Inainte, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8032-8056)

1971-01-22 / nr. 8048

ANUL XXVII — NR. 8048 VINERI 22 IANUARIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în întreprinderi din municipiul București Ieri, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, au fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni și ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureștene, unități reprezentative pentru industria »-constructoare de mașini, pentru subramuri importante ale acesteia i Uzina de motoare și compresoare „Timpuri Noi", Uzina de mașini grele, Secția de pereți membrană și țevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan“, uzinele „Autobuzul“, „Steaua roșie“ și „Semănătoarea“. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, precum și de ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. Ca și cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact nemijlocit al conducerii partidului și statului cu oamenii muncii din fabrici și uzine, de pe șantiere, din unitățile agriculturii socialiste, cu reprezentanți ai culturii și științei țării noastre, într-un cuvînt cu cetățeni de toate vîrstele și profesiile — români, maghiari, germani și de alte naționalități — la început de an, de nou cincinal, și de data aceasta discuțiile de lucru, cunoașterea concretă la fața locului a problemelor de viață și de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale și drrn perspectivă pent—tu TdTcata eficienței întregii activități, marchează pregnant o revelatorie realitate a societății noastre , indisolubilă legătură dintre partid și popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar și idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viață menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului și civilizației. Programul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare și compresoare „Timpuri Noi“. In întimpinarea secretarului general al partidului, a celorlalți conducători de partid și de stat, vin cu bucurie și entuziasm și salută din inimă sute de salariați. Cei prezenți aclamă îndelung, ovaționează pentru și Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid și popor. Este nota obișnuită, de căldură, de dragoste și respect în care se desfășoară întîlnirile conducătorilor partidului, ai țării, cu masele de oameni ai muncii de la orașe și sate. Vechile ateliere „Eemaître“ — astăzi „Timpuri Noi“ — au devenit în anii construcției socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 și 110 CP, motoare cu benzină de 9—18 CP, compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 și 10 mc pe minut, agregate care echipează o gamă largă de instalații fabricate de întreprinderile constructoare de mașini, toate tipurile de locomotive moderne produse în țară. Ea „Timpuri Noi“ nu a fost asimilată nici o licență, totul este produs original. In actualul plan cincinal valoarea producției uzinei va crește de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. In secția de prelucrări mecanice se prezintă oaspeților o serie de piese și subansamble din componența motoarelor și compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. In secția montaj motoare se dau alte explicații în legătură cu parametrii îmbunătățiți ai motorului D. 120, introdus recent în fabricație. Intre oaspeți și factorii de răspundere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea în continuare a acestei întreprinderi și cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicații în vederea extinderii unor suprafețe de producție, dotarea întreprinderii cu noi instalații și utilaje, folosirea la întreaga capacitate a mașinilor din dotarea întreprinderii. Se ajunge la concluzia că uzinele „Timpuri Noi" își pot spori eficiența printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă conducerii Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini, specialiștilor uzinei, găsirea unor modalități de cooperare cu, întreprinderi din apropiere pentru construirea și exploatarea în comun a turnătoriei și forjei preconizate. — întreprindeți cît mai curînd studiile necesare și dați-la curs, spune tovarășul Nicolae Ceaușescu. De asemenea, restudiați toate posibilitățile de care dispun uzinele pentru dezvoltarea activității. Se cere să realizați un volum al producției mai mare și produse de și mai bună calitate. Se vizitează Uzina de mașini grele — București. Ea intrarea în blocul-turn care adăpostește birourile centralei industriale de utilaj termoenergetic și Institutul de cercetări și proiectări energetice și termoenergetice, de pe lîngă această uzină, conducătorii de partid și de stat sînt întîmpinați de ing. Nicolae Constantin, director general al Centralei industriale, și de ing. Tiberiu Grecu, director general al uzinei, care prezintă cîteva din realizările și perspectivele întreprinderii. Intrată în funcțiune în primul an al ultimului cincinal, uzina a înscris în palmaresul industriei românești cîteva performanțe de înalt nivel tehnic, turnînd piese de mare gabarit și complexitate destinate hidroagregatelor ce se construiesc la Reșița pentru hidrocentrala de la Porțile de Fier. Oțelăria electrică produce anual peste 122 000 tone de oțel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de oțeluri aliate și speciale menite să acopere cerințele calitative ale uzinei. — Ați pornit bine, apreciază tovarășul Nicolae Ceaușescu, dar nu s-ar putea ca în acest cincinal oțelăria să ajungă la o capacitate de 200 000 tone ? — Am putea, într-adevăr, să amplasăm un nou cuptor electric de volum mare, sau două de capacitate mai mică, răspunde ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. — Și, totodată — continuă secretarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, proiectat și construit în țară. Din acest dialog direct, la obiect, se naște o inițiativă importantă, se conturează un nou obiectiv mobilizator pentru colectivul uzinei. Discuția de lucru continuă. De asemenea, exportul crește vertiginos : de la 6,1 milioane lei — valută în 1971, la 62,4 milioane lei — valută în 1975. Realizări remarcabile a înregistrat în ultimii ani și Institutul de cercetări și proiectări energetice și termoenergetice. Directorul acestuia, ing. Teofil Popovici, prezintă activitatea desfășurată de institut și centrală într-o frază concludentă : — Sîntem în măsură să livrăm centrale electrice „la cheie“, dezvoltînd în felul acesta capacitatea creatoare a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor. Afirmația se întemeiază pe rezultatele concrete obținute. In 1972 va fi probată prima turbină de 330 MW, iar în 1974, turbina cu abur pentru termoficare de 150 MW, realizată după o concepție proprie. Se vizitează secția de turboagregate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat se opresc în fața unei mașini complexe, o freză de copiat palete pentru turbine. Apoi conducătorii de partid și de stat trecînd prin noua hală aflată în construcție, destinată montajului și probelor viitoarelor turbine se îndreaptă spre secțiile „calde" : oțelăria, forja și turnătoria uzinei. In confruntările de păreri se subliniază ideea necesității mai bunei folosiri a cadrelor de muncitori de înaltă calificare , de asemenea, a recrutării tehnicienilor, și mai ales a maiștrilor din rândul celor mai pricepuți și experimentați muncitori. (Continuare 1* pag. a IlI-a) t Cil»» »r*†' Craiova. Vedere nocturnă Foto : Mihăilescu V. îndatoriri noi in fața poligrafilor craioveni Simultan cu activitatea de producție — un amplu program de investiții și modernizare gj Față de nivelul planului pe 1970, valoarea producției globale pentru primul an al actualului cincinal sporește cu 26 la sută Experiența și măiestria tipografilor din subunitățile întreprinderii poligrafice „Oltenia“ — Craiova s-au făcut cunoscute nu numai în țară, dar și peste hotare. In timp ce la secția tipar înalt au intrat în lucru tipărituri destinate exportului, In compartimentul ofset s-a început execuția unor titluri noi : „Călușul oltenesc“, „Jocuri populare“, „Centre specializate în confecționarea mobilierului popular in Oltenia" etc. O dată cu începutul noului an, întreprinderea a preluat subunitățile de la Slatina și Caracal, care aparțineau întreprinderii poligrafice „Argeș“ din Pitești. In aceste condiții, la Slatina a fost organizată și dotată cu utilaj modern subunitatea tipografică, iar la Tg. Jiu se montează o rotativă modernă. In cadrul subunității tipografice de la Tr. Severin se realizează un important program de investiții care va asigura condițiile pentru crearea unei moderne unități tipografice. idustarea generali a C.A.P. din Ostroveni Bilanț rodnic, perspective stimulatorii In ziua de 20 ianuarie a.c. a avut loc adunarea generală a cooperativei agricole din Ostroveni — for suprem de conducere chemat să hotărască asupra întregii activități economice și organizatorice, a direcțiilor și căilor de dezvoltare a unității respective. La acest important eveniment au participat peste 700 de țărani cooperatori, în fața cărora președintele cooperativei, inginerul Ion Oprișor, a subliniat în darea de seamă modul cum și-a îndeplinit sarcinile consiliul de conducere, a prezentat experiența bună, precum și cauzele care au determinat lipsurile din diferite sectoare. Stimulați de conținutul deosebit de bogat al dării de seamă, de prezența la lucrările adunării a tovarășilor C. Dendrino, instructor al C.C. al P.C.R., Gh. Dindere, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., președintele Uniunii județene a C.A.P, cooperatorii și-au spus deschis părerea asupra activității consiliului de conducere, au venit cu propuneri și sugestii valoroase menite să determine descoperirea și punerea în valoare, cu eficiență economică cît mai sporită, a inepuizabilelor rezerve economico-naturale de care dispune unitatea. Bilanțul anului precedent arată că C.A.P. din Ostroveni , în ciuda celor mai mari calamități cunoscute vreodată, determinate de inundațiile provocate, în primăvară, de apele Dunării și Jiului — s-a încheiat cu un venit de 9,5 milioane lei. În spatele acestei cifre, deosebit de concludente, se materializează lupta dîrză a celor 3000 de cooperatori din Ostroveni pentru stăvilirea furiei apelor, pentru obținerea, de pe fiecare palmă de pămînt, unor producții din ce în ce mai amari. Cooperatorii din Ostroveni s-au dovedit mai tari și mai dîrzi decît își închipuiau, reușind să triumfe în fața stihiilor naturii. De altceva poate dovedi asemenea eforturi uriașe decît faptul că, în condițiile vitrege, cu totul neobișnuite din anul trecut, cooperatorii din Ostroveni au recoltat în medie la hectar : 2014 kg grîu, 3000 kg porumb boabe, 25 000 kg sfeclă de zahăr ! Această luptă dîrză a fost susținută de harnicii mecanizatori care au știut să folosească, la întreaga capacitate, adeseori atît ziua cît și noaptea, cele 27 tractoare, 27 agregate pentru irigat, 16 motopompe și celelalte utilaje pe care le au în primire. In adunarea generală s-a reliefat faptul că, în zilele de grele încercări, cînd apele Dunării amenințau să deverseze peste dig, pustiind tot ce le ieșeau în cale, cooperatorii din sectorul zootehnic, prin eforturi supraomenești și printr-un curaj admirabil, au izbutit să mute întregul efectiv de animale din valea Dunării la cîțiva kilometri, într-un loc ferit de orice pericol. Producția I. SFETCU (Continuare în pag. a III-a) i*>flit ill'w itin'tiin r*i»» *• '«Steîîîî tel»* celei tele* «... tele» cele* Mie* Cele ele* cele» cele* cele/ >•» cele» cele» sale »ele* »ele* '•« cele» |!' VA URMA... H Cu puțin înainte de Anul Nou, fizicienii Centrului european §§ pentru cercetări nucleare (C.E.R.N.) erau aproape fericiți . fg vechiul lor proiect privind construcția unui gigantic accele§§ rator de particule se afla în pragul realizării. După ani de §S controverse, șapte din cele 12 state europene* se declaraseră, §§ în sfîrșit, de acord pentru a le face răbdătorilor cercetători la acest costisitor cadou. Dar bucuria a fost de scurtă durată, 11 opoziția venind, de data aceasta, dintr-o direcție total neașteptată . Olanda și țările scandinave membre — Suedia, Norvegia, Danemarca — au respins ideea pe motiv că ele... fe n-au avut suficient timp să se decidă. Propriile dificultăți și economice par însă mai aproape de adevăr. Entuziasmul care-i cuprinsese inițial pe ceilalți parteneri a început să I se răcească. Delegații au reînceput să-și exprime rezerve și îndoieli. Proiectul datează din 1964, cînd fizicienii vest-europeni, întruniți în cadrul C.E.R.N., au vorbit pentru prima oară deși spre necesitatea acestui „sfărîmător de atomi“ — un accelerator de particule de 300 GeV (300 miliarde electron-volți). jB Cheltuielile foarte ridicate — 2,4 miliarde franci — au stîrnit §1 însă de la început rezerve, iar în 1968, Anglia, a cărei contribuție se ridica la 21 la sută din total, și-a retras consimjțămîntul. Abia 1969 a fost „anul de încercare“, cînd bătălia pro și contra accelerator s-a intensificat. R.F. a Germaniei, căreia îi revenea principala participare financiară (23.37 la o sută), pretindea ca în schimb să beneficieze cel puțin de aantajul instalării noului centru pe teritoriul său. „Sau acceleratorul va fi construit la noi sau nu plătim“, spuneau delegații vest-germani. La începutul anului trecut, proiectul supraviețuia doar în iluziile fizicienilor, care nu încetau să sublinieze ce pierdere ar fi pentru Europa vestică renunțarea la accelerator, amintind că Uniunea Sovietică posedă deja unul, iar Statele Unite sunt pe cale să șî-l definitiveze pe al lor. In aprilie, ei pregzentau un nou proiect, așa-numit „al ultimei șanse“ : accelegratorul urma să fie construit la Meyrin, actuala reședință a C.E.R.N., aproape de Geneva, de o parte și de alta a frontierei franco-elvețiene, fiind prevăzut inițial pentru 150—200 gf îeV. și costînd numai 1.5 miliarde franci. Nici această versiune ne n-a întrunit, încă acordul, adoptarea deciziei fiind amigrată pentru 19 februarie. H LIANA ENESCU ! * Cele 12 state membre : Austria, Belgia, Danemarca, gg§ Franța, Grecia, Italia, Norvegia, Olanda, R.F.G., Anglia, Sug Hedia, Elveția. gy ...ilillilüul! „Consultații" Ia standul de lucru într-un compartiment de producție al Uzinei mecanice de material rulant Graiov* Instruirea cooperatorilor și a cadrelor din agricultură — la nivelul sarcinilor actuale și de perspectivă în cincinalul expirat, precum și în cincinalul în care ne aflăm, agricultura noastră, alături de celelalte ramuri ale economiei socialiste, a cunoscut un ritm dinamic de dezvoltare și modernizare. Măsurile ce decurg din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, favorizează crearea unui cadru deosebit de adecvat îmbunătățirii continue a organizării, planificării și conducerii agriculturii. Mărirea și diversificarea volumului de lucrări mecanizate, extinderea irigațiilor prin amenajarea unor sisteme ce se întind pe suprafețe de ordinul zecilor de mii de hectare, sporirea și administrarea științifică a cantităților de îngrășăminte a minerale, aplicarea în complex regulilor agrozooveterinare sunt de neconceput fără Instruirea corespunzătoare a cadrelor din agricultură, ridicarea cuing. ION POPESCU, șeful secției de propagandă a Comitetului județean Dolj al P. C. R. noștințelor profesionale ale țărănimii cooperatiste la nivelul sarcinilor actuale și de perspectivă. In cadrul sistemului de pregătire a cadrelor din agricultură, a maselor largi de țărani cooperatori, a mecanizatorilor, a lucrătorilor din I.A.S., învațămîntul agrozootehnic de masă — această îndrăgită școală celor ce muncesc pe ogoare — a se înscrie printre tradițiile satului românesc contemporan. In fiecare an, mii și mii de țărani cooperatori, lucrători din unitățile agricole socialiste au manifestat un deosebit interes pentru frecventarea cursurilor învățămîntului agrozootehnic de masă, deoarece astfel au avut posibilitatea să-și lărgească orizontul de cunoștințe profesionale, să fie la curent cu tot ceea ce e nou și înaintat și — pe baza aplicării în practică a celor învățate — să obțină producții mari și constante pe unitatea de suprafață și pe cap de animal. Subliniem, în acest context, faptul că la I.A.S. Băilești, Segarcea și Giubega, la un mare număr de cooperative agricole, printre care cele din Bîrza, Goicea, Cetate, Vîrtop, Plopșor și altele, prin aplicarea în complex a regulilor agrotehnice, în condițiile locale de climă și sol, s-a reușit să se preîntîmpine, în mare măsură, efectele inundațiilor și ale secetei care le-au urmat și să se obțină producții la și peste nivelul indicatorilor prevăzuți în plan. Sarcinile de o covîrșitoare însemnătate ce revin agriculturii județului nostru în 1971 și, în general, în actualul cincinal, presupun dezvoltarea experienței acumulate pînă acum în organizarea și desfășurarea invățămîntului agrozootehnic de masă în care trebuie cuprinși toți membrii cooperativelor agricole, tractoriștii și ceilalți mecanizatori din S.M.A., lucrători din I.A.S. ce participă efectiv la muncă. Viața arată că este imperios necesară însușirea temeinică, aprofundată, tot ceea ce trebuie să se apliace de către cursanți la locul de muncă pentru folosirea eficientă a marilor avantaje pe care le oferă noul cadru organizatoric determinat de măsurile luate de partid în vederea îmbunătățirii organizării, planificării și conducerii agriculturii. Se cer eforturi deosebite pentru continua perfecționare a cadrelor din agricultură, pentru ridicarea nivelului de cunoștințe al tuturor celor ce lucrează pe ogoare, astfel încît să se asigure rezolvarea sarcinilor complexe legate de creșterea gradului de concentrare și specializare, pentru conducerea corespunzătoare a unităților agricole, a fermelor, brigăzilor și a celorlalte formațiuni de muncă , pentru aplicarea tehnologiilor moderne de cultivare a pămîntului și de creștere a animalelor. Oricine cunoaște actualele sarcini, precum și pe cele de perspectivă ale agriculturii nu poate să nu ajungă la concluzia obiectivă că este necesar să se facă eforturi cu totul deosebite față de alți ani, încît cei ce lucrează pe ogoare — și în primul rînd cei care frecventează cursurile care au loc între 5 ianuarie — 28 februarie 1971 — să-și însușească noi cunoștințe, strîns legate de cerințele practice. Y * v (Continuare în pag. a III-a) curier cotidian • INSTRUIREA SECRETARILOR ORGANIZAȚIILOR DE PARTID DIN I.A.S. Azi și mline are loc la Comitetul județean Dolj al P.C.R. instruirea secretarilor comitetelor și ai organizațiilor de bază din Întreprinderile agricole de stat din județul nostru. Participanții la Instructaj vor audia expuneri pe cele mai actuale probleme economice, politice și social-culturale care preocupă intens partidul și statul nostru. „Locul și rolul I.A.S. In sistemul agriculturii socialiste , structura organizatorică a întreprinderilor agricole de stat, căile de intensificare și de creștere a eficienței economice, sarcinile ce revin T.A.S. din județ în noul plan cincinal (1971—1975)“ sau „Conducerea învățământului de partid, propagandei prin conferințe și muncii politice de masă de către comitetele și organizațiile de partid , forme și metode noi ale muncii politice de masă“, precum și alte teme majore ale activității de partid vor contribui la pregătirea celor prezenți, la instruirea acestora în vederea realizării cu succes a marilor sarcini ce stau în fața lucrătorilor din agricultură, în noua etapă în care ne aflăm. O LINIE ELECTRICĂ DE 20 KV ÎN ZONA BÂILEȘTI-SEGARCEA Pentru asigurarea condițiilor normale de folosire a instalațiilor din zona Băilești — Segarcea, I.R.E. — Craiova a întreprins măsuri, privind mărirea capacității de transport a energiei electrice, prin trecerea liniei de aici la tensiunea de 20 kV și montarea unui autotrafe (20/15 kV) în orașul Segarcea. In perspectiva apropiată este prevăzută efectuarea unei injecții din sistemul de HO KV, care va rezolva definitiv problemele energetice din această zonă# © STUDII ȘI PROIECTE PENTRU INDUSTRIA LOCALĂ La Institutul de proiectare județean Dolj a început procesul de elaborare a studiilor de centralizare și sistematizare (dezvoltare) a capacităților de producție aparținînd unităților întreprinderii de industrie locală metal-lemn Craiova, I.I.L. Băilești și I.I.L. materiale de construcții și produse chimice Craiova. In aceste condiții se rezolvă problema amplasamentelor pentru noile obiective din cincinalul actual și dezvoltarea în perspectivă a industriei locale din județul Dolj. La elaborarea acestui studiu participă ing. Ion Neagu (șef de proiect), ing. Maria Petrache și arhitectul Gh. Spaloghe. • EXPOZIȚIA „FOTOAMATORI DOLJENI” Sub egida Casei Județene a creației populare, în îngrijirea lui Gabriel Bratu, au ieșit de sub tipar 24 de reproduceri după lucrări prezentate Ia expoziții ale fotoamatorilor doljeni. Reproducerile aparțin fotoamatorilor Nicu Dan Gelep, Aurel Țui, Gheorghe Stoica, Pavel Iosu, Radu Goncearov, Dan Bulik, Gh. Topuzu. Casa Județeană a creației populare a oferit aceste reproduceri tuturor căminelor din județ pentru organizarea unor expoziții.