Inainte, septembrie 1971 (Anul 28, nr. 8238-8263)

1971-09-01 / nr. 8238

MIERCURI ANUI XXVII ... NR. 8238 J 4 RAOINÎ 30 BANI Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 31 august 1971 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul gene­­ral al Partidului Comunist Român. Au participat miniștri și șefi ai unor instituții centrale. In cadrul ședinței au fost examinate și apro­bate propunerile privirii îmbunătățirea activită­ții Academiei de învățămînt social-politic „Ștefan Gheorghiu" , lărgirea și reorganizarea școlilor interjudețene pentru pregătirea activiștilor de partid, ai organizațiilor de masă și obștești, pre­cum și propunerile de organizare a Institutului pentru pregătirea cadrelor de conducere din economie și administrația de stat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la executarea unor­ lucrări de investiții, modificarea Decretului pen­tru organizarea și funcționarea Băncii de In­vestiții, precum și cu privire la alte probleme curente. Se intensifică recoltatul po­­rumbului și sfe­clei de zahăr In ultimele zile, în tot mai multe unități agricole s-a tre­cut intens, cu toate forțele și mijloacele, la recoltatul cultu­rilor­­ tîrzii ,de toamnă. In coo­­­­perativele agricole din județ porumbul a fost recoltat de pe mai bine de 5000 ha. Această importantă lucrare fusese exe­cutată, pină de curînd, pe 541 ha la C.A.P. din Valea Stan­ciului, 300 ha la C.A.P. din Sălcuța, 240 ha la C.A.P. din Drănic, 235 ha la C.A.P. din Radovan, 200 ha la C.A.P. din Lipov, 184 ha la C.A.P. din Dioști, 182 ha la C.A.P. din Ostroveni, 136 ha la C.A.P. din Siliștea Crucii, pe cîte 120 ha la C.A.P. din Bîrca, Urzicuța și Băilești. La cooperativa agri­colă din Calopăr, față de rit­mul în care se desfășoară re­coltatul porumbului, este de așteptat ca lucrarea respectivă să se încheie în cel mai scurt timp posibil. Un start bun s-a luat și la strînsul recoltei de sfeclă de zahăr. Pînă la data de 30 au­gust, cu toate condițiile grele în care se lucrează, sfecla de zahăr a fost recoltată de pe 1512 ha, ceea ce reprezintă 12,5 la sută din suprafața în cul­tură. Producția medie de pe suprafața recoltată, pînă în prezent, se ridică la 24 400 kg la ha.­­Paralel cu recoltatul se dă o deosebită atenție acțiunii de transportare a producției. Au fost, astfel, transportate canti­tăți de ordinul zecilor de mii de tone. Cele mai mari supra­fețe cu sfeclă de zahăr au fost recoltate la cooperativele agri­cole din Bîrca, Băilești, Goicea Mare, Bechet și altele, în întreprinderile agricole de stat strînsul recoltei de porumb se execută, în cea mai mare parte, cu mijloace mecanizate, în acest scop, consiliile de ad­ministrație ale I.A.S. Giubega, Robănești, Breasta, Băilești, șefii fermelor cultivatoare de porumb s-au preocupat din vre­­­­me de punerea în perfectă stare de funcționare a mijloacelor mecanizate, de echiparea lor cu dispozitivele necesare recoltării culturilor tîrzii de toamnă. Prin folosirea la întreaga ca­pacitate a acestor mijloace, a tuturor forțelor de care dis­pun, există toate condițiile ca întreprinderile agricole de stat să încheie acțiunea de recol­tare a porumbului într-o peri­oadă de timp mult mai scurtă decât în anii precedenți. I mmm Se apropie campania de în­samințări de toamna. Pină atun­ci,­ mecanizatorii din județul Dolj doresc efectuarea arăturilor și pregătirea patului germinativ pentru viitoarea recoltă de grâu- Foto . FI. Melineșteanu Adunări generale ale salariaților Oprea legumelor de seră, obiectiv de seamă al acliunii noastre Adunarea generală a salaria­ților întreprinderii agricole de stat-spre Craiova, ce a avut loc zilele trecute. S-a desfășurat sub semnul deplinei adeziuni la programul propus de tovarășul Nicolae Ceaușescu pentru îm­bunătățirea activității politico­­ideologice de educare marxist­­leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii din țara noastră. In scopul dezvoltării conti­nue a economiei naționale, partidul și statul nostru acordă o atenție deosebită agriculturii socialiste și, în cadrul acestei ramuri de activitate, extinderii suprafețelor de sere în vederea aprovizionării populației cu le­gume proaspete în tot timpul anului. La sfîrșitul anului 1972, uni­­­­tatea noastră se va întinde pe 200 ha sere legumicole, deve­nind, astfel, una din cele mai mari „cetăți din sticlă“ de pe teritoriul țării. „In sectorul producerii bunurilor de consum, —­­arăta tovarășul ing. Vasile Sandu, directorul întreprinde­rii — unitatea noastră a avut ca sarcină, în 1971, să cultive în ciclul 1 — 76 hectare seră, din care cu tomate 70 ha și șase hectare cu castraveți, iar în ciclul II 72 hectare cu tomate. De pe această suprafață, în 1971, va trebui să obținem o producție totală de 10.230 tone, din care 9150 tone tomate și 1080 tone castraveți". în primul semestru al acestui an, unitatea și-a desfășurat activitatea de producție pe suprafață de 82 hectare, cuprin­­­­­să în 13 ferme de producție și patru sectoare de deservire. In cadrul activității noastre, mare pondere o deține, încă, o sectorul de investiții, destinat, Ing. GHEORGHE MITRICOFF I.A.S. sere Craiova (Continuare în pag. a III-a) Dinamica productivității muncii la nivelul exigențelor Actualul plan cincinal preve­de o sporire accentuată a pro­ductivității muncii în industrie, un singur procent de creștere al său față de anul 1970, însem­­nînd, la nivelul anului 1975, un spor de producție de circa 4 miliarde lei. „Importanța ex­cepțională a acestei probleme pentru economia noastră — sub­linia tovarășul Nicolae Ceaușescu in raportul prezen­tat la cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — face necesar ca și în viitor, în fiecare ramură industrială să se ia măsuri pentru introdu­cerea tehnicii și tehnologiei a­­vansate, pentru extinderea au­tomatizării și mecanizării proce­selor de producție, pregătirea și perfecționarea calificării forței de­ muncă, fundamentarea știin­țifică a normelor, folosirea com­pletă și productivă a timpului de lucru și întărirea disciplinei în fiecare secție și loc de muncă" Comparativ cu anul 1970, co­lectivul Fabricii de confecții Craiova trebuie să realizeze la sfîrșitul acestui cincinal, con­form sarcinilor, un nivel al pro­ductivității muncii cu 33 sută mai mare. Această crește­ra­re însemnată va asigura o pro­ducție de confecții cu circa 80 la sută mai mare față­ de ace­lași an, încă de pe acum, pe seama creșterii productivității muncii planificate cu 1,1 la sută, s-au obținut importante sporuri de produ­cție — 4 200 000 lei la producția globală și 1 329 000 valută la producția pentru ex­port. Față de aceeași perioadă a anului trecut, s-a înregistrat un nivel superior cu 20 la sută la acest indicator, ceea ce în­seamnă 78 milioane lei produc­ție globală. Acest fapt consti­tuie un început de bun augur pentru noul cincinal, de trans­punere în practică a măsurilor adoptate de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Ridicarea sistematică a nive­lului productivității muncii are ca fundament realizările acu­mulate pînă acum în domeniul dotării tehnice a fabricii. Edifi­cator este faptul că valoarea producției la 1 000 lei fonduri fixe a sporit cu 1414 lei față de 1970. Acest lucru atestă o creștere a eficienței folosirii fondurilor fixe, prin utilizarea MĂRGĂRIT OLTEAN­U (Continuare în­ pag. a III-a) „VISUL UNEI NOPȚI VARA !“ D­E PE GABO PAPAZIAN Mi × M*% Proletari din toate țările, uniți-văi OJISAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN curiei: cotidian . Lucrări în sistemul electrică Muncitorii din Șantierul de construcții-montaj al întreprinderii de rețele e­­lectrice Craiova realizează importante obiective pen­tru îmbunătățirea alimen­tării cu energie electrică a unor noi sate și comune. In acest sens, pe traseele Predești — Milovan — Ple­­șoi — Frasin, Gvardenița -­­ Cleanov — Carpen — Ge­­blești și Brabova — Urdi­­nița — Gogoșița se exe­cută derivații energetice care vor fi realizate pînă la sfîrșitul anului 1971. C. MIHAI, coresp. de alimentare cu energie • Ateliere pentru secțiile de mecanizare In cadrul consiliului in­­tercooperatist Filiași se a­­flă în curs de numeroase ateliere construite secțiile de mecanizare. pentru La secția de mcanizare care deservește C.A.P. „1907“ din Răcari, s-a turnat fundația pentru un atelier în care se vor putea repara 25 tractoare Și alte utilaje. In curînd urmează a se strui asemenea ateliere con­ta Braloștița, Brădești și alte unități agricole deservite de S.M.A. Filiași. Spectacol pentru cooperatorii din Șimnic Ansamblul folcloric „Ni­colae Bălcescu", al Consi­liului județean al sindica­telor, a prezentat la cămi­nul cultural din satul Iz­vor, comuna Șimnic, un con­cert spectacol din cele mai frumoase melodii oltenești. Concertul sugestiv intitulat „Din toată inima“ a fost dedicat țăranilor cooperatori, fruntași ai recoltelor bogate. LA COMBINATUL CHIMIC CRAIOVA MOMENT ANIVERSAR Cu zece ani în urmă pe a­­ceste terenuri nisipoase, un­de ne-am obișnuit să spu­nem că s-au înălțat teme­liile unei adevărate cita­dele a industriei chimice românești, la poarta de vest a Craiovei, la Ișalnița, con­structorii și montorii, insta­latorii etc. și-au dat întîl­­nire conform unui amplu program al partidului nos­tru pentru a se organiza și a munci în vederea con­strucției Combinatului chi­mic de la Craiova. De la o etapă la alta, de la un an la altul, numărul obiectivelor industriale rea­lizate pe platforma chimiei craiovene a sporit conside­rabil, ajungînd la 19 uni­tăți de bază și o serie de ateliere și obiective auxi­liare. O dată cu sporirea nu­mărului fabricilor, a crescut considerabil gama produselor de bază fabricate aici, a­­jungîndu-se, in prezent, la circa 30 de produse. Spiritul de abnegație, dă­ruirea comuniștilor, munca plină de eroism a muncito­rilor și cadrelor tehnico-in­­ginerești chemați să valo­rifice inepuizabilele resurse locale de hidrocarburi s-au materializat în creșteri con­siderabile de producție. Pe adresa ogoarelor patriei au fost expediate, pînă în pre­zent, aproape 2 milioane to­ne îngrășăminte. Numai de la începutul acestui prim an al noului cincinal, agricul­tura țării noastre a primit de la Ișalnița aproape 260 000 tone azotat de amoniu și 100 000 tone uree. Față de aceeași perioadă a anului trecut sporurile de produc­ție sunt mai mari cu 80 000 tone la azotat de amoniu și circa 45 000 tone la uree. De remarcat că, o dată cu a­­coperirea solicitărilor in­terne, combinatul și-a creat posibilități considerabile de export. Față de 1966 canti­tățile de îngrășăminte și produse exportate în 1970 au crescut de peste 16 ori. Aceste izbînzii și altele fun­damentează activitatea vii­toare. La sfîrșitul actualului cincinal producția obținută la Combinatul chimic Cra­iova va depăși cu 88,9 la sută nivelul din anul 1970. In același ritm al produc­ției, al perfecționărilor ne-­S contenite, al prestigiului g pentru „marca fabricii“, au gg| crescut noile generații de ll | operatori chimiști, mecanici g§| și laboranți, specialiști în _5-| aparate de măsură și corn- jg trol, maiștri și Ingineri. §| Combinatul de la Craiova se și mîndrește cu muncitori, |j| maiștri și ingineri ca : Ion §­ Istudor, Ion Chiser, Ilie Iij Curmătureanu, Viorel Ră­­dă­descu, Ion Țambăr, Mihai j­ Constantin, Ștefan Preotea- Igi sa, Valer Dobre, Vasile Bu­­m­zatu, Mircea Delapeta, Sil­­ig­viu Bogdănescu, Dumitru­­ Simionescu, Ion Stoia și mulți­­ alții. La acest moment ani­­­­versar — împlinirea a zece ji ani de cînd în geografia e­­­­­conomică a Doljului a apă­­gu­rat un nume nou — Combi- gg­natul chimic Craiova —­­ muncitorii, cadrele tehnico-­­ inginerești din toate com­- jgi­partimentele­­ producției va­­g portează o nouă izbîndă , spre cinstirea evenimentu­­­­lui , planul de stat pe pri­­­­mele opt luni ale anului a­­ fost îndeplinit înainte de­­ termen. T. GHEORGHIU, 1 coresp. 0 delegație de ziariști din R.P. Chineză la Craiova I Delegația de ziariști din R.P. Chineză condusă de Dăn Kang, director adjunct la de presă „China Nouă“. Agenția care face o vizită prietenească și de documentare în țara noastră, a fost primită ieri la Consiliul popular județean Dolj. Oaspe­ții au fost întîmpinați de tov. Mircea Popa, vicepreședinte al comitetului executiv, și Petre Poroineanu, secretar al comitetului executiv al Consi­liului popular județean. Au fost de față directori din aparatul propriu și de specialitate. Cu acest prilej, tov. Mircea Popa a făcut o prezentare a realizărilor obținute și per­spectivelor de dezvoltare a ju­dețului nostru, precum și stilului de muncă în conduce­a­rea economiei. După oaspeții au vizitat Uzina aceasta, iectroputere“, spitalul nou „”­ și ferma horticolă din cadrul I.A.S. Segarcea. TIMPUL IVAV.'.V.W.W.­.V.VAVTWAW.WAW.’.VAWi iWIMFACE DARUM Secretarul Comitetului de partid și primarul comunei Bul­­zești e un tînăr. Are 25 de ani. L-am ascultat ținînd o expu­nere în fața unui public nu­meros și atent, obișnuitul nu­nărul conferențiar — despre răscoalele țărănești ale locului, despre marile bătălii de clasă care au culminat, și aici, ca pretutindeni, cu luptele eroice ale comuniștilor. * s 9 Punct documentar In comuna Bucovăț, din inițiativa birou­lui comitetului comunal de partid, a luat ființă un punct documentar. Aici se gă­sesc 18 publicații cotidiene și periodice, re­viste, monografia comunei și un televizor, care oferă comuniștilor și celorlalți oa­meni posibilitatea să se informeze asupra evenimentelor ce au loc pe plan intern­at internațional, asupra realizărilor din județ și din țară. Prin rotație propagandiști lectori dau explicații celor interesați asa­su­pra diferitelor probleme ce se ridică în le­gătură cu diferite aspecte ale muncii de informare. Ca în fiecare an, prima zi din septem­brie coincide cu prezentarea tinerilor ab­solvenți la catedre. In județul nostru con­ducerile școlilor, colectivele didactice vor face astăzi o primire călduroasă celor 244 de tineri absolvenți. Din aceștia 57 sunt e­­ducatoare, 11 învățători și 176 profesori. De menționat că tinerii profesori sunt pregă­tiți în­ toate specialitățile, reușindu-se să se ocupe, în mare parte, catedrele defici­tare de limbă franceză și matematică. Ieri, coope­rativ­;, populară“ „Arta din Craiova a des­chis, la com­plexul de de­servire din car­tierul Brazda lui Novac, o in­teresantă expo­ziție cuprinzînd articole de țesă­turi și artiza­nat. Expoziția constituie o carte de vizită pentru apropia­tele contractări, un foto , un as­pect din expo­ziție. Noii absolvenți se prezintă la catedre CARNET DE REPORTER Tînărul nostru personaj con­duce — politic, administrativ, economic, tehnic etc. — o co­mună cu treburi și probleme complexe, cu cooperative agri­cole și alte unități economice, cu mulți oameni, cu prefaceri în peisaj și în cadrul de viață (la ora de față, de pildă, se fac pregătiri pentru introducerea a­­pei centralizate, se realizează un centru în profil urban­ care modifică, la intervale scurte, relațiile din întregul tablou. Copleșit de sarcini, acest tînăr își găsește, totuși, timp să în­vețe. Specializat în problemele economiei agricole, el învață, in clipa de față, istorie. Tînă­rul primar al comunei Bulzești este student în anul IV al Fa­cultății de Istorie din Iași. Intr-o altă comună din , ju­deț, la Robănești, am cunoscut doi oameni, specialiști ai I.A.S. din localitate­, ambii înscriși la doctorantură, candidați la ti­tlul de doctori în științe agri­cole. Și, ca și primarul din Bulzești, amîndoi prinși de multiple treburi, înglodați pî­nă la gît în „probleme“ și fă­­cînd, pe deasupra, niște tre­buri care nu intră în obliga­țiile lor administrative, printre care organizarea unor loturi experimentale-model, consacra­te activității de cercetare știin­țifică. Unul dintre cei doi este directorul I.A.S.-ului, ing. Au­rel Tudor, celălalt este ing­ Iu­lian Ioana, șef de fermă. Am reținut aceste exemple — cîteva dintre multe — într-un timp în care, mai acut ca ori­­cînd, problema învățăturii, a reciclării, a sporirii continue a cunoștințelor, a perfecționării nivelului general de cunoaștere și, implicit, a capacității de a-l fructifica, a căpătat — prin ho­­tărîrea conducerii de partid și de stat — valoare de lege, de comandament social, de condi­ție sine qua non a desfășurării oricărei activități. Nimic mai firesc. Revoluția culturală, ca parte­­ integrantă a revoluției noastre, a transformat cultura (și recentele hotărîri de partid și de stat amplifică și sublini­ază această realitate) într-o stare dinamică de masă, într-o confirmare strălucită a tezelor leniniste, conform cărora omul societății socialiste trebuie să fie omul unei culturi științi­fice superioare, cu instrumen­tul căreia să-și afirme stăpîni­­rea asupra istoriei și să-și mo­difice viața. P.­ILARIE bloc al căminelor culturale, vrăjit, însă, de data asta, în sensul cel mai deplin al cuvîn­­tului, de omul pe care îl as­culta, de vorbele care i se spu­neau. Nicolaie Drăguleasa, secreta­rul Comitetului de partid și pri­marul comunei Bulzești, vorbea despre istorie. Expunerea, inclusă ciclului de manifestări închinate semi­centenarului partidului, vorbea, pe bază de vechi documente — descoperite, puse în ecuație, in­terpretate științific de către tî­ (Continuare în pag. a II-a)

Next