Inainte, aprilie 1970 (Anul 27, nr. 7799-7824)
1970-04-01 / nr. 7799
A INTRAT IN PRODUCȚIE Fabrica de bere de la Craiova Anual, noul obiectiv al industriei alimentare va asigura 400 000 hl bere și 11 000 tone mari Pentru prima oară în țară, sistem de fierbere cu măcinare umedă Zilnic, Fabrica de bere de la Craiova va asigura, prin cele două linii tehnologice, circa 384 000 litri bere de diverse sortimente Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, constructorii de diverse meserii, montatorii instalatorii de pe șantierul Fașibricii de bere de la Craiova și-au dat ieri întîlnire cu acei care au trecut de acum să deservească modernele instalații de preparare și îmbuteliere cu care este dotată noua fabrică. La festivitatea prilejuită de acest eveniment au luat parte tovarășii : ing. Constantin Tudor, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., Petre Gigea, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean Dolj, Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului municipal Craiova al P.C.R., ing. Gheorghe Boeru, prim-adjunct al ministrului Industriei Alimentare, ing. Ion Tudose, prim-adjunct al ministrului Construcțiilor Industriale, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai organizațiilor de construcții și montaj, cadre de conducere din economia orașului etc. In aplauzele entuziaste ale participanților la acest moment festiv, tov. ing Ilie Bădicuț, directorul general al întreprinderii constructoare, a înmînat cheia impunătorului obiectiv tovarășului ing. Cornel Măjină, directorul general al Combinatului industriei alimentare Dolj, și tovarășului ing .Constantin "Trandafir, președintele comitetului de direcție al arceici de bere de la Craiva. (Fotografia de sus). »Primind simbolica cheie din partea constructorului, reprezentanții beneficiarului au adresat celor prezenți invitația de a întreprinde o vizită în modernele hale de producție. La intrarea în hala de îmbuteliere un grup de tinere îmbrăcate în port oltenesc întîmpină pe reprezentanții organelor de partid și de stat cu brațele pline de flori. în aplauzele tuturor, tovarășul ing. Constantin Tudor taie panglica inaugurală a noului obiectiv, întreaga asistență participă apoi la o adevărată demonstrație care evidențiază înaltul nivel tehnologic în domeniul îmbuteliarii. Conform explicațiilor date de către tov. ing. Constantin Trandafir și ing. Cornel Măjină, Fabrica de bere de la Craiova va asigura anual circa 400 000 dl bere în următoarele sortimente : bere blondă, bere cazino, bere specială, bere porter și bere caramel. Producția este prevăzută să se livreze în sticle de diverse litraje — 64 la sută, șin butoaie, 36 la sută. Fabricația se asigură cu apă de Izvarna — ceea ce determină parametrii sporiți ai noului produs al industriei alimentare craiovene. Principalele secții pentru fabricarea berei la Craiova sunt următoarele : secția de fierbere, secția de fermentare și secția de îmbuteliere. Ca secții anexe, unitatea dispune de o centrală de frig și aer, fabrică de gheață cu o capacitate de 13 tone/zi, o fabrică de malț cu o capacitate de 11 000 tone/an, secția siloz-celule, siloz-casa mașini, înmuiere-germinare, uscători emaiț etc. După cum au adăugat interlocutorii, în probele tehnologice care au început încă de la sfîrșitul lunii februarie, secția de fierbere a atins deja 60 la sută din capacitatea proiectată. De remarcat că la construcția acestui modern obiectiv al industriei alimentare din România s-a realizat participarea valoroasă a unor firme de prestigiu din străinătate. Participanții la vizită s-au interesat îndeaproape de mersul instalațiilor tehnologice, instalații care funcționează excepțional. Cu prilejul acestui eveniment, consiliul de administrație al Combinatului industriei alimentare Dolj a organizat un interesant stand cu bunuri alimentare produse la Craiova, Băilești, Calafat, Poiana Mare, Bechet etc, produse care s-au bucurat de aprecierea unanimă a celor prezenți. Intrarea in producție a Fabricii de bere de la Craiova, unitate a Combinatului industriei alimentare Dolj, reprezintă un suces de valoare al constructorilor și montatorilor din Grupul de șantiere Craiova al I.S.C.M., o contribuție valoroasă la satisfacerea solicitărilor complexe ale consumatorilor acestei delicioase băuturi — berea. GHEORGHE FLOREA Simetrie arhitectonică Foto : I. Nicola AGENDA CULTURALĂ în pag. a ll-a astei „Saptamína primăverii" Zilele acestea se desfășoară în toate școlile județului „Săptămîna primăverii“, acțiune patriotică de larg interes educativ. Cu acest prilej, sute și mii de pionieri și școlari vor participa la înfrumusețarea unor parcuri și grădini, la sădirea de pomi și flori în perimetrul școlilor, la îngrijirea monumentelor istorice. In cursul acestei săptămâni au loc, de asemenea, concursurile cu teme despre natură, precum și diverse intilniri sau dialoguri cu specialiști din cooperative agricole de producție. A răsărit mazărea Urmărind zilnic starea de umezeală a solului, mecanizatorii care deservesc cooperativa agricolă de producție Urzica Mare au ieșit la vreme in timp, efectuind insămințatul mazărei. La data de 3 martie a.c., cind in multe unități agricole cooperatiste se mai tatona începerea semănatului, la Urzica Mare lucrarea de semănat fusese deja încheiată. Acum, pe cele 40 de hectare plantele au răsărit viguros și înaintează in vegetație. Cooperatorii din Urzica Mare vor fi cei dinții care vor oferi pe piață primele păstăi de mazăre. Conferință la Centrul Academiei In sala Centrului de istorie, filologie și etnografie din Craiova al Academiei R. S. România a avut loc o interesantă manifestare culturală : cunoscutul om de cultură, prof. dr. docent Ion Zamfirescu, de la Universitatea din București, a ținut conferința „Semne de întrebare in literatura contemporană“. Expunerea — deosebit de valoroasă prin incursiunile sale In domeniul istoriei culturii și prin bogata sa argumentație științifică — a fost urmărită cu un viu interes de un numeros auditoriu. IMPERATIVUL ZILEI PE OGOARE ! ! Folosirea efectivă a fiecărei clipe bune de lucru in cîmp! g§ Din datele centralizate la g Direcția agricolă județeană B rezultă că pînă la data de 30 martie a.c., fuseseră executate alături de primăvară pe mai bine de 20 000 de hectare și se insămînțaseră în același timp cu o sfeclă de zahăr peste 6500 hectare. In terenurile dinainte pregătite și unde temperatura în sol a crescut în ultimele zile (cu excepția g zilelor de 28 și 29 martie, g cind s-a înregistrat o temmperatură mai scăzută, de circa 2—3 grade în sol) si au început chiar însămînțatul florii-soarelui, găsindu-ne într-o perioadă cind nu mai putem despărți limitele între epoci, era absolut necesar ca specialiștii din cooperativele agricole să acționeze mai energic, în primul rînd pentru terminarea semănatului sfeclei de zahăr și, în paralel cu aceasta, să impulsioneze ritmul însămînțării florii-soarelui. La Poiana Mare (C.A.P. „înainte“), Tunarii Vechi, Plopșor și în alte unități s-a acționat pe un front larg de lucru, insămînțîndu-se in paralel și cultura de sfeclă de zahăr și cea de floarea-soarelui. La ora actuală, cooperativele agricole mai sus aminitite au terminat însămînța tul tuturor culturilor din epoca I, inclusiv floarea- soarelui care face parte din epoca a II-a. Din păcate, însă, nu peste tot putem întîlni o asemenea operativitate care să ofere subiecte de laudă. La §§ Afumați și Urzicuța, de exemplu, la data de 30 martie a.c. nu se începuse încă g semănatul florii-soarelui, in vreme ce la Boureni, zonă §§ identică din punct de vedere pedoclimatic, se insă Smînțaseră 115 hectare din cele 200 planificate, fără să mai vorbim de semănatul g sfeclei de zahăr, care fusese încheiat încă de la jumătatea săptămînii trecute. La cooperativele agricole de producție din Cerăt și Se Bgarcea unde terenul are aceleași însușiri ca și cel existent la Lipov și Inter- B sura, nu se gîndea nimeni că trebuie să se înceapă în- üsămînțatul florii-soarelui. fg Deși dispun de forțe sus eficiente pentru a pregăti terenul și a semăna, cooperativele agricole din Plegnița și Unirea continuă să g FLOREA STAICU gr (ff continuare in par. a ll a) g H Cu ajutorul mecanizatorilor de la I.M. A. Filiași, pe grogoarele C.A.P. „7 Noiembrie“ din Brădești se desfășoară la semănatul culturilor din prima epocă, g Foto : Ion Tescoveanu Creșterea productivității muncii — obiectiv central în etapa actuală : Nivelul productivității muncii din perioada ianuarie—februarie a.c. întrece cu 6,9 la sută realizările din aceeași etapă a anului trecut , 59 la sută din sporul valorii producției globale a primelor două luni s-a obținut pe seama creșterii productivității muncii La Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut, tovarășul Nicolae Ceaușescu a arătat că „O caracteristică principală a planului pe 1970 este punerea unui accent deosebit pe ridicarea eficienței întregii activități economice, concentrînd eforturile ministerelor, centralelor și întreprinderilor spre folosirea cit mai rațională cu randament maxim a capacităților micșorarea de producție, spre consumurilor de materii prime și combustibil, ridicarea intr-un ritm mai intens a productivității muncii și reducerea costurilor de producție“. Pentru conducerile unităților economice, realizarea unei înalte eficiența a activității lor trebuie să constituie o prezență vie, permanentă, un fir roșu călăuzitor al tuturor acțiunilor pe care le întreprind. Sporirea eficienței economice, a ratei rentabilității, a acumulărilor bănești își are izvorul în creșterea continuă a productivității muncii in toate ramurile și subramurile economiei naționale. Creșterea productivită- DUMITRU BALUTA, șef de serviciu Direcția județeană de statistică Doli țl muncii are o însemnătate deosebită, deoarece de ea depind, în mare măsură, gradul de dezvoltare a țării noastre, bogăția națională și bunăstarea întregului popor. Realizările obținute pe primele două luni ale acestui an pe linia creșterii productivității muncii dovedesc cu prisosință că toate colectivele de muncă ale întreprinderilor din județul nostru au fost preocupate în mod deosebit de îndeplinirea acestui important indicator, că în centrul preocupărilor lor a stat, din primele zile ale acestui an, creșterea eficienței economice. Acest lucru rezultă din aceea că planul productivității muncii în întreprinderile industriale ale județului Dolj a fost realizat pe total, în proporție de 100,9 la sută (din care industria republicană în procent de 100,9 la sută), iar în industria locală s-a depășit cu 4,3 la sută. De relevat este și faptul că productivitatea muncii, pe primele două luni din anul 1970, a crescut cu 6,9 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Din sporul producției globale obținut în acest an, față de perioada corespunzătoare a anului trecut, 59 la sută s-a realizat pe seama creșterii productivității muncii și numai 41 la sută pe seama creșterii numărului de salariați. O contribuție de seamă la creșterea productivității muncii au adus-o întreprinderile industriale din municipiul Craiova, care, în primele două luni ale anului 1970, au realizat acest indicator în proporție de 101 la sută, din care unitățile industriale republicane în procent de 100,8 la sută, iar cele ale industriei locale în proporție de 104,9 la sută. Printre întreprinderile ale căror colective au contribuit în mod substanțial la creșterea productivității muncii se numără Uzina mecanică de material rulant, care a îndeplinit planul productivității muncii în proporție de 110,5 la sută. Com(Continuare în pag. a III-a) i Azi vă informăm despre Recent a fost dat în folosință la Craiova (strada Ialomicioara nr. 7) un modern laborator de igienă a radiațiilor ionizante. Acest serviciu medical are menirea de a determina eventualele contaminări radioactive ale factorilor de mediu — sol, vegetație, apă — și de supraveghea dinamic influența randiațiilor ionizante asupra unor grupe de populație profesional expuse. Amănuntele de rigoare ne-au fost furnizate de dr. Mircea Voica, șeful laboratorului. Acest laborator, dotat cu aparatură de înaltă tehnicitate, își desfășoară activitatea pe teritoriul județelor Dolj, Gorj și JJI,re îiiți și urmărește detectarea și măsurarea radiațiilor nucleare, precum și efectele lor asupra stării de sănătate a populației — ne-a spus interlocutorul. Se știe că organismul uman este supus mai multor surse de radiații nucleare. Pe noi, însă, ne interesează iradierea naturală, medicală și tehnică, precum și iradierile minore sau diverse. Iradierea naturală se datorește așanumitului fond de radiații, format din radiațiile cosmice și cele ale substanțelor radioactive existente în sol, apă și materialele de construcții. Valorile iradierii se estimează în doze biologice și pentru iradierea naturală se apreciază a fi în jurul a 0,5 miliremi/zi ori 200 miliremi/an. Dar omul mai poate fi supus și la un fond suplimentar de iradiere artificială (tehnică, medicală etc.), care constituie la un moment dat un pericol pentru sănătatea sa. De aici, scopul laboratorului : reducerea efectelor dăunătoare ale surselor nucleare artificiale. / — Am dori să ne vorbiți, pe scurt, despre sursele de iradiere artificială și la cit se evaluează ele în doze biologice. Comparativ cu dozele de iradiere naturală. Printre altele, in cadrul iradierii tehnice e cuprinde iradierea produsă prin funcționarea reactorilor atomici, uzinelor radiochimice, centralelor atomo-electrice, ca și prin utilizarea radioizotopilor artificiali în industrie, medicină, biologie și agricultură. In prezent, iradierea tehnică în scopuri pașnice, repartizată la întreaga populație a globului, ajunge la 4 miliromi/an — individ, adică aproximativ 2 la sută din iradierea naturală. Se anticipează că în următorul deceniu iradierea tehnică va atinge 17 la sută din cea naturală, în lipsa măsurilor de prevenire și protecție putind antrena o contaminare chiar mai importantă. In ce privește iradierea medicală, aceasta se datorește, îndeosebi, folosirii radiațiilor roentgen pentru diagnostic și tratament, în încheiere, vreau să arăt că un loc de seamă în preocupările noastre îl ocupă și problematica științifico-aplicativă. Pentru viitor, ne-am propus să studiem efectele radiațiilor asupra produsului de concepție. In diferite stadii de gestație, prin experimentări in laborator și cercetări statistice pe gravidele iradiate medical, precum și cercetarea dozelor absorbite prin experimente în cazul unor iradieri medicale în regimuri de lucru diferite (intensitate, colimare, filtrare etc.). ION CUCUI Laboratorul interjudețean de igienă a radiațiilor ionizante Semănatul la timp - prima condiție a asigurării bazei furajere In urma aplicării noului sistem de organizare a producției, la C.A.P. „Drumul belșugului“ din comuna Leu s-a înființat o fermă mixtă, creîndu-se posibilități mai mari pentru creșterea producției de lapte, carne, ouă. Ca șef al fermei a fost numit ing. Ion Stoica, care, împreună cu ajutorul de fermier Gheorghe Țicleanu, se străduiește să traducă în fapte prevederile planului anual de producție. Sectorul de bovine din cadrul fermei cuprinde 401 capete din care 124 vaci cu lapte. Rezultatele noii organizări n-au întîrziat să se arate. Planul de livrare a laptelui pe primul trimestru a fost realizat cu 10 zile mai devreme, obținîndu-se circa 300 litri lapte pe cap de vacă furajată, cu aproape 100 litri mai mult decit în trimestrul 1969. „In acest an, ne-a asigurat tov. Dumitru Dragomir, președintele cooperativei, vom obține de la fiecare vacă furajată 300—400 litri lapte mai mult decât anul trecut“. La aceasta contribuie noua organizare, ca și furajarea rațională a animalelor. „Angajamentele pe care ni le-am luat vor fi depășite, ne-a confirmat ing. Ion Stoica. Spun acest lucru, deoarece avem furaje care să asigure hrănirea animalelor pînă la sfirșitul lunii mai. Dispunem de cantități apreciabile de lucernă, porumb șiloz, șroturi, tărîțe, cretă furajeră, pe care le administrăm în hrana animalelor după rețete special alcătuite pentru fiecare concordanță cu lot de vaci, în producția de lapte“. Experiența acumulată în ultimii ani i-a convins pe cooperatori că producția de lapte și carne este direct proporțională EL. ȚUICI (Continuare in pag. a III-a) — Am auzit că, în sfirșit, s-au pus în vînzare baterii pentru tranzistoare Uraaaa !!