus să studiem e­­fectele radiațiilor asupra produ­sului de concepție. In diferite sta­dii de gestație, prin experimen­tări in laborator și cercetări sta­tistice pe gravidele iradiate medi­cal, precum și cercetarea do­zelor absorbite prin experimente în cazul unor iradieri medicale în regimuri de lucru diferite (in­tensitate, colimare, filtrare etc.). ION CUCUI Laboratorul interjudețean de igienă a radiațiilor ionizante Semănatul la timp - prima condiție a asigurării bazei furajere In urma aplicării noului sis­tem de organizare a producției, la C.A.P. „Drumul belșugului“ din comuna Leu s-a înființat o fermă mixtă, creîndu-se posibi­lități mai mari pentru creșterea producției de lapte, carne, ouă. Ca șef al fermei a fost numit ing. Ion Stoica, care, împreună cu ajutorul de fermier Gheor­ghe Țicleanu, se străduiește să traducă în fapte prevederile planului anual de producție. Sectorul de bovine din cadrul fermei cuprinde 401 capete din care 124 vaci cu lapte. Rezultatele noii organizări n-au întîrziat să se arate. Pla­nul de livrare a laptelui pe pri­mul trimestru a fost realizat cu 10 zile m­ai devreme, obținîn­­du-se circa 300 litri lapte pe cap de vacă furajată, cu aproape 100 litri mai mult decit în tri­mestru­­l 1969. „In acest an, ne-a asigurat tov. Dumitru Dra­­gomir, președintele cooperativei, vom obține de la fiecare vacă furajată 300—400 litri lapte mai mult decât anul trecut“. La a­­ceasta contribuie noua organi­zare, ca și fu­rajarea rațio­nală a anima­lelor. „Angaja­mentele pe ca­re ni le-am­ lu­at vor fi depă­șite, ne-a con­firmat ing. Ion Stoica. Spun a­­cest lucru, de­oarece avem fu­raje care să asi­gure hrănirea animalelor pînă la sfirșitul lunii mai. Dispunem de cantități apreciabile de lu­­cernă, porumb șiloz, șroturi, tărîțe, cretă furajeră, pe care le administrăm în hrana animale­lor după rețete special alcătuite pentru fiecare concordanță cu lot de vaci, în producția de lapte“. Experiența acumulată în ulti­mii ani i-a convins pe coope­ratori că producția de lapte și carne este direct proporțională EL. ȚUICI­ (Continuare in pag. a III-a) — Am auzit că, în sfirșit, s-au pus în vînzare baterii pentru tranzistoare Uraaaa !!

Next