Inainte, mai 1971 (Anul 28, nr. 8133-8158)
1971-05-26 / nr. 8154
< k k \ * \ 26 — V — 1971 ERBICIDAREA (Urmare din pag. 1) Siliștea Crucii s-a folosit în această acțiune aviația utilitară, care a reușit să erbicideze, în mai puțin de o săptămînă, peste 3000 de hectare. Efectul pozitiv al Diclordonului sodic (2,4 D) s-a văzut imediat. Toate buruienile din cultură, dar mai ales rapița, muștarul și pălămida, au „capitulat“ la primul contact cu erbicidul. Culturile de grîu ale unităților agricole din zona unde s-a făcut erbicidarea, se dezvoltă acum libere de buruieni. Acțiunea ar fi putut da rezultate și mai bune dacă se începea tratamentul cu cîteva zile mai înainte, fapt care ar fi făcut ca acțiunea respectivă să nu mai fie prelungită pînă la ieșirea din burduf a spicului. Nu ne putem declara cîtuși de puțin mulțumiți de felul cum s-a procedat cu erbicidarea culturilor prășitoare ca porumbul, soia și floarea-soarelui. Deși în depozitul bazei de aprovizionare cît și în magaziile cooperativelor agricole au existat suficiente erbicide din categoria celor selective, cum sunt Atrazinul, Hungazinul și Gesaprimul, acestea nu au fost folosite pentru tratarea la timp a culturilor. Este știut că reușita erbicidării depinde de momentul optim când se introduce în sol produsul chimic. Dacă în unele unități, puține la număr, acest lucru s-a făcut dată cu semănatul, în multe altele s-a neglijat total erbicidarea. Așa, de exemplu, la cooperativele agricole din Botoșești-Paia, Brabova, Braloștița, Fratoștița, Călărași, Cernele chiar Gîngiova, nu s-a înși vrednicit nimeni să se ocupe de transportul substanțelor din bază , în consecință, culturile au rămas netratate, iar buruienile s-au dezvoltat in așa măsură incit amenință plantele cu sufocarea. Dacă se proceda la administrarea erbicidului o dată cu semănatul, rezultatele ar fi fost desigur altele. O greșeală care a costat mult unele cooperative agricole și, care, a fost săvirșită de la nivelul Direcției generale agricole, este și aceea că nu s-a procedat la redistribuirea erbicidelor la momentul oportun, deși în perioada 24 aprilie — 9 mai mai existau unități agricole ce însămînțau porumbul. La ora actuală, erbicidele nu mai pot fi folosite, iar buruienile nu se mai pot distruge cu atîta ușurință ca în cazul cînd erbicidul s-ar fi dat o dată cu semănatul. Multe din aceste substanțe s-au depreciat calitativ, stînd în depozitele cooperativelor agricole, fără ca cineva din conducerile unităților respective să se gîndească la marea lor eficiență. Se știe doar că numai cu 76 de lei se poate asigura un plivit chimic pe un hectar cultivat cu grîu și cu 120—150 lei se pot înlocui trei prașile manual pe rînd la culturile de porumb și floarea-soarelui. Mașini pentru aplicarea erbicidelor există în toate unitățile S.M.A., numai că acestea au stat fără a li se asigura întrebuințarea necesară, în vreme ce, la umbra nepăsării, substanțele se degradau în magazii, iar buruienile continuă să consume cu lăcomie din hrana destinată plantelor de cutură. In consecință, erbicidarea, metodă sigură de combatere a buruienilor, trebuie să fie privită cu toată răspunderea de către specialiști care au obligația de a o trata ca pe o lucrare de înaltă tehnicitate, cu foloase reale în producția agricolă. ACTIVITĂȚI NOI LA CENTRALIZARE ȘI TELECOMANDĂ Membrii colectivului de muncă din atelierul centralizare și telecomandă al Regionalei de căi ferate Craiova desfășoară o laborioasă activitate în domeniul reparației instalațiilor, confecționării pieselor de schimb, modificării aparatelor de centralizare electrodinamică, confecționării încălzitoarelor de macaz electrice și cu propan etc Demn de remarcat este faptul că în preocupările multilaterale pentru diversificarea activității, colectivul acestei unități a renunțat la importul încălzitoarelor de macaz, instalații care au fost executate în atelier, asigurîndu-se o importantă economie de valută. La bilanțul primelor patru luni ale anului sînt prezente cu cele mai valoroase realizări colectivele din compartimentele relee, radio și inductori de cale, încălzitoare de macaz, reparații bobinaj, conduse de către maișșttrii Aristide Cîțu, Vasile Cotea și Nicolae Bîrcu. ț Instantaneu la ferma ^j nr. 6 a I. A. S. Complex 1 ^ sere Craiova , șeful fer jimei, inginerul Gheorghe Mitricol, împreună cu: 7 muncitoarele Elena Tărnăsoiu și Ștefania Stanache în fața unei noi \ \ șarje din bogatul ciclu \ \ de producție al tomatelelor timpurii de seră ^ |___________| Înainte se diversifica producția de lactate pentru export In ultima vreme, la Fabrica de brânzeturi Băilești (care preia zilnic peste 23 000 litri lapte de vacă și 70 000 litri lapte de oaie prelucrindu-1 în diverse preparate alimentare) au fost semnate „certificatele de naștere“ ale multor produse noi, unele dintre ele executîndu-se pentru prima dată în județ și în țară. Este vorba de produsele destinate exportului ,„Feta“, „Picorino“ și „Romano“ mult apreciate de beneficiarii externi. Toate acestea au întărit prestigiul colectivului băile șican atît în țară, cît și peste hotare. Șirul produselor care se execută pentru prima dată aci se întregește cu un nou sortiment de cașcaval superior celor exportate pînă în prezent. Pe această temă l-am rugat pe Iov. ION IOVU, șeful fabricii de brânzeturi, să ne dea cîteva detalii. — Produsul care în următoarele zile va constitui o nouă premieră productivă în fabrica aparținînd întreprinderii de industrializare a laptelui Dolj, reprezintă un nou și valoros succes nal. Tehnologic, profesioanele caracteristici impresionează. Greutatea unei bucăți de formă cilindrică variază între 7 și 15 kg. Cașcavalul „Provolone“ se execută pentru firme comerciale din S.U.A., fiind solicitat și de alți beneficiari de peste hotare, în perioada de maturare, produsul se află legat în plase din teten, în rafturi, păstrarea făcîndu-se în depozite frigorifice. — Ce probleme deosebite a pus fabricarea acestui nou sortiment ? — Datorită complicatei rețete după care trebuie preparat, a configurației, utilajelor și mai ales a rolului ce îl va avea la beneficiar, fabricarea acestui produs ne-a pus probleme dificile. Pornind de la operațiile pregătitoare unde urmărim aciditatea, grăsimile, densitatea, răcirea (inclusiv închegarea și maturarea pasului), și sfârșind cu operațiile de prelucrare prin opărire și zvîntare, și din nou maturare îndelungată, toate au reclamat luarea unor măsuri chibzuite. — In ce constau măsurile luate ? — Mai întîi, am organizat formația de lucru cu cei mai pregătiți muncitori. Cu ajutorul conducerii Întreprinderii și în colaborare cu specialiștii firmelor străine ne-am însușit noua tehnologie de fabricație. Acum, după perioada de practică și învățătură, ne descurcăm singuri. In afară de noul produs pentru export, al cărui proces de fabricație durează șase luni de zile, de la începutul anului și pînă în prezent am obținut însemnate realizări. E vorba de cei 3064 hl de lapte livrați pieții în cele patru luni față de cei 1830 hl planificați. In aceeași perioadă, am produs și livrat 1040 tone telemea de vacă față de 805 tone planificate. Din produsul ,,Feta“, livrat la export, am fabricat peste 105 tone. Așadar, la fabrica de brânzeturi se pregătește unul dintre cele mai valoroase preparate — prima șarjă de 20 tone de cașcaval „Provolone“ din cele 800 tone pastă aflată la maturare. Peste puțin timp, noul sortiment va lua drumul beneficiarului extern, o dată cu consemnarea, în cartea de onoare a unității, a unui prestigios succes. Convorbire cu tov. ION IOVU, șeful serviciului de brânzeturi — Băilești Siluind în centrul atenției asigurarea unei cît mai bune aprovizionări a populației cu bunuri de larg consum, conducerea partidului și statului nostru, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU personal, au trasat ca sarcină expresă forurilor centrale și locale, industriei alimentare, întreprinderilor și organizațiilor comerciale, organizațiilor cooperatiste etc. să treacă cit mai curând posibil la extinderea preambalării mărfurilor. Cum se traduce în viață asemenea indicație ? Ce sortimente de produse preambalate oferă întreprinderile de industrie alimentară din județul Dolj ? Fără îndoială că, spre deosebire de anii trecuți s-au făcut progrese vizibile în acest domeniu. Insă, din discuțiile purtate cu cumpărătorii, vînzătorii și factorii de răspundere din industrie și comerț, apreciem că acțiunea de preambalare a mărfurilor alimentare se desfășoară încă sub semnul incertitudinii. Pe alocuri, se observă chiar tendința unora de a se împotrivi, de a se eschiva, de a pasa responsabilitatea cînd este vorba să se treacă efectiv la introducerea și extinderea preambalării, vînzării unui număr livrării și cît mai mare de sortimente alimentare preambalate. Deși în fabrica nouă de produse lactate de la Romanești s-au montat și pus în funcțiune instalații moderne pentru preambalarea înghețatei și a brînzei proaspete de vaci, asemenea produse sunt livrate comerțului în cantități foarte mici, uneori la întîmplare. O.C.L. „Alimentara“-Craiova nu face comenzi de loc sau cînd face, doar așa „de ochii lumii“, iar întreprinderea de industrializare a laptelui se complace în a nu persevera să-și vîndă produsele preambalate. Spre exemplu, în perioada 1—13 mai a.c., organizația comercială sus-amintită a comandat 380 pachete de brînză proaspătă de vaci, iar I.I.L. a livrat doar... 319 pachete. Iată-ne în biroul ing. șef al întreprinderii de industrializare a laptelui, tov. ALEXANDRA ȘERBULESCU. Ii aducem la cunoștință următoarele : — Ne aflăm de-a binelea în sezonul călduros și constatăm că se vinde prea puțină înghețată brichetată la pachete de 100 de grame. De ce ? — In luna martie a.c. am pus în funcțiune o mașină de brichetat înghețată care trebuie să producă 200 kg înghețată preambalată pe oră. Din cauza deselor defecțiuni, a instalației hîrtiei și foilor de tort care nu sunt de calitate toate, producția de corespunzăînghețată obținută este cu mult sub nivelul capacității proiectate. Situația se cunoaște la toate nivelele și purtăm discuții cu furnizorul utilajului pentru reglementarea situației. După cîte știm, s-a montat și pus în funcțiune și o mașină automată de preambalat brînză proaspătă de vaci la pachete de 250 de grame cu o capacitate de 600 kg pe oră. Majoritatea cumpărătorilor nici nu știu de acest produs pentru că întîrzie să apară în cantități apreciabile în magazinele comerțului. — Intr-adevăr, am produs cantități mici din acest sortiment de brînză. Insă, o vreme, ne-a lipsit hîrtia pentru ambalaj. Acum dispunem de cantități suficiente și sperăm că vom onora mai bine comenzile solicitate de comerț. Realitatea ne obligă, însă, să fim decit în parte de acord cu acest răspuns. Cu prilejul unui control inopinat efectuat în ziua de 12 mai la Fabrica de produse lactate de la Romanești am constatat că se produseseră doar 82 pachete de brînză proaspătă la pachete de 250 de grame, în timp ce același sortiment de brînză a fost livrat în magazine, la bidoane, în cantitate de 414 kg (?!). Nu insistăm asupra cauzelor întrucît ele sînt bine cunoscute. Cert este însă un lucru și anume că sub un motiv sau altul, conducerea I.I.L. Craiova (director ing. Cornel Măjină) tărăgănează traducerea în viață a planului de măsuri întocmit pe anul 1971, la indicația comisiei economice a Comitetului județean de partid, privind extinderea sortimentelor de produse preambalate. In ultimele luni, s-a constatat o îmbunătățire a nivelului de aprovizionare a populației cu carne de porc, vită, pasăre etc. Prin magazinul de prezentare al întreprinderii de industrializare a cărnii Dolj și unitățile O.C.L. „Alimentara“ s-au desfăcut și continuă să se desfacă cantități apreciabile de carne, fie congelată, fie în stare proaspătă, preambalată în pungi de polietilenă, asigurîndu-se în felul acesta o deservire mai rapidă a cumpărătorilor. Dar și în acest domeniu acțiunea de preambalare a mărfurilor se desfășoară destul de anevoios. S-a stabilit între altele ca întreprinderea de industrializare a cărnii Dolj să treacă la preambalarea întregii cantități de carne și destinată fondului pieții, untură însă comerțul a primit cantități infime de produse prezentate sub această formă. In acest an se prevede să se preambaleze la pachete de 1 kg și 1/2 kg, 100 tone untură, iar carne tranșată tip măcelăresc ambalată pungi de polietilenă în cantiîntate de 500 tone. In primele patru luni, s-au livrat abia 8 000 kg din sortimentele amintite. „Să știți că noi am încercat să lărgim gama sortimentelor preambalate — ne relata mai deunăzi ing. FLOAREA MORARU, șefa serviciului producție din cadrul întreprinderii de industrializare a cărnii Dolj. Aș putea exemplifica salată de carne, salată de limbă cu sfeclă roșie, salată de inimă cu maioneză, preambalate în pahare de 200 grame din material plastic, dar, din păcate, au stat zile în șir în magazinul de prezentare fără să se vîndă“. „Am făcut, am dres, nu se vînd“ — este calea cea mai ușoară de declinare a responsabilității față de traducerea în viață a unei probleme atît de importante cum este extinderea preambalării produselor Tovarășii IVAN SEVASTIAN, director comercial la O.C.L. „Alimentara“, și MARCEL FAUR, director comercial I.C.R.A. Craiova, ne-au precila zat că sînt gata să ia măsurile necesare pentru a lua spre desfacere cantități sporite și în sortimente variate de produse alimentare preambalate. Așadar, este timpul să se treacă cît mai curînd de la vorbe la fapte. Comitetele de direcție din întreprinderile de industrie alimentară, întreprinderile și organizațiile comerciale, au datoria de a urmări îndeaproape, cu maximum de răspundere și operativitate, felul cum se îndeplinesc obiectivele prevăzute în planul de măsuri întocmit la nivelul județului Dolj privind preambalarea mărfurilor alimentare. PREAMBALAREA PRODUSELOR ALIMENTARE SUB SEMNUL INCERTITUDINII K poșta satelor CĂLĂRAȘI dezvoltarea ramurilor anexe în C.A. P. Consiliul de conducere al cooperativei agricole de producție din Călărași a trecut la înfăptuirea unui vast plan de punere în valoare a tuturor rezervelor și resurselor de care dispune cooperativa. Cu brigada de construcții ce funcționează in cadrul cooperativei agricole, vor fi construite pe bază de contracte 12 locuințe personale ale membrilor cooperatori și o școală cu 12 săli de clasă. Prin atelierul de tîmplărie se vor executa importante lucrări, atît pentru membrii cooperatori, cît și pentru alte unități și organizații economice socialiste. Primele venituri s-au și înregistrat în actele contabile ale cooperativei prin efectuarea unor lucrări de transport la membrii cooperatori. I ION BRANDIBUR, coresp. Punct alimentar 1 Ținnd cont de cerințele mereu crescânde ale locuitorilor din comuna Sadova, întreprinderea intercooperatistă agricolă de valjorificare Craiova a înființat un punct alimentar bine aprovizionat. M. ANCUȚESCU. Despre folosul acestei inițiative vorbește faptul că zilnic acest _____________ la punct alimentar vinde mărfuri în valoare de peste 6000 lei. II ION PATrAȘCOIU, coresp. ~=~ sas = 1. fcranfcsatgBZ—■ Un nou stadion . Din inițiativa organelor locale de partid și de stat, la Ișalnița §§ Ü se amenajează um nou stadion, prin contribuția patriotică a cergetățenilor. Stadiul lucrărilor de amenajare este avansat. Stadionul 1 p §g s-a împrejmuit cu gard din prefabricate și va fi dat în folosință g ›› pînă la încheierea trimestrului n din acest an. In curînd, locuitorii comunei Ișalnița vor avea posibilitatea § Ü să vizioneze diverse competiții pe noua bază sportivă. || H . N. AURELIAN, core&p; H J== g Micii gospodari la lucru . In cadrul lucrărilor de interes gospodăresc efectuate prin mun gică patriotică, elevi ai școlii generale Fîntîna Banului, cotmina § H Cetate, conduși de prof. Constantin Rotaru, diriginte al clasei a MH Viia, — au împrejmuit incinta școlii cu un gard din prefabri |§ Hcate din beton. In fața școlii, elevii au plantat trandafiri altoiți și și au amenajat frumoase ronduri cu flori, BEST.I, VADEANU, coresp. n ROBĂNEȘTI Acțiuni valoroase dar și... lipsuri Școala generală de 8 ani din satul Golfin, comuna Robănești, a căpătat o altă înfățișare, datorită eforturilor depuse de conducerea școlii și a contribuției cetățenilor cu bani și muncă voluntară. Astfel, într-un timp scurt, școala a fost împrejmuită cu plase de sîrmă pe stîlpi de beton, economisindu-se, față de valoarea devizului, peste 150 000 lei. La rîndul lor, elevii s-au ocupat de grădină, însămînțînd legume timpurii și plantînd arbuști și pomi fructiferi. Pe de altă parte, însă, locuitorii din comuna Robănești și cei din satul Lăcrița sunt nemulțumiți de felul cum sunt aprovizionate magazinele și bufetele, ale căror rafturi sunt aproape goale. Nici măcar țigări nu se găsesc. Ce are de spus U.J.C.C. __ Dolj ? ION DIACONU, coresp. (Urmare din pag. I) sau aproape nimic despre modul cum a evoluat ințiativa. Să-i ascultăm : „Nu cunosc nimic despre această problemă. Am auzit ceva în legătură cu inițiativa de care m-ați întrebat, dar nu știu să se fi făcut ceva pe linia muncii politice in fabrica noastră. Nouă nu ni s-a spus niciodată nimic de la comitetul de partid uzinal în legătură cu această inițiativă“ — (N. Gugilă, secretarul comitetului de partid de la Fabrica S.D.E.). „Intrebați-mă despre orice altceva, numai despre această problemă nu, fiindcă nu am ce să vă spun. De altfel, noi avem și puțini ingineri. In plus suntem într-o fază de organizare și cred că nu se ocupă cineva la noi de problema pe care o urmăriți“ — (Gh. Marinescu, secretarul comitetului de partid de la Fabrica de apaataj). „Practic, să știți că nu am ce să vă spun, fiindcă din punct de vedere al muncii de partid noi nu am făcut nimic“ — (I. Fîntînă, secretarul organizației de baza de la Grupul tehnic). De notat că această organizație cuprinde aproape 40 dintre cei mai buni specialiști ai uzinei, dar că nici unul dintre ei nu a avut (din cele spuse de secretarul organizației) vreo sarcină în vederea susținerii, prin muncă politică și prin exemplul personal, a acestei inițiative. U. M. M. R. In schimb, la numai doi pași, la vecini (U.M.M.R.), inițiativa a prins rădăcini mult mai adinei, a rodit în conștiința cadrelor tehnice, ca urmare a muncii politice desfășurată de organizațiile de partid. Comitetul de partid și biroul comitetului sindicatului au privit această problemă ca un mijloc menit să impulsioneze gîndirea și dorința de afirmare a potențialului de inițiativă creatoare a corpului de specialiști ai uzinei, pentru realizarea complexelor sarcini tehnice ce au stat în fața producției, ca mijloc de stimulare și dezvoltare a mișcării de inovații și raționalizări menit să deschidă fiecărui inginer, economist și tehniciam posibilitatea valorificării cunoștințelor dobîndite. Prin C.I.T. au fost repartizate spre rezolvare fiecărui specialist probleme tehnice cerute stringent de nevoile uzinei. Comitetul sindicatului a asigurat, prin cabinetul tehnic, expunerea unui ciclu de 9 conferințe pe diferite teme, iar la biblioteca tehnică s-au adus cărți și reviste de specialitate, a fost organizată o vitrină cu noutăți tehnice etc. Biroul organizației de bază de la serviciile tehnice a avut sarcină să pună în centrul atenției muncii politice a aceasta problemă. De asemenea, comitetul de partid a pretins sindicatului să-și facă din plin simțită prezența în această problemă, grija sa pentru introducerea tehnicii noi în producție, pentru crearea de condiții tot mai bune de muncă. Dar, cel mai bun și mai concret sprijin pe care l-a dat comitetul de partid aplicării inițiativei a constat, firește, în aceea că membrii de partid, indiferent de funcție, au primit sarcina de a fi în primele rînduri ale acestei acțiuni. Și au fost, cu adevărat, exemplu personal. Astfel, aproape 90 la sută din inginerii comuniști au înserat pe „fișa personală“ cel puțin o temă tehnică soluționată în perioada care s-a scurs. Se cuvine și o altă mențiune: înșiși directorul uzinei, inginerii tehnicienii membri ai comitetuilui de partid, ai birourilor organizațiilor de bază, ai comitetului sindicatului au „fișă personală“ privind activitatea de concepție ; ei au dat „tonul“ și se găsesc în fruntea activității creatoare pentru introducerea progresului tehnic în producție. Așa se face că, astăzi, U.M.M.R. numără la fiecare sută de salariați 4,6 inovatori și raționalizatori, că anul trecut s-a situat pe locul I pe județ și locul doi pe ministerul de resort în ce privește activitatea inovatorică. Combinatul chimic Următorul popas l-am făcut la Combinatul chimic. „Am avut, desigur, în atenție o astfel de inițiativă, care implică valorificarea inteligenței de care dispun cadrele noastre tehnice — ne-a relatat tov. Gh Boștină, secretarul comitetului de partid. Ea a pus deja în mișcare idei originale și inițiative ale specialiștilor noștri. In urma studiilor întreprinse de unii dintrei ei, a fost posibilă îmbunătățirea indicatorilor tehnico-economici la instalațiile unor fabrici ale Combinatului“. Desigur, nu se gîndește nimeni să minimalizeze ceea ce cadrele inginerești din Combinat întreprind pentru promovarea continuă a progresului tehnic și creșterea producției. Faptele arată însă că în ce privește aplicarea inițiativei în discuție nu se stă de loc bine, că ea a fost lăsată exclusiv pe seama C.I.T.-ului. Am stat de vorbă cu tov. Gh. Neamțu, responsabilul acestei comisii, de la care am aflat că „de făcut s-a făcut ceva“, dar ce anume nu se cunoaște, în afară de faptul că, „fiecărui inginer i s-a dat fișa personală să-și treacă temele tehnice pe care le rezolvă. Acum ne gîndim să ținem o adunare cu toți (circa 350) pentru a vedea ce anume s-a realizat“. Mai mult nu am putut aifta nici din discuția avută cu tov. Gh. Popescu, președintele comitetului sindicatului din combinat. De subliniat este faptul că, în ultima săptămînă a lunii februarie, biroul comitetului sindicatului a discutat un raport al C.I.T.-ului, dar, surprinzător, despre această inițiativă nu s-a spus nici măcar un cuvînt. Cît privește propaganda tehnică sau munca politică de masă în sprijinirea și popularizarea acestei inițiative, au fost inexistente. Expunîndu-i tovarășului Gh. Boștină starea de lucruri, a trebuit să recunoască că, de fapt, inițiativa a scăpat din cîmpul vizual al activității politice a organizațiilor de partid și că, practic, nu s-a mai întreprins nici un control asupra celor însărcinați cu aplicarea inițiativei — biroul comitetului sindicatului și comisia inginerilor și tehnicienilor. Iată, așadar, cum o inițiativă lăudabilă, pornită la indicația biroului Comitetului județean de partid și menită să pună în valoare vastul potențial de inteligență al specialiștilor, rămîne, de luni de zile, neluată în seamă de unele organizații de partid și sindicate, de factorii organizatori ai muncii politiceeducative de masă, fără să se întreprindă vreo acțiune pentru susținerea acesteia. Sigur, organizațiile de partid au de rezolvat multe probleme de importanță majoră pentru bunul mers al vieții economice și social-culturale din întreprinderi ; dar nu se poate spune că inițiativa „Fiecare inginer să rezolve anual o problemă tehnică în afara sarcinilor de serviciu“ este de subestimat. Dimpotrivă". Există toate condițiile și ele se cer folosite de către organizațiile de partid și sindicale — pentru ca această inițiativă să fie readusă în actualitate, sprijinită larg printr-o vie muncă politică și culturală de masă, care să antreneze pe toți specialiștii din unitățile economice ale județului la valorificarea spiritului lor de creație, spre a contribui direct la succesul înfăptuirii obiectivelor politicii economice a partidului nostru. O inițiativă e sprijinul sporit al muncii politice de masă