Inainte, mai 1971 (Anul 28, nr. 8133-8158)

1971-05-26 / nr. 8154

< k k \ * \ 26 — V — 1971 ERBICIDARE­A (Urmare din pag. 1) Siliștea Crucii s-a folosit în această acțiune aviația uti­litară, care a reușit să er­­bicideze, în mai puțin de o săptămînă, peste 3000 de hec­tare. Efectul pozitiv al Di­­clordonului sodic (2,4 D) s-a văzut imediat. Toate buru­ienile din cultură, dar mai ales rapița, muștarul și pă­­lămida, au „capitulat“ la primul contact cu erbicidul. Culturile de grîu ale unită­ților agricole din zona unde s-a făcut erbicidarea, se dez­voltă acum libere de buru­ieni. Acțiunea ar fi putut da rezultate și mai bune dacă se începea tratamentul cu cî­­teva zile mai înainte, fapt care ar fi făcut ca ac­țiunea respectivă să nu mai fie prelungită pînă la ieșirea din burduf a spicului. Nu ne putem declara cî­­tuși de puțin mulțumiți de felul cum s-a procedat cu erbicidarea culturilor prăși­­toare ca porumbul, soia și floarea-soarelui. Deși în de­pozitul bazei de aprovizio­nare cît și în magaziile cooperativelor agricole au e­­xistat suficiente erbicide din categoria celor selective, cum sunt Atrazinul, Hunga­­zinul și Gesaprimul, acestea nu au fost folosite pentru tratarea la timp a culturilor. Este știut că reușita erbici­­dării depinde de momentul optim când se introduce în sol produsul chimic. Dacă în unele unități, puține la nu­­­măr, acest lucru s-a făcut dată cu semănatul, în multe altele s-a neglijat to­tal erbicidarea. Așa, de e­­xemplu, la cooperativele a­­gricole din Botoșești-Paia, Brabova, Braloștița, Fratoș­­tița, Călărași, Cernele chiar Gîngiova, nu s-a în­și vrednicit nimeni să se ocu­pe de transportul substanțe­lor din bază , în consecință, culturile au rămas netrata­te, iar buruienile s-au dez­voltat in așa măsură incit amenință plantele cu sufo­carea. Dacă se proceda la administrarea erbicidului o dată cu semănatul, rezulta­­tele ar fi fost desigur altele. O greșeală care a costat mult unele cooperative a­­gricole și, care, a fost săvir­­șită de la nivelul Direcției generale agricole, este și a­­ceea că nu s-a procedat la redistribuirea erbicidelor la momentul oportun, deși în perioada 24 aprilie — 9 mai mai existau unități agrico­le ce însămînțau porumbul. La ora actuală, erbicidele nu mai pot fi folosite, iar buruienile nu se mai pot distruge cu atîta ușurință ca în cazul cînd erbicidul s-ar fi dat o dată cu semănatul. Multe din aceste substan­țe s-au depreciat calitativ, stînd în depozitele coopera­tivelor agricole, fără ca ci­neva din conducerile unită­ților respective să se gîn­­dească la marea lor eficien­ță. Se știe doar că numai cu 76 de lei se poate asi­gura un plivit chimic pe un hectar cultivat cu grîu și cu 120—150 lei se pot înlocui trei prașile manual pe rînd la culturile de porumb și floarea-soarelui. Mașini pen­­tru aplicarea erbicidelor e­­xistă în toate unitățile S.M.A., numai că acestea au stat fără a li se asigura întrebuințarea necesară, în vreme ce, la umbra nepăsă­rii, substanțele se degradau în magazii, iar buruienile continuă să consume cu lă­comie din hrana destinată plantelor de cu­tură. In con­secință, erbicidarea, metodă sigură de combatere a bu­ruienilor, trebuie să fie pri­vită cu toată răspunderea de către specialiști care au obligația de a o trata ca pe o lucrare de înaltă tehnici­tate, cu foloase reale în producția agricolă. ACTIVITĂȚI NOI LA CENTRALIZARE ȘI TELECOMANDĂ Membrii colectivului de muncă din atelierul centralizare și telecomandă al Regionalei de căi ferate Craiova desfășoară o laborioasă activitate în dome­niul reparației instalațiilor, con­fecționării pieselor de schimb, modificării aparatelor de cen­tralizare electrodinamică, con­fecționării încălzitoarelor de macaz electrice și cu propan etc Demn de remarcat este faptul că în preocupările multi­laterale pentru diversificarea activității, colectivul acestei unități a renunțat la importul încălzitoarelor de macaz, insta­lații care au fost executate în atelier, asigurîndu-se o im­portantă economie de valută. La bilanțul primelor patru luni ale anului sînt prezente cu cele mai valoroase realizări colecti­vele din compartimentele relee, radio și inductori de cale, încăl­zitoare de macaz, reparații bobinaj, conduse de către maiș­șt­trii Aristide Cîțu, Vasile Cotea și Nicolae Bîrcu. ț Instantaneu la ferma ^­­j nr. 6 a I. A. S. Complex 1 ^ sere Craiova , șeful fer­ j­i­mei, inginerul Gheorghe Mitricol, împreună cu:­ 7 muncitoarele Elena Tă­­­­r­năsoiu și Ștefania Sta­­­­­­nache în fața unei noi \ \ șarje din bogatul ciclu \ \ de producție al tomate­­l­e­lor timpurii de seră ^ |___________| Înainte se diversifica producția de lactate pentru export In ultima vreme, la Fabrica de brânzeturi Băilești (care preia zil­nic peste 23 000 litri lapte de vacă și 70 000 litri lapte de oaie pre­­lucrindu-1 în diverse preparate alimentare) au fost semnate „certi­ficatele de naștere“ ale multor produse noi, u­­nele dintre ele execu­­tîndu-se pentru prima dată în județ și în ța­ră. Este vorba de pro­dusele destinate expor­tului ,„Feta“, „Picori­­no“ și „Romano“ mult apreciate de beneficia­rii externi. Toate aces­tea au întărit prestigiul colectivului băile și­can atît în țară, cît și pes­te hotare. Șirul produ­selor care se execută pentru prima dată aci se întregește cu un nou sortiment de cașcaval superior celor exporta­te pînă în prezent. Pe această temă l-am ru­gat pe Iov. ION IOVU, șeful fabricii de brân­zeturi, să ne dea cîteva detalii. — Produsul care în următoarele zile va constitui o nouă pre­mieră productivă în fa­brica aparținînd între­prinderii de industriali­zare a laptelui Dolj, re­prezintă un nou și va­loros succes nal. Tehnologic, profesio­anele caracteristici impresio­­nează. Greutatea­ unei bucăți de formă cilin­drică variază între 7 și 15 kg. Cașcavalul „Pro­­volone“ se execută pen­tru firme comerciale din S.U.A., fiind solicitat și de alți beneficiari de peste hotare, în perioa­da de maturare, produ­sul se află legat în pla­se din teten, în rafturi, păstrarea făcîndu-se în depozite frigorifice. — Ce probleme deo­sebite a pus fabricarea acestui nou sortiment ? — Datorită complica­tei rețete după care tre­buie preparat, a confi­gurației, utilajelor și mai ales a rolului ce îl va avea la beneficiar, fabri­­car­ea acestui produs ne-a pus probleme di­ficile. Pornind de la o­­perațiile pregătitoare unde urmărim acidita­tea, grăsimile, densita­tea, răcirea (inclusiv în­chegarea și maturarea pasului), și sfârșind cu operațiile de prelucrare prin opărire și zvîntare, și din nou maturare în­delungată, toate au re­clamat luarea unor mă­suri chibzuite. — In ce constau mă­surile luate ? — Mai întîi, am orga­­nizat formația de lucru cu cei mai pregătiți muncitori. Cu ajutorul conducerii Întreprinderii și în colaborare cu spe­cialiștii firmelor străine ne-am însușit noua teh­nologie de fabricație. A­­cum, după perioada de practică și învățătură, ne descurcăm singuri. In afară de noul pro­dus pentru export, al cărui proces de fabrica­ție durează șase luni de zile, de la începutul a­­nului și pînă în prezent am obținut însemnate realizări. E vorba de cei 3064 hl de lapte livrați pieții în cele patru luni față de cei 1830 hl pla­nificați. In aceeași peri­oadă, am produs și li­vrat 1040 tone telemea de vacă față de 805 tone planificate. Din produ­sul ,,Feta“, livrat la ex­port, am fabricat peste 105 tone. Așadar, la fa­brica de brânzeturi se pregătește unul dintre cele mai valoroase pre­parate — prima șarjă de 20 tone de cașcaval „Provolone“ din cele 800 tone pastă aflată la ma­turare. Peste puțin timp, noul sortiment va lua drumul beneficiarului extern, o dată cu con­semnarea, în cartea de onoare a unității, a unui prestigios succes. Convorbire cu tov. ION IOVU, șeful serviciului de brânzeturi — Băilești Siluind în centrul atenției asigurarea un­ei cît mai bune aprovizionări a populației cu bunuri de larg consum, conducerea parti­dului și statului nostru, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU personal, au trasat ca sarcină expresă forurilor centrale și locale, indus­triei alimentare, întreprinderilor și organizațiilor comerciale, organizațiilor coopera­tiste etc. să treacă cit mai curând posibil la extinderea preambalării mărfurilor. Cum se traduce în viață asemenea indi­cație ? Ce sortimente de produse preamba­­late oferă întreprinderile de industrie alim­entară din județul Dolj ? Fără îndoială că, spre deose­bire de anii trecuți s-au făcut progrese vizibile în acest do­meniu. Insă, din discuțiile pur­tate cu cumpărătorii, vînzăto­­rii și factorii de răspundere din industrie și comerț, apreciem că acțiunea de preambalare a mărfurilor alimentare se desfă­șoară încă sub semnul incerti­tudinii. Pe alocuri, se observă chiar tendința unora de a se împotrivi, de a se eschiva, de a pasa responsabilitatea cînd este vorba să se treacă efec­tiv la introducerea și extinde­rea preambalării, vînzării unui număr livrării și cît mai mare de sortimente alimentare preambalate. Deși în fabrica nouă de produse lactate de la Romanești s-au montat și pus în funcțiune instalații moderne pentru preambalarea înghețatei și a brînzei proaspete de vaci, asemenea produse sunt livrate comerțului în cantități foarte mici, uneori la întîmplare. O.C.L. „Alimentara“-Craiova nu face comenzi de loc sau cînd face, doar așa „de ochii lumii“, iar întreprinderea de in­dustrializare a laptelui se com­­­­­place în a nu persevera să-și vîndă produsele preambalate. Spre exemplu, în perioada 1—13 mai a.c., organizația co­mercială sus-amintită a coman­dat 380 pachete de brînză proaspătă de vaci, iar I.I.L. a livrat doar... 319 pachete. Iată-ne în biroul ing. șef al întreprinderii de industrializare a laptelui, tov. ALEXANDRA ȘERBULESCU. Ii aducem la cunoștință următoarele : — Ne aflăm de-a binelea în sezonul călduros și constatăm că se vinde prea puțină înghe­țată brichetată la pachete de 100 de grame. De ce ? — In luna martie a.c. am pus în funcțiune o mașină de bri­chetat înghețată care trebuie să producă 200 kg înghețată preambalată pe oră. Din cauza deselor defecțiuni, a instalației hîrtiei și foilor de tort care nu sunt de calitate toate, producția de corespunză­înghețată obținută este cu mult sub nive­lul capacității proiectate. Situa­ția se cunoaște la toate nive­lele și purtăm discuții cu fur­nizorul utilajului pentru regle­mentarea situației.­­ După cîte știm, s-a montat și pus în funcțiune și o ma­șină automată de preambalat brînză proaspătă de vaci la pa­chete de 250 de grame cu o ca­pacitate de 600 kg pe oră. Ma­joritatea cumpărătorilor nici nu știu de acest produs pentru că întîrzie să apară în cantități a­­preciabile în magazinele comer­țului. — Intr-adevăr, am produs cantități mici din acest sorti­ment de brînză. Insă, o vreme, ne-a lipsit hîrtia pentru amba­laj. Acum dispunem de canti­tăți suficiente și sperăm că vom onora mai bine comenzile soli­citate de comerț. Realitatea ne obligă, însă, să fim decit în parte de acord cu acest răspuns. Cu prilejul unui control inopinat efectuat în ziua de 12 mai la Fabrica de produse lactate de la Romanești am constatat că se produseseră doar 82 pachete de brînză proas­pătă la pachete de 250 de gra­me, în timp ce același sorti­ment de brînză a fost livrat în magazine, la bidoane, în canti­tate de 414 kg (?!). Nu insistăm asupra cauzelor întrucît ele sînt bine cunoscute. Cert este însă un lucru și anu­me că sub un motiv sau altul, conducerea I.I.L. Craiova (di­rector ing. Cornel Măjină) tă­răgănează tr­aducerea în viață a planului de măsuri întocmit pe anul 1971, la indicația comi­siei economice a Comitetului județean de partid, privind ex­tinderea sortimentelor de pro­duse preambalate. In ultimele luni, s-a constatat o îmbunătățire a nivelului de aprovizionare a populației cu carne de porc, vită, pasăre etc. Prin magazinul de prezentare al întreprinderii de industria­lizare a cărnii Dolj și unitățile O.C.L. „Alimentara“ s-au des­făcut și continuă să se desfacă cantități apreciabile de carne, fie congelată, fie în stare proas­pătă, preambalată în pungi de polietilenă, asigurîndu-se în fe­lul acesta o deservire mai ra­pidă a cumpărătorilor. Dar și în acest domeniu ac­țiunea de preambalare a măr­furilor se desfășoară destul de anevoios. S-a stabilit între al­tele ca întreprinderea de indus­trializare a cărnii Dolj să treacă la preambalarea întregii cantități de carne și destinată fondului pieții, untură însă comerțul a primit cantități in­fime de produse prezentate sub această formă. In acest an se prevede să se preambaleze la pachete de 1 kg și 1/2 kg, 100 tone untură, iar carne tranșată tip măcelăresc ambalată pungi de polietilenă în canti­în­tate de 500 tone. In primele patru luni, s-au livrat abia 8 000 kg din sortimentele a­­mintite. „Să știți că noi am încercat să lărgim gama sortimentelor preambalate — ne relata mai deunăzi ing. FLOAREA MORA­­RU, șefa serviciului producție din cadrul întreprinderii de industrializare a cărnii Dolj. Aș putea exemplifica salată de carne, salată de limbă cu sfe­clă roșie, salată de inimă cu maioneză, preambalate în pa­hare de 200 grame din material plastic, dar, din păcate, au stat zile în șir în magazinul de pre­zentare fără să se vîndă“. „Am făcut, am dres, nu se vînd“ — este calea cea mai u­­șoară de declinare a responsa­bilității față de traducerea în viață a unei probleme atît de importante cum este extinderea preambalării produselor Tovarășii IVAN SEVASTIAN, director comercial la O.C.L. „Alimentara“, și MARCEL FAUR, director comercial I.C.R.A. Craiova, ne-au preci­la zat că sînt gata să ia măsu­rile necesare pentru a lua spre desfacere cantități sporite și în sortimente variate de pro­duse alimentare preambalate. A­șadar, este timpul să se treacă cît mai curînd de la vor­be la fapte. Comitetele de di­recție din întreprinderile de industrie alimentară, întreprin­derile și organizațiile comer­ciale, au datoria de a urmări îndeaproape, cu maximum de răspundere și operativitate, fe­lul cum se îndeplinesc obiecti­vele prevăzute în planul de mă­suri întocmit la nivelul jude­țului Dolj privind preambalarea mărfurilor alimentare. PREAMBALAREA PRODUSELOR ALIMENTARE SUB SEMNUL INCERTITUDINII K poșta satelor CĂLĂRAȘI dez­vol­tarea ramurilor anexe în C.A. P. Consiliul de conducere al cooperativei agricole de producție din Călărași a trecut la înfăptuirea unui vast plan de punere în va­­loare a tuturor rezervelor și resurselor de care dispune coope­rativa. Cu brigada de construcții ce funcționează in cadrul coope­rativei agricole, vor fi construite pe bază de contracte 12 locuințe personale ale membrilor cooperatori și o școală cu 12 săli de clasă. Prin atelierul de tîmplărie se vor executa importante lucrări, atît pentru membrii cooperatori, cît și pentru alte unități și organi­zații economice socialiste. Primele venituri s-au și înregistrat în actele contabile ale cooperativei prin efectuarea unor lucrări de transport la membrii cooperatori. I ION BRANDIBUR, coresp. Punct alimentar 1 Țin­­nd cont de cerințele mereu crescânde ale locuitorilor din co­­­muna Sadova, întreprinderea intercooperatistă agricolă de va­lj­­orificare Craiova a înființat un punct alimentar bine aprovi­­­­zionat. M. ANCUȚESCU­­. Despre folosul acestei inițiative vorbește faptul că zilnic acest _____________ la punct alimentar vinde mărfuri în valoare de peste 6000 lei. II ION PATrAȘCOIU, coresp. ~=~ sas = 1. fcranfcsatgBZ—■ Un nou stadion . Din inițiativa organelor locale de partid și de stat, la Ișalnița §§ Ü se amenajează um nou stadion, prin contribuția patriotică a ce­­rg­e­tățenilor. Stadiul lucrărilor de amenajare este avansat. Stadionul 1 p §g s-a împrejmuit cu gard din prefabricate și va fi dat în folosință g ›› pînă la încheierea trimestrului n din acest an.­­ In curînd, locuitorii comunei Ișalnița vor avea posibilitatea §­ Ü să vizioneze diverse competiții pe noua bază sportivă. || H . N. AURELIAN, core&p; H J== g­­ Micii gospodari la lucru . In cadrul lucrărilor de interes gospodăresc efectuate prin mun­ g­­i­că patriotică, elevi ai școlii generale Fîntîna Banului, cotmina § H Cetate, conduși de prof. Constantin Rotaru, diriginte al clasei a M­H Vii­a, — au împrejmuit incinta școlii cu un gard din prefabri­ |§ H­cate din beton. In fața școlii, elevii au plantat trandafiri altoiți ș­i și au amenajat frumoase ronduri cu flori, B­E­ST.­I, VADEANU, coresp. n ROBĂNEȘTI Acțiuni valoroase dar și... lipsuri Școala generală de 8 ani din satul Golfin, comuna Robănești, a căpătat o altă înfățișare, datorită eforturilor depuse de condu­cerea școlii și a contribuției cetățenilor cu bani și muncă volun­tară. Astfel, într-un timp scurt, școala a fost împrejmuită cu plase de sîrmă pe stîlpi de beton, economisindu-se, față de va­loarea devizului, peste 150 000 lei. La rîndul lor, elevii s-au o­­cupat de grăd­ină, însămînțînd legume timpurii și plantînd ar­buști și pomi fructiferi. Pe de altă parte, însă, locuitorii din comuna Robănești și cei din satul Lăcrița sunt nemulțumiți de felul cum sunt aprovizio­nate magazinele și bufetele, ale căror rafturi sunt aproape goale. Nici măcar țigări nu se găsesc. Ce are de spus U.J.C.C. __ Dolj ? ION DIACONU, coresp. (Urmare din pag. I) sau aproape nimic despre mo­dul cum a evoluat ințiativa. Să-i ascultăm : „Nu cunosc ni­­mic despre această problemă. Am auzit ceva în legătură cu inițiativa de care m-ați între­bat, dar nu știu să se fi făcut ceva pe linia muncii politice in fabrica noastră. Nouă nu ni s-a spus niciodată nimic de la co­mitetul de partid uzinal în le­gătură cu această inițiativă“ — (N. Gugilă, secretarul comitetu­lui de partid de la Fabrica S.D.E.). „Intrebați-mă despre orice altceva, numai despre a­­ceastă problemă nu, fiindcă nu am ce să vă spun. De altfel, noi avem și puțini ingineri. In plus suntem­ într-o fază de or­ganizare și cred că nu se o­­cupă cineva la noi de proble­ma pe care o urmăriți“ — (Gh­. Marinescu, secretarul comitetu­lui de partid de la Fabrica de apa­­ataj). „Practic, să știți că nu am ce să vă spun, fiindcă din punct de vedere al muncii de partid noi nu am făcut ni­mic“ — (I. Fîntînă, secretarul organizației de baza de la Gru­pul tehnic). De notat că aceas­tă organizație cuprinde aproape 40 dintre cei mai buni specia­liști ai uzinei, dar că nici unul dintre ei nu a avut (din cele spuse de secretarul organizați­ei) vreo sarcină în vederea sus­ținerii, prin muncă politică și prin exemplul personal, a aces­tei inițiative. U. M. M. R. In schimb, la numai doi pași, la vecini (U.M.M.R.), inițiati­va a prins rădăcini mult mai adinei, a rodit în conștiința ca­drelor tehnice, ca urmare a muncii politice desfășurată de organizațiile de partid. Comite­tul de partid și biroul comite­tului sindicatului au privit a­­ceastă problemă ca un mijloc menit să impulsioneze gîndirea și dorința de afirmare a poten­țialului de inițiativă creatoare a corpului de specialiști ai u­­zinei, pentru realizarea comple­xelor sarcini tehnice ce au stat în fața producției, ca mijloc de stimulare și dezvoltare a miș­cării de inovații și raționalizări menit să deschidă fiecărui in­giner, economist și tehnicia­m posibilitatea valorificării cunoș­tințelor dobîndite. Prin C.I.T. au fost repartizate spre rezol­vare fiecărui specialist proble­me tehnice cerute stringent de nevoile uzinei. Comitetul sin­dicatului a asigurat, prin cabi­netul tehnic, expunerea unui ciclu de 9 conferințe pe diferi­te teme, iar la biblioteca teh­nică s-au adus cărți și reviste de specialitate, a fost organi­zată o vitrină cu noutăți teh­nice etc. Biroul organizației de bază de la serviciile tehnice a avut sarcină să pună în cen­trul atenției muncii politice a a­­ceasta problemă. De asemenea, comitetul de partid a pretins sindicatului să-și facă din plin simțită prezența în această pro­blemă, grija sa pentru intro­ducerea tehnicii noi în produc­ție, pentru crearea de condiții tot mai bune de muncă. Dar, cel mai bun și mai concret sprijin pe care l-a dat comite­tul de partid aplicării inițiativei a constat, firește, în aceea că membrii de partid, indiferent de funcție, au primit sarcina de a fi în primele rînduri a­le acestei acțiuni. Și au fost, cu adevărat, exemplu personal. Astfel, aproape 90 la sută din inginerii comuniști au înserat pe „fișa personală“ cel puțin o temă tehnică soluționată în pe­rioada care s-a scurs. Se cu­vine și o altă mențiune: înșiși directorul uzinei, inginerii tehnicienii membri ai comitetu­­i­lui de partid, ai birourilor or­ganizațiilor de bază, ai comite­tului sindicatului au „fișă per­sonală“ privind activitatea de concepție ; ei au dat „tonul“ și se găsesc în fruntea activității creatoare pentru introducerea progresului tehnic în producție. Așa se face că, astăzi, U.M.M.R. numără la fiecare sută de sa­­­lariați 4,6 inovatori și raționa­­lizatori, că anul trecut s-a si­tuat pe locul I pe județ și lo­cul doi pe ministerul de resort în ce privește activitatea ino­­vatorică. Combinatul chimic Următorul popas l-am făcut la Combinatul chimic. „Am a­­vut, desigur, în atenție o ast­fel de inițiativă, care implică valorificarea inteligenței de care dispun cadrele noastre tehnice — ne-a relatat tov. Gh Boștină, secretarul comitetului de partid. Ea a pus deja în mișcare idei originale și iniția­tive ale specialiștilor noștri. In urma studiilor întreprinse de unii dintrei ei, a fost posibilă îmbunătățirea indicatorilor teh­­nico-economici la instalațiile unor fabrici ale Combinatului“. Desigur, nu se gîndește nimeni să minimalizeze ceea ce cadre­le­­ inginerești din Combinat în­treprind pentru promovarea continuă a progresului tehnic și creșterea producției. Faptele a­­rată însă că în ce privește a­­plicarea inițiativei în discuție nu se stă de loc bine, că ea a fost lăsată exclusiv pe seama C.I.T.-ului. Am stat de vorbă cu tov. Gh. Neamțu, responsa­bilul acestei comisii, de la ca­re am aflat că „de făcut s-a făcut ceva“, dar ce anume nu se cunoaște, în afară de faptul că, „fiecărui inginer i s-a dat fișa personală să-și treacă te­mele tehnice pe care le rezolvă. Acum ne gîndim să ținem o a­­dunare cu toți (circa 350) pen­tru a vedea ce anume s-a reali­zat“. Mai mult nu am putut ai­­fta nici din discuția avută cu tov. Gh. Popescu, președintele comitetului sindicatului din combinat. De subliniat este fap­tul că, în ultima săptămînă a lunii februarie, biroul comite­tului sindicatului a discutat un raport al C.I.T.-ului, dar, sur­prinzător, despre această iniți­ativă nu s-a spus nici măcar un cuvînt. Cît privește propa­ganda tehnică sau munca poli­tică de masă în sprijinirea și popularizarea acestei inițiative, au fost inexistente. Expunîndu-i tovarășului Gh. Boștină starea de lucruri, a trebuit să recu­noască că, de fapt, inițiativa a scăpat din cîmpul vizual al ac­tivității politice a organizațiilor de partid și că, practic, nu s-a mai întreprins nici un control asupra celor însărcinați cu apli­carea inițiativei — biroul comi­­­tetului sindicatului și comisia inginerilor și tehnicienilor. Iată, așadar, cum o inițiativă lăudabilă, pornită la indicația biroului Comitetului județean de partid și menită să pună în valoare vastul potențial de in­teligență al specialiștilor, rămî­­ne, de luni de zile, neluată în seamă de unele organizații de partid și sindicate, de factorii organizatori ai muncii politice­­educative de masă, fără să se întreprindă vreo acțiune pen­tru susținerea acesteia. Sigur, organizațiile de partid au de rezolvat multe probleme de importanță majoră pentru bunul mers al vieții economice și social-culturale din întreprin­deri ; dar nu se poate spune că inițiativa „Fiecare inginer să rezolve anual o problemă teh­nică în afara sarcinilor de ser­­viciu“ este de subestimat. Dim­potrivă". Există toate condițiile și ele se cer folosite de către organizațiile de partid și sindi­­cale — pentru ca această iniți­ativă să fie readusă în actuali­tate, sprijinită larg printr-o vie muncă politică și culturală de masă, care să antreneze pe toți specialiștii din unitățile econo­mice ale județului la valorifi­carea spiritului lor de creație, spre a contribui direct la suc­­­cesul înfăptuirii obiectivelor politicii economice a partidului nostru. O inițiativă e sprijinul sporit al muncii politice de masă

Next